VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/9 api 28-31
  • E nehenehe outou e faaruru i te manaˈo ereraa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe outou e faaruru i te manaˈo ereraa!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Vetahi mau ravea no te faaruru i te inoino
  • Te puai noa ˈtu te inoinoraa
  • Te tamǎrûraa i te ereraa—Fatata roa!
  • No te aha e tia ˈi ia au noa ta tatou mau tiairaa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te ruhiruhiaraa
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Nafea ia noaa te tiaturiraa i roto i te hepohepo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te faaea-taa-noa-raa i roto i te mau tau fifi i te pae faanavairaa faufaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/9 api 28-31

E nehenehe outou e faaruru i te manaˈo ereraa!

A HIˈO na i te peapea o te hoê taurearea e 23 matahiti. Aita oia i haere maoro i te haapiiraa e mea iti roa ta ˈna moni ohipa. Eita ïa e faufaa ia feruri oia e faaipoipo e e fanaˈo i te hoê oraraa hoona. Eita iho â ïa e maerehia ia parau to ˈna metua vahine e: “E taurearea peapea roa oia e te manaˈo ra oia e te erehia ra oia i te tahi mea.” E mau mirioni taata mai ia ˈna ra te huru. Noa ˈtu eaha te tumu, te ite nei te mau taata huru faito atoa i te manaˈo ereraa.

Te manaˈo ereraa, o te “hoê ïa manaˈo hohonu e tupu pinepine aore ra te manaˈo papu ore, te paruparu, e te au ore e tupu mai na roto i te mau hinaaro manuïa ore, te ahoaho, aore ra vetahi atu mau fifi aore i faatitiaifarohia.” (Webster’s Third New International Dictionary) E roohia tatou i te manaˈo ereraa ia tamata puai tatou i te faatupu i te hoê ohipa, eita râ tatou e manuïa. E au ra e te haafifihia ra ta tatou mau tutavaraa atoa, mai te mea ra e te tupai ra tatou i to tatou upoo i nia i te papai, ma te ore roa ˈtu e manuïa. Ua ite tatou paatoa i teie huru manaˈo.

E nehenehe te feia rave ohipa e au ra e e ere ta ratou toroa i te mea anaanatae, e faatupu i te mau manaˈo faufaa ore. Mai te peu eita ratou e haamauruuruhia no ta ratou ohipa, e riro te mau vahine aore ra te mau metua vahine e aro nei hoi e te mau fifi no te mau mahana atoa e te mau hopoia rohirohi, i te manaˈo e aita ratou e haere ra i mua, e aita ratou e haapopouhia ra. E nehenehe te mau taurearea e farerei nei i te mau haafifiraa i te fare haapiiraa, e faatupu i te manaˈo ereraa i roto i ta ratou mau tutavaraa ia noaa mai te ite. Te inoino nei te mau melo o te mau pǔpǔ haihai, i te mea e te tiaturi nei ratou e te erehia nei ratou na roto i te haerea paetahi tia ore. Te topatari nei te feia tapihoo e tutava nei ma te parau-tia i te pûpû i te mau taoˈa aore ra te mau ohipa maitatai na roto i te feia tataˈu taiâ ore e te eiâ. E riro teie mau tupuraa e vetahi atu i te faatupu i te manaˈo ereraa e te tiaturi ore i roto e rave rahi mau taata.

Ua faaite te hoê taata paari o tei ora e rave rahi mau senekele i mutaa ihora, i to ˈna mau ereraa na roto i te mau parau te taa-atoa-hia ia tatou nei. Ua parau te arii no Iseraela ra o Solomona e: “Ia manaˈo râ vau i taua mau ohipa i ravehia e tau rima ra, i te mau ohipa atoa i ravehia e au ra, inaha! e mea faufaa ore anaˈe, i amu noa na vau i te mataˈi! aore roa hoi e faufaa i raro aˈe i te mahana nei. Eaha ihora ta te taata i ta ˈna atoa ra mau ohipa, e i te taiâ o to ˈna ra aau, i rave noa ˈi oia i te ohipa i raro aˈe i te mahana nei? E oto anaˈe tei to ˈna atoa ra mau mahana, e te taiâ i ta ˈna ra mau ohipa, e i te po atoa ra e ore to ˈna aau e maitai i te taoto.” (Koheleta 2:11, 22, 23) Te faaite ra te mau parau a Solomona i te taiâ e itehia ra e te mau taata e rave rahi i to ratou tamataraa i te faaruru i te mau tupuraa o te faaere nei ia ratou i te hoê oraraa hoona.

E nehenehe atoa te feia e erehia nei e topa roa i roto i te taiâ rahi. I roto i te mau huru tupuraa iino, ua faarue vetahi i te aroraa, ma te faataa-ê-raa mai ia ratou i te totaiete no te ora i te hoê oraraa huru ê roa. Ia noaa ia ratou te mea o ta ratou e titau ra, ua faaohipa vetahi i te taparahiraa taata e te haavîraa puai. Ua faaamahamaha te mau faateimaharaa hopea ore i te mau faaipoiporaa e te mau taairaa utuafare.

E rave rahi i rotopu ia tatou o tei rave i te tutavaraa rahi no te imi i te mau ravea no te faaruru i te ereraa. Noa ˈtu râ te mea ta tatou e rave, e au ra e te ino noa ˈtura te mau ohipa. Te na ô ra te Maseli 13:12 e: “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau.” E nehenehe to tatou maitairaa i te pae tino e i te pae varua e haamǎtaˈuhia. Aita anei ïa e ravea faahou? E tia anei ia tatou ia ora ma te inoino tamau ei faahopearaa no to tatou manuïa ore aore ra ta tatou mau hape? E nehenehe anei e rave i te tahi mau taahiraa avae papu no te faaruru i te ereraa ia fanaˈo tatou i te hoê oraraa anaanatae aˈe? E tuatapapa anaˈe na i te reira.

Vetahi mau ravea no te faaruru i te inoino

Ia fifihia tatou e ia titau tatou i te aˈoraa, e haere atu iho â tatou e farerei i te hoê taata aravihi tei noaa i te ite, o ta tatou e nehenehe e tiaturi. Te aˈo maira te Maseli 3:5, 6 e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” E itehia mai te aˈoraa papu i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. E tuatapapa anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa no nia i te maramarama o ta ˈna e horoa maira.

E nehenehe te ereraa e taaihia i te fifi no te imiraa i te moni. Ei hiˈoraa, peneiaˈe mea anaanatae ta tatou ohipa, tera râ, e riro te moni ohipa raro roa i te faatupu i te hepohepo. Te here nei tatou i to tatou utuafare e te hinaaro nei tatou e horoa i te mea maitai aˈe no ratou. Teie râ, e au ra e aita e hopea to te haapeapearaa no te aufau i ta tatou mau titauraa i te pae moni. Peneiaˈe te rave ra tatou i te mau hora hau e e piti paha ohipa ta tatou. Tau taime i muri iho, e au ra e teie noa ïa te tereraa hopea ore o to outou oraraa, te amuraa i te maa, te taotoraa, e te raveraa i te ohipa. Noa ˈtu râ, te meumeu noa ˈtura te mau parau titauraa moni, te maraa noa ˈtura te mau tarahu, e te rahi noa ˈtura te manaˈo ereraa.

Te tumu matamua o te ohipa, o te horoaraa mai ïa i te mea o ta outou e titau ra. Teie râ, eaha mau na te faito o ta tatou e titau ra? Ua papai te aposetolo Paulo e: “Aita roa hoi a tatou e taoˈa i hopoi mai i teie nei ao: e ua itea-papu-hia hoi e aita roa e taoˈa e tia ia hopoi atoa i haere ê tatou ra. E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” Te tamata ra anei tatou i te haapue hau atu i te reira e i te tapapa i ta vetahi ê ra taoˈa aore ra hau atu i te maraa ia tatou? Mai te peu e e, te ooti ra ïa tatou i te mau faahopearaa na roto i te tahi ereraa. Ua faaara o Paulo e: “Area te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:7-10) E riro paha te hiˈopoa-maite-raa i ta tatou mau tapao e tapapa ra i te pae materia i te faaite e te vai ra te tahi mau mea ta tatou e nehenehe e haapae. E riro te mau faaafaroraa tano ia naeahia te hoê oraraa tarani e te haehaa aˈe i te faaiti mai i to outou ereraa.

Ua faatupu te mau hinaaro natura aita i haamâhahia i te ereraa. Ei hiˈoraa, e manaˈo natura ia hinaaro puai te hoê vahine apî e faaipoipo no te fanaˈo i te parururaa e te here mahanahana o te tupu i roto i te oraraa utuafare. Peneiaˈe e faaohipa oia i te mau ravea atoa no te faanehenehe ia ˈna e te mau ahu apî hopea aore ra te mau taoˈa unauna rahi e e riro mai oia ei vahine taio mâha ore i te mau vea e horoa ra i te mau manaˈo no te feia e imi ra i te here. E haere atu paha teie vahine i tera mau amuimuiraa i muri aˈe i te tahi, ma te titau e itea mai ia ˈna te tahi hoa e tano—eita râ hoi oia e manuïa. E mairi te mau matahiti, e aita ta ˈna e nehenehe faahou e faaoromai i teie ereraa. No to ˈna hepohepo, e tupu mai te hinarao e faaipoipo i te hoê taata e ore e tano. E te mea ino roa ˈtu â, no te haamâha i to ˈna hiaai rahi i te here, e topa roa ˈtu oia i roto i te haerea viivii.

I roto i teie huru tupuraa, mea faufaa roa te faaoromai e te feruri-maitai-raa. E riro hoi te faaipoiporaa i te hoê taata e ore e tano—te hoê iho â râ taata aita to ˈna faaroo ia Iehova—ei hape ino mau. (Korinetia 1, 7:39; Korinetia 2, 6:14, 15) E aratai tia ˈtu te haerea tia ore i te pae taatiraa i te mauiui e te oto. (Maseli 6:32, 33) E riro te hiˈopoa-maite-raa ia ˈna iho, apitihia e te hoê feruriraa tia, i te tauturu. E hau aˈe te hoê “feruriraa hau e te mǎrû” i te haaputapû i te hoê hoa faaipoipo tia i te tahi mau ahu ieie aore ra i te mau taoˈa faanehenehe huru ê roa. (Petero 1, 3:3, 4) Maoti i te tiaturi atu i te mau manaˈo papu ore roa aore ra te tauiui haere o te feia aravihi no teie nei ao, mea hau aˈe ia turui atu i te Tumu o te faaipoiporaa no te haapii e eaha te titauhia i te hoê vahine e herehia e e poiherehia. (Maseli, pene 31) E tia i te mau tane e te mau vahine faaipoipo-ore-hia ia tamata i te faaite i te mau huru maitatai o ta ratou e imi ra i roto i te hoê hoa. Mea paari ia imi i te mau amuimuiraa maitatai e te feia o te faatura ra i te mau faaueraa tumu bibilia. Mai te peu e e faaohipa tatou i te reira i roto i to tatou oraraa, e hau aˈe ïa to tatou manuïaraa no te fanaˈo i te hoê faaipoiporaa oaoa. Noa ˈtu e eita e itea oioi mai ia outou te hoê hoa faaipoipo, ia pee maite outou i te mau Papai, e noaa mai ïa te oaoa e e faufaahia to outou oraraa ei taata taa noa.

E nehenehe tatou e ahoaho roa i mua i te hoê faito hopoia teimaha roa. E nehenehe tatou e hutihia na te mau vahi atoa. E haapeapea tatou no te mau titauraa ru a to tatou utuafare, e eita roa to tatou paoti ohipa e mauruuru. E nehenehe te mau fetii e titau ia tatou i te tauturu i te mau taime atoa ratou e fifihia ˈi. No te mau huru faaheporaa atoa, aita ta tatou e nehenehe faahou e haapao e rave rahi o ta tatou iho mau ohipa ru. E au ra e e tia ia tatou ia horoa i to tatou taime e to tatou puai i roto i tau ahuru aveia taa ê i te hoê â taime. E riro mai te ereraa ei ahoaho, e e au ra e eita e maraa faahou ia tatou. Eaha ïa ta tatou e rave?

Mea tano roa ia hiˈopoa faahou tatou i te mau mea faufaa roa ˈˈe no tatou. I te mea e te vai ra to tatou mau otia, eita ta tatou e nehenehe e pahono i te mau titauraa atoa a vetahi ê. E tia ia tatou ia faataa e eaha ‘te mau mea faufaa roa ˈˈe.’ (Philipi 1:10) Inaha, “maitai aˈe to te urî ia ora ra i to te liona ia pohe.” (Koheleta 9:4) Te vai ra te mau hopoia faufaa o te ore e nehenehe e tuuhia i te hiti, area te mau hopoia faufaa iti aˈe e nehenehe ïa e tiai. Peneiaˈe te amo ra tatou i te hopoia taatoa no te tahi mau ohipa o ta tatou e nehenehe e tufa ˈtu e o vetahi ê. Peneiaˈe e nehenehe tatou e haapae roa i te tahi mau hopoia mai te peu e e ere i te mea faufaa. Noa ˈtu e e nehenehe te reira e haapeapea aore ra e faahuru ê ia vetahi ê, e tia ia tatou ia faatura i to tatou iho mau otia i te pae tino e i te pae no te mau manaˈo hohonu.

E nehenehe te hoê maˈi haaparuparu e faatupu i te ereraa rahi, inaha e nehenehe tatou e tapeahia i nia i te hoê roˈi maˈi e rave rahi mahana aore ra hebedoma te maoro. E nehenehe te mauiui rahi e faataiâ roa i to tatou aau. No te imi i te rapaauraa, e haere atu tatou e farerei i tera taote i muri aˈe i te tahi aore ra e rave tatou i te raau e te mau vitami ma te tiaturi e e maitai atu tatou. Teie râ, aita te mauiui e ore e te feruri ra tatou ahiri e mea faufaa anei to tatou aroraa no te ora.

Peneiaˈe e fifi teie o te nehenehe e faatitiaifarohia i roto anaˈe i te ao apî a te Atua. (Petero 2, 3:13; a faaau e te Isaia 33:24.) I te mea e e taata tia ore tatou, aita te mau taote e te mau raau e nehenehe e arai i te mau fifi atoa. Ia tae i te hoê faito, e tia ia tatou ia farii i to tatou ati ei tuhaa no te oraraa. Ua roohia te aposetolo Paulo i te tahi ‘tara i roto i to ˈna tino,’ peneiaˈe te hoê maˈi mata aore ra te tahi atu vaehaa o to ˈna tino, e no te mauiui, mea pinepine oia i te pure ia tamǎrûhia oia. (Korinetia 2, 12:7-10) Aita râ te Atua i rapaau ia Paulo, e peneiaˈe ua titauhia te aposetolo ia faaruru i taua maˈi ra e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa. Ua ora oia e to ˈna mauiui, aita oia i titau e ia arohahia oia, e aita oia i erehia i to ˈna oaoa. (Korinetia 2, 7:4) Noa ˈtu e ua roohia te taata tia ra o Ioba i te mauiui rahi, ua tapea noa oia i to ˈna haapao maitai ia Iehova, e ua fanaˈo atura oia i te pae hopea i te haamauruururaa rahi. (Ioba 42:12, 13) Mai te peu e e tavini tatou no te Atua, e nehenehe tatou e ite i te puai no te faaoromai na roto i te feruri-maite-raa i nia i teie mau hiˈoraa e na roto i te pureraa no te ani i te tauturu a Iehova.—Salamo 41:1-3.

Te puai noa ˈtu te inoinoraa

E nehenehe te nunaa o Iehova e puai i te pae varua noa ˈtu te mau inoinoraa. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e e tia ia tatou ia faaruru i te maˈi, e nehenehe tatou e ‘itoito i te faaroo’ na roto i te hutiraa mai i te faufaa o te mau faanahoraa a Iehova i te pae varua. (Tito 2:1, 2) Noa ˈtu e mea veve tatou i te pae materia, e nehenehe tatou e fanaˈo i te taoˈa rahi i te pae varua.

Na roto i te turuiraa ˈtu i nia i te Atua ia noaa te paari e te puai, e nehenehe tatou e faaruru i te mau ereraa e tupu mai i roto i te utuafare fetii. A rave na i te hiˈoraa o Abigaila, te vahine a Nabala. “E taata mârô [oia] e te rave i te parau iino,” e te auraa o to ˈna iˈoa ra, oia ïa e “Maamaa; Maau.” Auê te au ore e ia ora e taua huru taata ra! Teie râ, ua riro noâ o Abigaila ei “vahine ite maitai i te parau, e te maitai” e aita oia i haaparuparu. Oia mau, no te paari o ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa i te tupuraa te hoê peapea, ua manuïa aˈera oia i te faataui i te manaˈo o Davida ia ore oia ia tahoo atu i te mau parau faaino a Nabala e to ˈna mauruuru ore na roto i te haamaniiraa i te toto e te ereraa i te tiaturi ia Iehova.—Samuela 1, 25:2-38.

Mai te peu noa ˈtu e e tupu te hoê fifi e te hoê taata i roto i te amuiraa kerisetiano, e nehenehe tatou e faaoromai i te reira maoti te puai ta Iehova e horoa maira. Te haapapuhia ra te reira na roto i te hiˈoraa o te haerea faaino o Dioterephe, aita râ te reira i tapea i te taata paieti ra o Gaio ia rave i te ohipa maitai e ia ooti i te oaoa e te mau haamauruururaa rahi i te pae varua.—Ohipa 20:35; Ioane 3, 1-10.

Peneiaˈe e tupu te manaˈo ereraa mai te peu e te hinaaro ra tatou e tavini i to tatou mau hoa i roto i te amuiraa tera râ e mahemohia tatou ia nominohia vetahi ei mau matahiapo aore ra ei mau tavini tauturu. Maoti i te vaiiho i te manaˈo inoino ia tupu i roto ia tatou, e tia ia tatou ia haapuai ia tatou i te pae varua e ia vaiiho i te varua o te Atua ia faatupu hau atu â i to ˈna mau hotu maitatai i roto ia tatou. (Galatia 5:22, 23) I roto i na matahiti e 40 ta Mose i faaea i Midiana, ua faatupu rahi te Atua i roto ia ˈna i te haehaa, te faaoromai, e te tahi atu mau huru o tei titauhia no te faaruru i te mau tamataraa e te mau ereraa o ta ˈna e farerei ei aratai o te mau ati Iseraela. Oia atoa, te faaineine ra paha Iehova ia tatou no te mau hopoia no te taviniraa i mua ˈtu o ta tatou e nehenehe e fanaˈo mai te peu e e vai puai noa tatou i te pae varua e eita tatou e topa i roto i te ereraa.

Te tamǎrûraa i te ereraa—Fatata roa!

Noa ˈtu eaha te huru, e hope anei te mau manaˈo ereraa? No tatou, e au ra paha e aita e hopea, eiaha râ no to tatou Poiete, o te Atua ra o Iehova. Eita oia e roohia i te manaˈo ereraa. Na roto i te peropheta ra o Isaia, ua parau te Atua e: “Oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” (Isaia 55:11) I te mea e e puai e e mana hope to Iehova, aita e mea e ore e tia ia ˈna. (Mareko 10:27) Mea papu maitai e e tupu ta ˈna mau parau tǎpǔ e hopoi mai i te mau haamaitairaa mure ore na to ˈna nunaa.—Iosua 21:45.

Ua riro te feaaraa e te papu-ore-raa ei mau tumu rahi no te manaˈo ereraa. Taa ê atu râ, “o te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei.” (Hebera 11:1) Te horoa mai nei te faaroo i roto i te Atua i te haapapuraa e e tupu taatoa ta tatou mau tiaturiraa i niuhia i nia i te Bibilia. Te haamatara ra te tumu parau rahi a te Bibilia i te parau tǎpǔ a Iehova no te Basileia, i raro aˈe hoi i teie faatereraa e riro mai ai te fenua ei paradaiso tia roa i reira te taata parau-tia e ora ˈi e a muri noa ˈtu ma te oaoa. (Salamo 37:11, 29) E ore roa te mau mea iino atoa—e tae noa ˈtu te manaˈo ereraa—inaha ‘e haamâha te Atua i te mau hinaaro atoa o te mau mea ora ra.’—Salamo 145:16.

A tiai noa ˈtu ai ia tupu teie mau haamaitairaa, e riro tatou paatoa i te roohia i te manaˈo ereraa. Teie râ, e nehenehe te tiaturiraa a te mau Papai e horoa mai i te itoito e te puai no te faaoromai. E nehenehe te mau aˈoraa papu e vai ra i roto i te Bibilia e faaite ia tatou nafea ia faaohipa i te maramarama e te feruriraa tia ia noaa mai te aifaitoraa o to tatou oraraa e te hau o to tatou mafatu. Noa ˈtu to tatou mau hepohepo atoa, e nehenehe tatou e fanaˈo i “te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei.” (Philipi 4:6, 7) No reira, e ere te aroraa i te ereraa i te mea faufaa ore. Maoti te tauturu a Iehova e nehenehe tatou e faaruru i te reira i teie mahana e e upootia ˈtu a muri aˈe.

[Parau iti faaôhia i te api 31]

E nehenehe te Atua e tauturu ia outou ia faaruru i te ereraa, mai ta ˈna i tauturu na ia Ioba, ia Mose, ia Abigaila, e ia Paulo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono