Paradaiso aore ra faarueraa pehu—Eaha ta outou e mea au aˈe?
EITA e feaaraa e o vai ra o ˈna: e ratere no Europa mai e imi ra i te hoê vahi faafaaearaa e e hinaaro ra e tarai mahana i nia i te hoê motu e au i te paradaiso. Ma te haere na nia i te mau haapueraa one aano na te pae miti, e haapao maitai oia i to ˈna taahiraa na roto i te mau mohina i faaruehia, te mau punu, te mau puohu uraina, te mau chewing-gum e te mau papie momona, e te mau vea huru rau. Ma te amuamu, te aniani ra oia e tera anei te paradaiso o ta ˈna i manaˈonaˈo ia ˈna i rave i teie tere.
Ua farerei atoa anei outou i teie huru tupuraa? No te aha te taata e moemoeâ ai i te reva ˈtu i te hoê vahi paradaiso, e ia tapae anaˈe ratou i reira, eita ratou e haamarirau i te faariro i teie vahi ei faaueraa pehu na ratou?
E ere noa i te “paradaiso”
Aita teie tâuˈa ore i te unauna, te nehenehe, e te mâ e ite-noa-hia i roto i te mau “paradaiso” i reira te mau ratere e horo ai. Te roohia nei te totaiete no teie nei tau i te haaviiviiraa ino mau na te mau vahi atoa. E rave rahi mau taiete o te faatupu nei i te haaviiviiraa rahi na roto i te hamaniraa i te mau tane pehu. Te haamǎtaˈu nei te mau pehu taero aore e faaruehia mai tei titauhia e te mau ati taheraa mori arahu, i te faaino i te mau tuhaa rahi o to tatou fenua, eita ˈtura e tano faahou no te oraraa.
Te faatupu atoa nei te mau tamaˈi i te haaviiviiraa. A hiˈo noa ˈtu ai te ao nei ma te riaria, ua naeahia te tamaˈi o te Ooa no Peresia i te matahiti 1991 i te hoê faito apî. Ua faaoti te fenua Irakia i te tutui tau 600 ǒraa mori arahu i te auahi, e ua riro roa mai te fenua Koweit “ei orama riaria no te poauahi,” ia au i te faataaraa a te hoê vea no Europa. Ua faahiti te vea helemani ra Geo i teie auahi ura mai “te ati rahi roa ˈˈe o te palaneta tei ravehia aˈenei e te rima taata.”
I te hoperaa te tamaˈi, ua haamata oioi atura te hoê ohipa tamâraa. No te tupohe noa i te mau ǒraa mori arahu e ura ra, ua titauhia e rave rahi mau avaˈe tutavaraa puai. Ua faaite te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te ao nei e e nehenehe te maraaraa o te haaviiviiraa i Koweit e faarahi i te rahiraa feia e pohe i nia i te faito e 10 %.
Mea iti aˈe te atâta tera râ mea au ore roa
Ia tupu te hoê haaviiviiraa rahi e te ite-papu-hia, te ravehia ra ïa e mau tausani rahiraa haaviiviiraa haihai aˈe. Peneiaˈe mea iti aˈe te atâta o te haaviiviiraa a te feia faarue haere noa i te pehu e te feia “peu aravihi” e papaipai nei i nia i te mau pǎpai, teie râ, te faaere nei ratou i to tatou palaneta Fenua i to ˈna nehenehe ei paradaiso.
I te tahi mau vahi, no te rahi o te mau papaipairaa i nia i te mau pǎpai, e au ra e ua “matapohia” te huiraatira, aita hoi ratou e tâuˈa faahou ra i teie mau papaipairaa. Te vai ra i nia i te mau pereoo na raro i te fenua, i nia i te mau pǎpai o te mau fare teitei, i nia i te mau piha taniuniuraa. Aita noa teie mau papaipairaa e nanaˈohia i nia anaˈe i te mau pǎpai o te mau fare haumitiraa huiraatira.
I roto i te tahi mau oire, mea rahi te mau fare teitei i eiâhia e i faaruehia. Ua hairiiri roa te mau vahi faaearaa i te mau fare e te mau aua reporepo. Te faahuehue nei te mau pereoo parari, te mau matini faarue-noa-hia, e te mau pehu huru rau i te mau aua faaapu o te riro hoi ei vahi unauna ahiri e aita teie mau taoˈa.
I te tahi mau vahi, mai te mea ra e aita te taata e haapeapea ra mai te peu e mea repo e mea haapao ore to ratou tino. Aita te hohoˈa e te huru faanehenehe haapaoraa ore e farii-noa-hia, hau atu râ, te haafaahiahia nei te reira. Te feia e haafaufaa nei i te faanehenehe-maitai-raa e te mâ, te faarirohia nei ïa ratou ei feia peu ruau.
Mea rahi te ohipa!
E ohipa rahi te titauhia no te tamâ i te mau pae tahatai, te mau uru raau, e te mau mouˈa o to tatou fenua ia riro mai ratou mai te mau hohoˈa anaana o te mau paradaiso e vai ra i nia i te mau tapoˈi vea na te mau ratere—ma te ore e faahiti i te ohipa te tia atoa ia ravehia i roto i te mau oire, te mau oire iti, e te mau vahi faaapuraa e i nia atoa i te mau taata!
Ua oaoa roa te ratere i faahitihia i te omuaraa i to ˈna iteraa ˈtu i te hoê pǔpǔ tamâ i te haereraa na taua vahi ra i te avatea no te ohi i te mau pehu rarahi. Ua vaiiho noa râ ratou i te mau huˈahuˈa mohina parari, te mau oroi mohina, te mau papie puohu punu, e te mau omou avaava eita e pau ia taio. No reira, noa ˈtu e ua tamâhia teie vahi, te vai noa ra te mau tapao no te faaite e ua riro teie vahi ei faarueraa pehu maoti hoi i te hoê paradaiso.
E titau te tamâraa taatoa no te faaora i te palaneta Fenua ia ore oia ia riro mai ei faarueraa pehu rahi, e ia tumâ-roa-hia i te mau huru toetoeâ atoa o teie mau hairiiri. E nehenehe anei e tiaturi e e tupu iho â teie tamâraa? Mai te peu e oia, nafea ïa? Na vai e rave i te reira? Afea?