VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/10 api 26-29
  • A haapii i te auraro na roto i te fariiraa i te aˈo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haapii i te auraro na roto i te fariiraa i te aˈo
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te manaˈo o te Atua no nia i te auraro
  • E tia ia haapii i te auraro—No te aha e nafea
  • A haapii i te auraro na roto i te auraroraa
  • “E faaroo . . . i te mau mea atoa nei”
  • A hiˈo i te auraro ma te au
  • Te auraroraa—E haapiiraa faufaa anei i te tamarii-rii-raa ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • “Ua haapii oia i te auraro”
    ‘A haere mai e a pee mai ia ˈu’
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/10 api 26-29

A haapii i te auraro na roto i te fariiraa i te aˈo

A FERURI na e te tia noa ra outou i nia i te hoê mato mouˈa teitei ma te manaˈo e tei nia ˈˈe outou i te ao nei. Auê ïa manaˈo tiamâ oaoa mau e!

Tera râ, ua taotiahia teie tiamâraa to outou. Te taotia etaeta nei te ture no te puai ume taoˈa i ta outou mau hautiutiraa atoa; ia hape noa ˈtu to outou taahiraa, e roohia ïa outou i te ati. I te tahi aˈe pae, mea au roa ia ite e na teie nei ture o te umeraa taoˈa e paruru nei ia outou ia ore outou ia peepee haere noa na te aore. No reira, mea maitai teie nei ture no outou. Ia farii outou i te mau taotiaraa ta ˈna e faahepo maira i nia i ta outou mau hautiutiraa i nia i taua vahi teitei ra, e maitaihia outou, e e ora atoa hoi outou.

Oia mau, i te tahi taime, e taotia te mau ture e te auraroraa i teie mau ture, i to outou tiamâraa, te auraa anei râ e mea au ore te auraroraa?

Te manaˈo o te Atua no nia i te auraro

Ei ‘Poiete Rahi,’ o Iehova te “tumu o te ora.” No teie tumu, e tia i te mau mea atoa o ta ˈna i poiete ia auraro atu ia ˈna. Ma te faaite i te haerea e tano, ua papai te papai salamo e: “E haere mai tatou, e haamori ma te piˈo i raro; e tuu i to tatou turi i te aro o tei hamani ia tatou nei, ia Iehova; oia hoi to tatou Atua, o tatou hoi te nǎnǎ no ta ˈna ra aua; te mau mamoe i arataihia e tana rima.”—Koheleta 12:1; Salamo 36:9; 95:6, 7.

Mai te omuaraa mai â, ua titau Iehova e ia auraro te mau mea o ta ˈna i poiete ia ˈna. Ua taaihia te ora-noa-raa o Adamu raua o Eva i roto i te Paradaiso i to raua auraroraa. (Genese 2:16, 17) Ua titau-atoa-hia te mau melahi ia auraro, noa ˈtu e e mau mea ora teitei aˈe ratou i te taata nei. I te mea e aore vetahi o teie mau mea poietehia varua “i faaroo i mutaa ihora, i te faaoromairaa roa o te Atua a tiai ai i te anotau ia Noa ra,” ua faautuahia ratou na roto i to ratou tuuraahia i roto “i te fifi ra o te pouri i te po ia vaiihohia e ia tae i te haavaraa.”—Petero 1, 3:19, 20; Petero 2, 2:4.

Mea papu maitai, te faariro nei te Atua i te auraro mai te hoê titauraa no te fanaˈo i to ˈna farii maitai. Te taio nei tatou e: “Tei te tusia taauahi e te mau tusia atoa to Iehova mauruuru, mai tei te faaroo i te parau a Iehova ra? inaha, e maitai rahi tei te haapao i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni ra.”—Samuela 1, 15:22.

E tia ia haapii i te auraro—No te aha e nafea

E aratai te auraro i te hoê tiaraa parau-tia i mua i te Atua, no reira mea faufaa roa ia haapii tatou i te reira! Mai te haapiiraa i te hoê reo ěê, e nehenehe tatou e haamataro ia tatou i te auraro i to tatou apîraa ra. No reira te Bibilia e tuu ai i te tapao i nia i te haapiiraa i te tamarii mai to ratou nainairaa mai â.—Iosua 8:35.

Te patoi nei vetahi feia no teie nei tau i te manaˈo o te Bibilia, ma te parau e ua riro te titauraa e ia auraro te tamarii mai te hoê hamani-ino-raa i te pae feruriraa. Te parau nei ratou e e tia ia vaiiho i te tamarii ia faatupu i to ratou iho mau manaˈo e te mau otia o to ratou oraraa, eiaha roa ˈtu râ te taata paari ia faaô mai i roto.

Teie râ, i roto i te mau matahiti 1960, i reira hoi to te mau metua tururaa i teie manaˈo, aita o Wilhelm Hansen, taata orero parau, taata pia buka, e orometua haapii i te tuhaa no nia i te feruriraa, i farii i te reira. Ua papai oia e: “No te hoê tamarii i taua faito aruaru ra, i reira hoi e itehia ˈi te faufaaraa o te taairaa e to ˈna mau metua, ‘te ino’ o te mea ïa e opanihia e te mau metua, e ‘te maitai’ o te mea ïa o ta raua e faaue aore ra e haapopou. Na te auraro anaˈe e aratai i te tamarii i nia i te eˈa o te haerea morare e te mau huru maitatai tumu, te reira hoi te niu o to ˈna taairaa e te eˈa tia morare.”—A faaau e te Maseli 22:15.

Te tuu nei te Parau a te Atua i te tapao i nia i te titauraa ia haapii i te auraro. Te taio nei tatou e: “Ua ite hoi au, e Iehova [te FATU], e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) E rave rahi mau hiˈoraa i roto i te aamu e faaite ra e ua aratai te mau taata i to ratou oraraa ia au i to ratou iho manaˈo e ua roohia ratou i te mau fifi ino mau i to ratou na reiraraa. No te aha hoi te reira e tupu pinepine ai? No te mea te erehia nei te taata i te ite, te paari e te taa-maitai-raa no te aratai i to ratou oraraa ma te ore ratou e tauturuhia mai. Te mea ino roa ˈtu â, ua noaa mai ia ratou te hoê huru o te turai ia ratou ia rave i te mau faaotiraa hape. I muri noa ˈˈe i te Diluvi, ua parau atura Iehova no nia i te taata e: “Ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamariiriraa mai â.”—Genese 8:21.

No reira, eita hoê taata e fanauhia mai ma te turaihia ia auraro ia Iehova. E tia ia tatou ia haapii hohonu i te reira i roto i ta tatou mau tamarii e ia tamau noa i te haapii i te reira i roto i te roaraa o to tatou oraraa. E tia ia tatou tataitahi ia atuatu i te huru o te mafatu o te Arii ra o Davida, o tei papai e: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea: e faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu; o oe hoi te Atua o to ˈu ora; te tiaturi nei au ia oe i te mau mahana atoa nei.”—Salamo 25:4, 5.

A haapii i te auraro na roto i te auraroraa

Ua ite maitai te metua vahine o Iesu e to ˈna metua tane faaamu i te mau huru tupuraa o tei taaihia i te fanauraa o Iesu. Ua taa ia raua e e tuhaa faufaa roa ta ˈna e hauti i roto i te tupuraa o te mau opuaraa a Iehova. (A faaau e te Luka 1:35, 46, 47.) No raua ra, e auraa otahi roa to te mau parau ra “Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra.” (Salamo 127:3) Ua papu roa ia raua i te hopoia rahi e vai ra ia raua e ua ineine raua i te auraro oioi noa i te mau aratairaa a te Atua, mai ta raua i rave i te taime a faauehia ˈi raua ia horo i Aiphiti aore ra i muri iho, ia haere i Galilea.—Mataio 2:1-23.

Ua farii atoa te mau metua o Iesu i ta raua hopoia i te pae no te aˈoraa. Parau mau, i roto i to ˈna oraraa hou to ˈna oraraa taata, ua riro noâ o Iesu ei taata auraro. Teie râ, i to ˈna oraraa mai i nia i te fenua, ua haapii oia ia riro ei taata auraro i roto i te mau huru tupuraa apî roa. A tahi, e tia ia ˈna ia auraro i te mau metua tia ore no te mea e titau atoa te hoê tamarii tia roa i te aˈoraa na roto i te noaaraa mai te ite e te haapiraa. Na to ˈna mau metua ïa i horoa ˈtu i te reira. Area te aˈoraa na roto i te faautuaraa ra, aita ïa e faufaa. Ua auraro noa hoi o Iesu; aita e faufaa ia tapiti i te parauraa ˈtu ia ˈna. Te taio nei tatou e: “Hoˈi maira raua [to ˈna mau metua] e oia atoa ra i Nazareta, [auraro] atura ia raua.”—Luka 2:51.

Ua ite atoa o Iosepha raua o Maria nafea ia haapii ia Iesu na roto i te horoaraa i te hiˈoraa. Ei hiˈoraa, te taio nei tatou e “e haere â na metua no ˈna ra i Ierusalema i te oroa ra i te pasa, aore e matahiti i tuua.” (Luka 2:41) Na roto i te faanahoraa ia haere pauroa to ˈna utuafare, ua faaite o Iosepha e te anaanatae ra oia i to ratou maitairaa i te pae varua e ua haafaufaa maite oia i te haamoriraa a Iehova. Ia au i teie hiˈoraa, e nehenehe te mau metua i teie mahana e haapii i ta ratou mau tamarii ia auraro na roto i to ratou iho auraroraa i te mau faanahoraa i te pae no te haamoriraa.

Maoti te aˈo-maitai-raa a Iosepha raua o Maria i roto i te parau-tia, “tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa.” Auê ïa hiˈoraa maitai e te tia i te mau metua kerisetiano ia pee atoa i teie mahana!—Luka 2:52.

“E faaroo . . . i te mau mea atoa nei”

“E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.” (Kolosa 3:20) E nehenehe mau â o Iesu e auraro i to ˈna mau metua i te mau mea atoa nei no te mea, na roto i to raua auraroraa ia Iehova, eita roa ˈtu raua e titau noa ˈˈe ia Iesu—aore ra i te tahi o to ˈna mau taeae e mau tuahine—i te hoê mea e opanihia e Iehova.

E rave rahi mau metua i teie mahana o te manuïa atoa nei i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii ia auraro i te mau mea atoa nei. A faaroo na i te parau a e toru metua tane, ua oti ta ratou tau haapiiraa i te tamarii, e te tavini nei ratou i roto i te hoê amaa a te Taiete Watch Tower.

Te faaite ra o Theo e mea nafea to raua ta ˈna vahine raveraa e pae tamaroa. Te na ô ra oia e: “Mea faufaa roa ia ite te mau tamarii mai te omuaraa mai â e e hape atoa te mau taata paari. Mea peapea hoi, mea pinepine tatou i te hape e e tamau noa tatou i te ani i to tatou Metua i te raˈi ra ia faaore mai i ta tatou hapa e ia tauturu mai. Aita mâua i huna i ta mâua tamarii e mai ta ratou e aro nei i te mau haafifiraa o te taurearea, te aro atoa nei mâua i te mau haafifiraa o te taata paari.”

Ia nehenehe te hoê tamarii e haapii i te auraro, mea faufaa roa ia faatupuhia te hoê taairaa here i rotopu ia ˈna e to ˈna mau metua. Te na ô ra o Hermann no nia i ta ˈna vahine e: “E ere noa oia i te metua vahine o ta mâua mau tamaroa, ua riro atoa râ oia ei hoa no ratou. I te mea e ua ite ratou i te reira, e ere ïa i te mea fifi no ratou ia auraro.” E ma te horoa mai i te hoê manaˈo faufaa roa no te haamaitai atu â i te taairaa i rotopu i te tamarii e te metua, te na ô ra oia e: “E rave rahi matahiti, aita matou i hoo mai i te hoê matini horoi aˈua, ia nehenehe matou iho e horoi e tamǎrô i te aˈua. Na ta mâua mau tamaroa e tamǎrô, te tahi i muri aˈe i te tahi. Aita ˈtu ïa taime maitai aˈe no te faatupu i te tauaparauraa.”

Ua riro te mau taairaa here i rotopu i te metua e te tamarii ei hiˈoraa no te taairaa i rotopu i te hoê kerisetiano e o Iehova. Te faataa ra o Rudolf e mea nafea to raua ta ˈna vahine tautururaa i ta raua e piti tamaroa ia faatupu i teie huru taairaa: “Ta matou niu, o te hoê ïa haapiiraa utuafare tamau. Ua horoa ˈtu mâua na te mau tamarii i te tahi mau tumu parau maimiraa. Ua rave amui atoa matou i ta matou taioraa bibilia e ua tauaparau matou no nia i te mau tumu parau. E ite ïa ta mâua mau tamaroa e te titau maira Iehova e ia auraro te mau metua, eiaha noa râ te mau tamarii.”

Ua ite te mau metua kerisetiano e e tano te parau i faauruahia ‘Te aˈo ra, o te eˈa ora ïa,’ no ratou iho e tae noa ˈtu i ta ratou mau tamarii. No reira, ia titauhia te mau tamarii ia auraro i to ratou mau metua i te mau mea atoa nei, e tia atoa i te mau metua ia auraro ia Iehova i te mau mea atoa ta ˈna e titau maira ia ratou. Taa ê atu i te haapuai i te taairaa i rotopu i te tamarii e te metua, e turai-atoa-hia ratou ia haapuai i to ratou taairaa e te Atua.—Maseli 6:23.

A hiˈo i te auraro ma te au

E nehenehe mau â tatou e mauruuru i te mea e te horoa maira te Parau a te Atua i te mau aˈoraa papu no nia i te haapiiraa i te mau tamarii! (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.) Ua riro mau â te mau tamarii o tei haapii i te auraro na roto i te mau metua o te aˈo nei ia ratou ma te parau-tia, ei tumu oaoaraa no te fetii taeae kerisetiano taatoa.

I te mea e te auraroraa i te Atua, o te ora ïa, eiaha roa ˈtu tatou ia manaˈo noa ˈˈe e haapae i te mau opaniraa ta te mau faaueraa a te Atua e tuu maira i nia i to tatou iho tiamâraa—noa ˈtu e no te hoê noa taime. Ei hiˈoraa, a feruri na e e nehenehe tatou e haapae no te hoê taime poto noa i te ture no te puai ume taoˈa. Mea au roa paha ia maue na nia ˈtu i te hoê mouˈa teitei e pee atu ai na te reva, e aita hoê aˈe mea e tapea ra i to tatou tiamâraa! Teie râ, eaha te ohipa e tupu ia hoˈi mai te mau ohipa mai tei matauhia? A feruri na i te toparaa o ta tatou e ite atu!

Ia haapii tatou i te auraro na roto i te fariiraa i te aˈoraa, e riro ïa tatou i te faatupu i te hoê huru taata aifaito e e tauturu te reira ia tatou ia ite i to tatou mau otia. E tauturu te reira ia tatou ia ape i te faahepo e i te ore e tâua i te mau tiaraa e te mau titauraa a vetahi ê. E tauturu te reira ia tatou ia ape i te mau feaaraa. Ei haapotoraa, e faaoaoa te reira ia tatou.

No reira, noa ˈtu e e taata paari aore ra e tamarii outou, a haapii i te auraro na roto i te fariiraa i te aˈo “ia maitai hoi” outou e “ia maoro to parahiraa i te ao nei.” (Ephesia 6:1-3) O vai te hinaaro e haafifi i to ˈna tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu, ia ore oia e haapii i te auraro na roto i te oreraa e farii i te aˈo?—Ioane 11:26.

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

E TE MAU METUA, A HAAPII ATU I TE AURARO NA ROTO I TE AˈORAA MA TE PARAU-TIA

1. A aˈo ia au i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te mau Papai.

2. A aˈo eiaha noa na roto i te faaheporaa i te auraro, na roto râ i te faataaraa e no te aha te auraroraa e riro ai ei eˈa no te paari.—Mataio 11:19b.

3. A aˈo eiaha na roto i te riri aore ra te tuôtuô.—Ephesia 4:31, 32.

4. A aˈo i roto i te mahanahana o te hoê taairaa here e te poihere.—Kolosa 3:21; Tesalonia 1, 2:7, 8; Hebera 12:5-8.

5. A aˈo i te tamarii mai te nainairaa mai â.—Timoteo 2, 3:14, 15.

6. A aˈo ma te pinepine e ma te tamau.—Deuteronomi 6:6-9; Tesalonia 1, 2:11, 12.

7. A aˈo ia outou iho na mua e i muri iho a haapii na roto i te hiˈoraa maitai.—Ioane 13:15; a faaau e te Mataio 23:2, 3.

8. A aˈo ma te turuiraa ˈtu i nia ia Iehova, ma te ani i ta ˈna tauturu na roto i te pure.—Te mau tavana 13:8-10.

[Hohoˈa i te api 28]

‘Te aˈo ra, o te eˈa ora ïa’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono