Mau uiraa a te feia taio
Eaha te hopoia a te mau kerisetiano no te faaiti i te haaviiviiraa o te palaneta—te fenua, te miti, e te reva?
Ei mau Ite no Iehova, te tapitapi mau nei tatou no te mau fifi i te pae natura e faaino nei i to tatou palaneta. Hau atu i te rahiraa o te taata, ua ite tatou e ua poietehia te fenua ei nohoraa mâ e te au maitai no te fetii taata tia roa. (Genese 1:31; 2:15-17; Isaia 45:18) Te tiaturi atoa nei tatou e e ‘haamou te Atua i te feia e faaino nei i te fenua.’ (Apokalupo 11:18) Mea tano ïa ia rave i te mau tutavaraa aifaito ma te manaˈo tia no te ape i te apiti faufaa ore noa i roto i te faainoraa i to tatou palaneta e rave-noa-hia nei e te taata. A tapao mai râ i te parau “ma te manaˈo tia.” Ia au atoa i te mau Papai, e tia ia tatou ia ara i te vaiihoraa i te mau tumu parau e te mau peu i te paeau natura ia riro ei tapitapiraa matamua no tatou.
I roto i te oraraa matauhia, e faatupu-atoa-hia te mau pehu. Ei hiˈoraa, te hamani nei te tanuraa, te faaineineraa, e te amuraa i te maa, i te mau pehu, noa ˈtu e e pehu pe ohie noa teie. (Salamo 1:4; Luka 3:17) Eita e ore e ua faatupu te iˈa tunu paa ta Iesu i faaineine no ta ˈna mau pǐpǐ i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, i te auauahi, te rehu, e te mau toetoea ivi iˈa. (Ioane 21:9-13) Teie râ, te vai ra te mau ravea ora aore ra ora ore, aore ra te mau tau ohuraa tei faanahohia i nia i te fenua no te faaore i te reira.
Eita e tia i te mau tavini a te Atua ia ore e tâuˈa i te mau fifi i te pae natura. Ua titau o Iehova i to ˈna nunaa i te tau tahito ia rave i te mau faanahoraa no te faarue i te mau pehu, ma te araraa hoi i te pae natura e tae noa ˈtu i te vai-mâ-raa. (Deuteronomi 23:9-14) E i te mea e ua ite tatou i to ˈna manaˈo no nia i te feia e faaino nei i te fenua, eiaha ïa tatou e haapao ore i te mau mea o ta tatou e nehenehe e rave ia vai mâ noa te vahi e haaati ra ia tatou. E na reira tatou na roto i te faarueraa i te mau pehu aore ra te mau toetoea i te vahi faataahia, te mau taoˈa taero iho â râ. Te turu maite nei tatou i te mau tutavaraa e ravehia nei no te faaapî i te mau tauihaa faarue, e hau atu â mai te peu e mea faauehia mai e Kaisara. (Roma 13:1, 5) E te oaoa nei vetahi i te raveraa i te mau tuhaa ê atu, mai te maitiraa i te mau tauihaa e pe ohie noa maoti hoi i te mau tauihaa o te faarahi atu â i te mau teiteiraa pehu e faaruehia nei i nia i te fenua e i raro i te miti.
Te faito râ e ravehia e te hoê kerisetiano i roto i teie tuhaa, tei te taata tataitahi ïa, taa ê atu mai te peu e mea titauhia e te ture. Te ite-papu-hia ra na roto i te mau ravea haapurororaa parau apî e te topa ohie nei te taata tia ore i roto i te marei o te mau haerea etaeta roa. Ua tano roa te aˈoraa a Iesu: “Eiaha e [haava], ia ore outou ia [haavahia] mai . . . E eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau rahi i roto i to oe iho mata?” (Mataio 7:1, 3) Ia haamanaˈo tatou i teie aˈoraa, e tauturu te reira ia tatou ia ore e haamoe vetahi atu mau titauraa faufaa roa.
Ua papai te peropheta ra o Ieremia e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Ua aratai te haamoeraa i teie faaueraa tumu i te taata ia faaruru i te tau “ati rahi,” ia au i tei papaihia i roto i te Timoteo 2, 3:1-5. E te haapapu ra te parau ta te Atua i tapao i roto i te Apokalupo 11:18 e eita te mau tutavaraa a te taata no te arai i te mau fifi o te fenua nei i te pae natura, e tae noa ˈtu te haaviiviiraa, e manuïa. Te itehia ra te mau haereraa i mua i tera e tera vahi, teie râ, mea na roto anaˈe i te ohipa a te Atua e noaa mai ai te ravea tamau.
No reira, te haamau nei tatou i ta tatou mau tutavaraa e ta tatou mau faufaa i nia i te ravea a te Atua, maoti hoi i te tamata i te tamǎrû i te mau fifi na nia nia noa. Te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa o Iesu, o tei faaohipa i te tuhaa rahi o ta ˈna taviniraa ‘i te faaiteraa i te parau mau.’ (Ioane 18:37) Maoti i te faaamu i te ao nei aore ra i te tamǎrû i te mau fifi totiale a te palaneta—e te haaviiviiraa atoa—ua haafaufaa Iesu i te ravea e arai taatoa i te mau fifi e tairi ra i te huitaata nei.—Ioane 6:10-15; 18:36.
A turai ai te here no to tatou taata-tupu ia tatou ia ape i te haaviivii faufaa ore noa i te fenua, te reva, aore ra te pape, e tamau noa tatou i te poro i te poroi o te parau mau. E titau te reira i te haapiiraa i te taata ia faaohipa i te parau mau a te Bibilia e ia ape i te faaino i to ratou tino na roto i te puhipuhiraa i te avaava, te inu-hua-raa i te ava, aore ra te raveraa i te raau taero. I to te mau mirioni taata riroraa mai ei mau pǐpǐ apî, ua haapii ratou i te mau peu mâ e te faatura ia vetahi ê. No reira, e tuhaa ta te ohipa pororaa i roto i te faaitiraa mai i te fifi o te haaviiviiraa i teie mahana. Te mea faufaa roa ˈtu râ, te tutava nei te mau pǐpǐ kerisetiano i te taui i to ratou huru taata e ta ratou mau peu i teie nei ia fariihia ratou i roto i te fenua mâ tei riro ei Paradaiso ta te Atua e horoa mai na to ˈna mau taata haamori mau.