Te satauro—E tapao anei no te Kerisetianoraa?
E RAVE rahi senekele to te mau rahiraa taata fariiraa i te satauro ei tapao no te kerisetianoraa. Mai te reira mau râ anei? E rave rahi o tei tiaturi mau na i te reira, o te maere roa i te haapiiraa e aita te satauro e faaohipahia ra i roto anaˈe i te amuiraa faaroo kerisetiano. Area ra, ua faaohipa-rahi-hia oia i roto i te mau haapaoraa e ere i te kerisetiano na te ao nei.
Ei hiˈoraa, i te omuaraa o te mau matahiti 1500, i to Hernán Cortés e ta ˈna nuu “kerisetiano” faaineineraa i te aro atu i te Hau emepera Aztèque, ua amo ratou i te mau parau e na ô ra e, “Ia pee anaˈe na tatou i te tapao o te Satauro Moˈa i roto i te faaroo mau, e mea na roto i teie tapao tatou e upootia ˈi.” Ua maere roa paha ratou i te iteraa ˈtu e te faahanahana atoa ra to ratou mau enemi etene i te hoê satauro mai ta ratou atoa ra te hohoˈa. Te na ô ra te buka Mau haapaoraa rahi o te ao nei (beretane) e: “Ua haafaufau o Cortés e to ˈna mau apee i te mau tusia taata a te nunaa Aztèque e te mau peu tei riro mai te mau faahohoˈaraa demoni hape o te kerisetianoraa; . . . te faahanahanaraa i te mau taipe hohoˈa satauro o te mau atua no te mataˈi e te ûa.”
I roto i te hoê tumu parau matamua o te vea La Nación, te faahiti ra te taata papai ra o José Alberto Furque e, i roto i te piti o te afaraa o te senekele 18, ua haamata “te hoê aimǎrôraa uˈana e te arepurepu i rotopu i te feia tuatapapa i te taata e te feia ihipǎpǎ no nia i te tumu e te auraa o te mau tapao satauro” o tei itea mai ia ratou na te pae rahi o Marite no Ropu e no Apatoa. E au ra e, ua titau vetahi i te paruru i te tiaraa o te satauro ei taipe “kerisetiano” otahi roa e ua tae roa ratou i te faataa i te tatararaa e ua porohia te evanelia i na pae Marite na mua ˈˈe te tere imiraa fenua a Colomb! E tia ia haapaehia teie parau fifi roa ia tiaturi e te niu ore.
I muri aˈe, ua faahope te mau ohipa i itea mai a muri aˈe i teie aimǎrôraa. Te tapao ra o Furque e: “I roto i te hoê buka i neneihia i te matahiti 1893 e te Taatiraa a Smithson, ua faataa-papu-hia e ua faahanahana-ê-na-hia te satauro . . . na mua roa ˈˈe i te taeraa mai o te mau taata matamua no Europa i Marite Apatoerau, e te haapapu ra te reira i te tatararaa . . . e ua faaohipahia teie taipe i roto i te mau huiraatira atoa ei tuhaa no te haamoriraa i te mau puai o tei faatupu mai i te ora.”
Te faaite ra te Bibilia e aita roa o Iesu i haapohehia i nia i te hoê satauro, area ra, i nia noa i te hoê pou, aore ra stau·rosʹ. Te auraa tumu o teie parau heleni, e itehia ra i roto i te Mataio 27:40‚ o te hoê noa ïa raau tia aore ra te hoê pou, mai te faaohipahia ra no te patu i te mau niu fare. Aita roa ïa te satauro i riro ei taipe no te kerisetianoraa. Ua faataa o Iesu Mesia e eaha te taipe mau, aore ra te “tapao,” o te kerisetianoraa mau ia ˈna i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.”—Ioane 13:35.