VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/10 api 5-8
  • Te Mesia—E tiaturiraa mau anei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Mesia—E tiaturiraa mau anei?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau mesia i te senekele 20
  • E tiaturiraa mau anei?
  • Te Faaora o te huitaata nei
  • Te Mesia e te faatereraa
  • Te Mesia te ravea faaoraraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • “Ua itea ia mâua te Mesia”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Ua tiai ratou i te Mesia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • E hinaaro anei tatou i te hoê Mesia?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/10 api 5-8

Te Mesia—E tiaturiraa mau anei?

Ua pii oia ia ˈna iho o Mose. Area to ˈna iˈoa mau ra, ua moehia ïa e te aamu. I te paeraa o te senekele o to tatou nei tau, ua ratere haere oia na te motu no Kereta, ma te faatiaturi i te mau ati Iuda e o o ˈna te mesia o ta ratou e tiai ra. Ua parau atu oia ia ratou e fatata roa to ratou haavîraahia, to ratou hopoi-ê-raahia e to ratou tapearaahia i te hope. E ua tiaturi ratou i ta ˈna parau. I te taime a tae mai ai te mahana o to ratou tiamâraa, ua pee atura te mau ati Iuda ia “Mose” i te hoê vahi teitei i nia ˈˈe i te Miti Mediteranea. Ua parau atura oia e ia ouˈa ˈtu ratou i roto i te miti, e afa ïa oia i mua ia ratou. E rave rahi o tei faaroo ia ˈna, ma te ouˈa ˈtu i roto i te miti o tei ore hoi i afa noa ˈˈe. E rave rahi o tei paremo; ua faaorahia mai vetahi pae e te mau ihitai e te feia taiˈa. Area o Mose ra, aita ïa i itehia e teihea ˈtura o ˈna. Ua moe hoi taua mesia ra.

EAHA mau na te hoê mesia? E puta mai te mau parau ra “faaora,” “taraehara,” e “aratai” i roto i te feruriraa. E rave rahi mau taata o te manaˈo nei e ua riro te mesia ei taata o te faatupu i te tiaturiraa e te faatura i roto i ta ˈna mau pǐpǐ, ma te tǎpǔ e faatiamâ ia ratou i te haavîraa. I te mea e ua riro te aamu taata nei ei aamu haavîraa rahi, eita ïa e maerehia i te mea e mea rahi te mau mesia o tei tia mai i roto i te roaraa o te mau senekele. (A faaau e te Koheleta 8:9.) Teie râ, mai teie taata faahua ra o Mose no Kereta, mea pinepine teie mau mesia i te aratai i ta ratou mau pǐpǐ i te feaaraa e te ati maoti hoi i te tiamâraa.

“Teie te Arii Mesia!” Mea na reira to te rabi faaturahia ra o Akiba ben Joseph fariiraa ia Simeon Bar Kokhba i te matahiti 132 o to tatou nei tau. E taata mana o Bar Kokhba o tei faatere na i te hoê nuu puai. E rave rahi mau ati Iuda o tei manaˈo e te reira te taata o te faahope i to ratou haavîraa maoro i raro aˈe i te mana o te Puai o te Ao nei no Roma. Aita râ o Bar Kokhba i manuïa; e mau hanere tausani feia o to ˈna nunaa o tei pohe na roto i to ˈna manuïa-ore-raa.

I te 12raa o te senekele, ua fa maira te tahi atu mesia ati Iuda, i Yemen râ i teie taime. I to te raatira fenua, te calife, aniraa ia ˈna ia horoa mai i te hoê tapao no to ˈna tiaraa mesia, ua ani atura teie mesia e ia tâpû te calife i to ˈna upoo e ia vaiiho i to ˈna tia-faahou-raa oioi ia riro ei tapao. Ua farii aˈera te calife i teie opuaraa ta ˈna—e te reira ˈtura te hopea o te mesia no Yemen. I taua senekele noâ râ, ua parau atura te hoê taata o David Alroy te iˈoa i te mau ati Iuda i te pae Ropu no Hitia o te râ ia faaineine i te pee mai ia ˈna i nia i te pererau o te mau melahi no te hoˈi atu i te Fenua Moˈa ra. E rave rahi o tei tiaturi e o o ˈna te Mesia. Ua tiai noa ˈtura te mau ati Iuda no Bagdad i nia i to ratou mau aroaro fare, ma te ore hoi e ite atu i te feia eiâ e ohi ra i ta ratou mau taoˈa.

Ua tia maira o Sabbatai Zevi i te senekele 17 i Semurina. Ua tiaoro hoi oia i to ˈna tiaraa mesia i te mau ati Iuda na Europa ma. Ua faaroo atoa te mau kerisetiano ia ˈna. Ua faaau o Zevi i te tiamâraa no ta ˈna mau pǐpǐ—e au ra e mea na roto ïa i te vaiihoraa ia ratou ia rave i te hara ma te otia ore. Ua faatupu ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe i te mau oroa tamaa-hua-raa, te vai-tahaa-raa, te poreneia, e te taatiraa tino fetii, e i muri iho, e faautua na ia ratou iho na roto i te ruturaa, te taviriviriraa i roto i te hiona ma te ahu ore, e te tanuraa ia ratou e tae roa ˈtu i te arapoa i roto i te repo toetoe. Ia ˈna i tere atu i Turekia, ua haruhia aˈera o Zevi e ua titauhia ˈtura oia ia maiti, e farii i te faaroo Mahometa aore ra e pohe. Ua farii ihora oia i te riro ei Mahometa. E rave rahi o ta ˈna mau pǐpǐ o tei hitimahuta roa. Teie râ, i roto i na senekele e piti i muri iho, ua faariro noâ vetahi mau taata ia Zevi ei mesia.

Ua faatupu atoa te amuiraa faaroo kerisetiano i ta ˈna mau mesia. I te senekele 12, ua haaputuputu te hoê taata o Tanchelm te iˈoa i te hoê nahoa pǐpǐ e ua faatere mai oia i nia i te oire no Antwerp. Ua parau teie mesia ia ˈna iho e atua; ua tae roa oia i te hoo i te pape o ta ˈna i hopu ia inu ta ˈna mau pǐpǐ i te reira ei oroa moˈa! O Thomas Müntzer te tahi atu mesia “kerisetiano” no Helemani o te senekele 16. Ua aratai oia i te hoê ohipa patoiraa i te feia mana tivila no taua vahi ra, ma te parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ e te reira te tamaˈi Aramagedo. Ua tǎpǔ ihora oia e e mau ia ˈna te mau ofai pupuhi enemi i roto i to ˈna mau rima ahu. Tera râ, ua taparahi-pohe-hia te taata, e ua tâpûhia te arapoa o Müntzer. E rave rahi mau mesia ê atu o tei tia mai i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te roaraa o te mau senekele.

Ua ite-atoa-hia te mau mesia i roto i te tahi atu mau haapaoraa. Te faataa ra te faaroo Mahometa i te Mahdi, oia hoi tei arataihia ma te tia, o te faatupu i te hoê anotau parau-tia. I roto i te faaroo Hindou, ua tia mai vetahi ei mau hohoˈa taata no te mau atua huru rau. E, mai ta te Buka parau paari Britannica apî (beretane) e tapao ra, “ua faatupu atoa mai te haapaoraa aita hoi ta ˈna e mesia mai te faaroo a te Bouddha, i te hoê tiaturiraa, i rotopu i te mau pǔpǔ Mahāyāna, i roto i te Bouddha Maitreya no a muri aˈe o te pou mai na nia mai i to ˈna nohoraa no te raˈi ra, no te horoa mai i te paradaiso na te feia faaroo.”

Te mau mesia i te senekele 20

I to tatou nei senekele, ua riro te titauraa i te hoê mesia mau ei titauraa hau atu i te ru i mutaa ihora; eita ïa e maerehia i te mea e e rave rahi o tei titau i teie nei tiaraa. I te fenua Congo no Afirika i roto i te mau matahiti 1920, 1930, e 1940, ua faahanahanahia o Simon Kimbangu e to ˈna mono o Andre “Jesus” Matswa ei mau mesia. Ua pohe raua, teie râ, te tiai noa nei ta raua mau pǐpǐ i to raua hoˈiraa mai no te faatupu i te hoê mileniuma Afirika.

Ua ite-atoa-hia i roto i teie senekele i te faraa mai o te mau haamoriraa taa ê (parauhia “haamoriraa pahi reva”) i Niu Guinea e i Melanesia. Te tiai nei teie mau melo i te taeraa mai o te hoê pahi aore ra te hoê manureva, faaterehia e te feia uouo e au i te mesia, o te faariro ia ratou ei feia moni e o te faatupu i te hoê anotau oaoa i reira te feia pohe e faatiahia ˈi.

Ua noaa atoa to te mau nunaa ona i te pae tapihaa i ta ratou mau mesia. E mau tia faaroo vetahi, mai ia Sun Myung Moon, te hoê taata o tei faahua parau e o ˈna te mono o Iesu Mesia e te titau ra oia e tamâ i te ao nei na roto i te arai o te fetii tahoê o ta ˈna mau pǐpǐ. Ua tamata atoa te mau tia politita i te amo i te tiaraa mesia, o Adolf Hitler hoi te hiˈoraa riaria roa ˈˈe o teie senekele e ta ˈna oreroraa rahi no nia i te hoê Faatereraa Hoê Tausani Matahiti.

Ua naea-atoa-hia i te mau tatararaa philosopho e te mau faanahonahoraa politita i te tiaraa mesia. Ei hiˈoraa, te tapao ra Te buka parau paari Americana (beretane) e e mau taˈiraa mesia to te faanahoraa politita a Marx raua o Lenine. E e au ra e ua riro te faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui, tei faahanahana-rahi-hia ei tiaturiraa hoê roa no te haamau i te hau na te ao nei, mai te hoê mono i te mesia i roto i te feruriraa o te mau taata e rave rahi.

E tiaturiraa mau anei?

Te faaite maramarama ra teie hiˈopoaraa poto noa e ua riro te aamu o te mau mesia, ei aamu no te tiaturiraa haavare, no te mau tiaturiraa o tei huˈahuˈa e te mau moemoeâ hape. Eita ïa e maerehia i te mea e e rave rahi mau taata i teie mahana o te tiaturi atâ nei i te parau no te hoê mesia.

Hou tatou e tuu roa ˈi i te tiaturiraa i te mesia i te hiti, e tia ia tatou ia tuatapapa na mua e nohea mai oia. Inaha, no roto mai te parau ra “mesia” i te Bibilia. Te parau Hebera ra, o ma·shiʹach ïa, oia hoi “tei faatahinuhia.” I te tau bibilia, e faatoroahia na te mau arii e te mau tahuˈa i nia i to ratou tiaraa na roto i te hoê oroa faatahinuraa, i reira te monoˈi noanoa e niniihia ˈi i nia i to ratou upoo. No reira, ua tano maitai ïa te parau ra ma·shiʹach no ratou. Te vai atoa ra te mau taata o tei faatavaihia, oia hoi o tei faatoroahia i nia i te hoê tiaraa taa ê, aita râ hoi e oroa faatahinuraa. Ua piihia o Mose e “Mesia,” oia hoi “tei faatahinuhia,” i roto i te Hebera 11:24-26, no te mea ua maitihia oia ei peropheta na te Atua e ei tia no ˈna.

Te faataa ê maitai ra teie tatararaa no nia i te parau ra mesia ei taata “faatahinuhia” i te mau mesia a te Bibilia e te mau mesia haavare o ta tatou i faahiti iho nei. E ere na te mau mesia a te Bibilia i faatoroa ia ratou iho; aita atoa ratou i maitihia e te nahoa taata o tei haamori ia ratou. E ere, tera râ, no nia mai to ratou faatoroaraahia, oia hoi no ǒ mai i te Atua ra o Iehova iho.

Noa ˈtu e te faahiti ra te Bibilia e rave rahi mau mesia, te tuu nei oia i te hoê i nia ˈˈe i te toea. (Salamo 45:7) Teie Mesia, o te taata faufaa roa ˈˈe ïa o te mau parau tohu a te Bibilia, te taviri e aratai i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ oaoa roa ˈˈe a te Bibilia. E te arai mau nei teie Mesia i te mau fifi o ta tatou e farerei nei i teie mahana.

Te Faaora o te huitaata nei

Te arai nei te Mesia a te Bibilia i te mau fifi a te huitaata nei na roto i te haere-roa-raa i nia i te mau aa. I te taime a orure ai to tatou nau metua matamua, o Adamu raua o Eva, i te Poiete na nia i te opuaraa a te taata varua poietehia o tei orure i te hau ra o Satani, ua haru maira raua i te tiaraa teitei e faatere ia raua iho. Ua hinaaro raua e na raua iho e faaoti i te maitai e te ino. I to raua na reiraraa, ua faataa ê mai ïa raua i te faatereraa here e te paruru a Iehova e ua faatopa ˈtura i te fetii taata nei i roto i te huanane e te ati o te faatereraa ia ˈna iho, te huru tia ore, e te pohe.—Roma 5:12.

Auê ïa ravea here e, i to te Atua ra o Iehova maitiraa i taua taime poiri ra o te aamu taata nei no te horoa mai i te tahi hihi tiaturiraa na te huitaata atoa nei. Ia ˈna i faahiti i te parau faautuaraa i nia i na feia orure hau, ua tohu te Atua e e fanaˈo to raua huaai i te hoê faaora. Na nia i te tiaraa ra “huaai,” e haere mai teie Faaora no te faaruru i te ohipa peapea ta Satani i rave i Edene ra; e taataahi te Huaai i te afii o taua “ophi” ra o Satani, ma te haamou roa ia ˈna.—Genese 3:14, 15.

Mai te tau tahito mai â, ua taai te mau ati Iuda i teie parau tohu i te Mesia. E rave rahi mau papai parauhia Targum, te mau tatararaa ati Iuda no nia i te mau Papai Moˈa e faaohipahia na i te senekele matamua, o tei faataa e e tupu teie parau tohu “i te tau o te Arii Mesia.”

Eita ïa e maerehia e, mai te omuaraa mai â, ua anaanatae rahi te mau taata faaroo i teie parau tǎpǔ no te hoê Huaai, aore ra Faaora, e tia mai a muri aˈe. A feruri na i te huru o Aberahama i to Iehova parauraa ˈtu ia ˈna e e haere mai te Huaai na roto i to ˈna iho huaai, e “e maitai te mau fenua atoa o te ao nei”—eiaha noa râ to ˈna iho huaai—na roto i te arai o taua Huaai ra.—Genese 22:17, 18.

Te Mesia e te faatereraa

Ua faatuati te mau parau tohu no muri iho mai i teie tiaturiraa e te parau no te hoê faatereraa maitai. I roto i te Genese 49:10, ua parauhia ˈtu te hina a Aberahama, o Iuda, e: “E ore roa Iuda e ere i te sepeta, e to ˈna huaai i te haava, e tae noa mai te Silo ra; e amui mai ia ˈna ra to te mau fenua ê.” Papu maitai, e faatere mai teie “Silo”—e e faatere oia, eiaha i te mau ati Iuda, i te mau “fenua” râ. (A faaau e te Daniela 7:13, 14.) Ua haapapu te mau ati Iuda no tahito e o te Mesia taua Silo ra; inaha, ua mono noa mai vetahi mau papai Targum ati Iuda i te parau ra “Silo” e te parau ra “Mesia” aore ra “te arii Mesia.”

A anaana noa ˈi te maramarama o te parau tohu i faauruahia mai, mea rahi atu tei faaitehia mai no nia i te faatereraa a teie Mesia. (Maseli 4:18) I roto i te Samuela 2, 7:12-16, ua parauhia ˈtu te Arii ra o Davida, e huaai oia na Iuda, e e haere mai te Huaai na roto mai ia ˈna. Hau atu, e Arii taa ê roa teie Huaai. E vai to ˈna terono, oia hoi ta ˈna faatereraa, e a muri noa ˈtu! Te turu nei te Isaia 9:6, 7 i teie manaˈo: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei nia i to ˈna ra tapono te hau [“faatereraa,” ia au i te Tatararaa a te Arii Iakobo] vai ai: . . . E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea; e mana hoi oia i nia i te terono o Davida, e i nia i to ˈna ra basileia ei haamau e ei faaitoito i te reira, ma te parau au e te parau-tia i teie nei e a muri noa ˈtu: na te itoito e Iehova sabaota teie e rave.”

Te taa ra anei ia outou i te huru o teie faatereraa? Te hoê faatere tia, te parau-tia, o te haamau i te hau e o te faatere e a muri noa ˈtu. Aita ïa e tuearaa e te mau mesia haavare atoa o te aamu o te tia mai te tahi i muri aˈe i te tahi ma te peapea! Taa ê atu i te riro ei raatira haavare, o tei faatoroa ia ˈna iho, ua riro te Mesia a te Bibilia ei faatere no te ao, te vai ra ia ˈna te puai e te mana e titauhia no te taui i te mau huru tupuraa o te ao nei.

E auraa rahi to teie tiaturiraa i to tatou nei tau arepurepu. Aitâ te huitaata nei i titau ru aˈenei i teie huru tiaturiraa. I te mea e mea ohie roa ia topa i roto i te mau tiaturiraa hape, mea faufaa roa ïa ia tuatapapa maite tatou tataitahi i teie uiraa: O Iesu no Nazareta anei te Mesia i tohuhia mai, mai ta te mau taata e rave rahi e tiaturi nei? Na te tumu parau i muri nei e faataa mai i te reira.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Te hoê Mesia i Brooklyn?

Aita i maoro aˈenei, ua faaite te mau hohoˈa, te mau iri piaraa parau, e te mau parau papaihia i te mori, i Iseraela i te parau ra “A faaineine no te haerea mai o te Mesia.” Na te mau Lubvitchers, te hoê pǔpǔ faaroo tumu a te mau ati Iuda Hasidic, i faanaho i teie ohipa faaararaa rahi e 400 000 dala marite. Ua parare roa te tiaturiraa i rotopu i te mau 250 000 melo o teie pǔpǔ e, o to ratou rabi rahi, o Menachem Mendel Schneerson no Brooklyn, New York, te Mesia. No te aha? Te haapii ra o Schneerson e e haere mai te Mesia i roto i teie nei ui. E ia au i te vea Newsweek, te haapapu ra te mau tia Lubavitcher e eita te rabi tei naeahia e 90 e pohe hou te Mesia e tae mai ai. E rave rahi senekele to teie pǔpǔ faaroo haapiiraa e te vai ra i roto i te ui tataitahi i te hoê taata o tei noaa ia ˈna te tiaraa Mesia. No ta ˈna mau pǐpǐ, o Schneerson ïa taua taata ra, e aita oia i faatoroa i te hoê mono. Teie râ, aita te rahiraa o te mau ati Iuda e farii ra ia ˈna ei Mesia, ia au i ta te vea Newsweek e faaite ra. Ia au i te vea Newsday, ua pii te rabi patoi e 96 matahiti ra o Eliezer Schach, ia ˈna te “mesia haavare.”

[Hohoˈa i te api 7]

E rave rahi feia o tei pohe i to ratou tiaturiraa e o Mose no Kereta te Mesia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono