O vai te feia ta outou e hiˈo maitai nei?
“IMIHIA RA TE HOÊ POTII FAAIPOIPO. Iri mauouo e te pararai, tei noaa i te parau tuite, aore ra o tei haere atu â i mua. No roto mai i te fetii tiaraa teitei e faufaa ta ˈna. Mea au ahiri e hoê â pǔpǔ taata.”
E POROI matauhia teie i roto i te mau vea no Inidia. Oia atoa, e nehenehe outou e ite i teie huru tupuraa i roto i te tahi atu mau fenua. I Inidia, mea pinepine teie mau poroi i te piahia e te mau metua te opua ra ta ratou tamaiti e faaipoipo. E tuuhia mai i roto i te pahonoraa te hohoˈa o te hoê tamahine tei ahuhia i te hoê sari uteute e tei faanehenehehia e te mau piru e rave rahi. Mai te peu e e farii te utuafare o te tamaroa, e haamata ïa te mau faaauraa ohipa ia tupu te faaipoiporaa.
Te mau titauraa no te faataa i te faufaa
I Inidia, mea matauhia ia anihia te hoê potii faaipoipo iri mauouo. No roto mai te reira i te tiaturiraa mau hohonu roa e e iri ereere to te mau pǔpǔ taata haehaa aˈe o te totaiete Hindou. Aita i maoro aˈenei, ua faatia te hoê hohoˈa afata teata no Inidia i te aamu o e piti tamahine, hoê mea uouo, te tahi ra mea ereere. Mea ino roa te tamahine uouo e e peu rii iino roa ta ˈna; area te tamahine ereere ra, mea mǎrû ïa e te maitai. Ua tupu atura te hoê tauiraa tahutahu, e ua faautuahia ˈtura te tamahine uouo i to ˈna riroraa mai ei tamahine ereere, e te tamahine ereere ra, ua tauihia ïa to ˈna iri ei iri uouo. Te haapiiraa o teie aamu, oia hoi noa ˈtu e e upootia te maitai i te pae hopea, ua riro te iri uouo ei faufaa hinaarohia.
Mea pinepine, ua mau hohonu roa teie mau manaˈo faataa-ê-raa i te iri hau atu i ta te hoê taata e manaˈo ra. Ei hiˈoraa, ia haere atu te hoê taata no Asia i te hoê fenua Tooa o te râ, e riro paha oia i te amuamu no te mea ua hiˈo-ino-hia mai oia no te huru o to ˈna iri aore ra no te mea e mata piri to ˈna. E peapea roa oia i teie huru tupuraa, e e manaˈo oia e te tuuhia ra oia i te hiti. Teie râ, ia hoˈi atu oia i to ˈna iho fenua, hoê â ïa to ˈna huru i nia i te feia e ere no to ˈna iho nunaa. I teie atoa mahana, te faito nei e rave rahi feia i te faufaa o te hoê taata ia au i te huru o to ˈna iri e to ˈna nunaa tumu.
“Tei te moni ra e noaa ˈi taua mau mea atoa ra,” o ta te Arii ra o Solomona no tahito i papai. (Koheleta 10:19) Auê ïa parau mau e! E ohipa atoa te moni i nia i te hiˈoraa i te taata. Aita e uiuihia ra e nohea mai te moni. Ua monihia anei te hoê taata no ta ˈna ohipa puai e te faanaho-maitai-raa i ta ˈna ohipa aore ra no ta ˈna mau raveraa tia ore? Aita te reira e tâuˈahia ra. E rave rahi teie e faahoa ˈtu nei i te taata moni noa ˈtu e ua noaa mai ta ˈna faufaa na roto i te ravea tia ore aore ra aita.
Ua faatiatia-atoa-hia te ite teitei i roto i teie ao tataˈuraa. Ia fanauhia mai te hoê tamarii, e faaoioi noa te mau metua i te tuu i te moni i te hiti ia haere oia i te haapiiraa teitei. Ia naeahia oia i te piti aore ra te toru matahiti, e haapeapea raua ia ô atu oia i roto i te haapiiraa tamahou aore ra te fare haapaoraa tamarii maitai aˈe ei taahiraa matamua no te hoê tere roa e tae roa ˈtu i te fare haapiiraa tuatoru. Te manaˈo nei vetahi mau taata e maoti te hoê parau tuite faahiahia roa e noaa mai ai te au e te faatura o te taata.
Oia mau, ua riro te huru o te iri, te ite, te moni, te nunaa—ei mau faito ta te mau taata e rave rahi e faaohipa nei no te haava, aore ra no te faaoti i te faufaa o te hoê taata. O te mau tumu ïa o te faataa e o vai ta ratou e haafaufaa e o vai ta ratou e tuu i te hiti. E o outou? O vai ta outou e haafaufaa? Te faariro ra anei outou i te hoê taata moni, iri uouo, aore ra ite aˈe, ei taata te tia ia hiˈo-maitai-hia? Mai te peu e e, e tia ïa ia outou ia hiˈopoa maite i te niu o to outou mau manaˈo.
E mau faito papu anei teie?
Te na ô ra te buka Hindu World e: “E riro te hoê taata no roto i te mau pǔpǔ haehaa aˈe o te taparahi i te hoê tahuˈa inidia i te haamauiuihia e ia pohe oia e e faaerehia oia i to ˈna fenua, e e katarahia to ˈna nephe e a muri noa ˈtu. Te hoê tahuˈa inidia o te taparahi i te hoê taata, e faautua-noa-hia oia e eita oia e haapohehia.” Noa ˈtu e te faahiti ra teie buka i te tau tahito, eaha te itehia ra i teie mahana? Ua faatahe te au-ore-raa i te feia iri ê e te mau peapea i te toto e rave rahi e tae roa mai i teie senekele e 20. E ere noa ïa i Inidia anaˈe. Ua uˈana atoa te riri e te haavîraa puai na roto i te apartheid i Afirika Apatoa, te au-ore-raa i te feia iri ê i te mau Hau amui no Marite, te au-ore-raa i te pae here aiˈa i te mau pae Baltique ma—e mea roa ˈtu â te tabula—e te tumu o teie mau huru tupuraa, o te teoteo ïa i to ˈna nunaa. Oia mau, aita teie haafaahiahiaraa i te hoê taata i nia i te tahi no to ˈna iri aore ra no to ˈna nunaa, i faatupu i te mau hotu maitatai e te hau.
E te moni ïa? Ma te feaa ore, e rave rahi o tei monihia na roto i ta ratou ohipa itoito e te haerea tia. Teie râ, e mau faufaa rahi tei noaa mai e te feia no te ao o te ohipa iino, te feia hoo huna, te feia hoo raau taero, te feia hoo mauhaa opanihia e te ture, e vetahi atu â. Parau mau, te horoa nei vetahi i rotopu ia ratou i te mau ô no te mau taatiraa paruru aore ra no te turu i te mau ravea no te tauturu i te feia veve. Noa ˈtu râ, ua faatupu ta ratou mau ohipa iino i te mau mauiui aita e nehenehe ia parau e te veve rahi i te feia o ta ratou i haavî. Ua faatupu atoa te feia tapihoo iti aˈe, mai te feia e farii nei i te mau petaraa aore ra o te apiti nei i roto i te mau ohipa tapihooraa tia ore, i te manaˈo ereraa, te pepe, e te pohe ia ore anaˈe ta ratou mau tauihaa aore ra ta ratou mau ravea e manuïa e ia ore e tere maitai. Oia mau, e ere te haaputuraa i te moni i te niu no te haava maitai i te hoê taata.
E te faito ite ïa? Ua riro anei te hoê tabula roa o te mau parau tuite e te mau tiaraa i muri aˈe i te iˈoa o te hoê taata ei haapapuraa e e taata parau-tia e te piˈo ore oia? Te auraa anei e e tia ia hiˈo-maitai-hia oia? Parau mau, e faaaano te ite i te feruriraa, e e rave rahi o te faaohipa nei i to ratou ite no te haamaitai i te taata, o te tia ia faahanahanahia e ia faaturahia. Teie râ, ua î roa te aamu i te mau hiˈoraa no te faaheporaa e te haavîraa a te pǔpǔ ite teitei i nia i te huiraatira. E a hiˈo na i te mea e tupu ra i roto i te mau haapiiraa teitei aore ra tuatoru i teie mahana. Ua ino roa te mau puhaparaa fare haapiiraa tuatoru e te mau fifi o te raau taero e te mau maˈi e parare na roto i te mau taatiraa o te tino, e e rave rahi mau taurearea haapii o te haa puai nei ia noaa mai te moni, te mana, e te roo. Aita ïa te ite anaˈe o te hoê taata i riro ei tapao papu no to ˈna huru mau.
Aita, aita te huru o te iri, te ite, te moni, te nunaa, aore ra te tahi atu mau tumu, i riro ei niu papu no te faataa i te faufaa o te hoê taata. Eiaha te mau kerisetiano ia haapeapea no teie mau tuhaa ia tutava anaˈe ratou i te fanaˈo i te farii maitai o vetahi ê. Eaha ïa te tia i te hoê taata ia haapao? Eaha te mau tapao o ta ˈna e pee?