E tia i te mau Kerisetiano mau atoa ia riro ei feia poro evanelia
“E rave i te ohipa a te haapii evanelia [aore ra mitionare].”—TIMOTEO 2, 4:5; nota i raro i te api.
1. Eaha te parau apî maitai tei porohia e te feia poro evanelia i te senekele matamua?
EAHA te auraa ia riro ei poro evanelia i teie mahana? E poro evanelia atoa anei outou? No roto mai te parau “poro evanelia” i te parau Heleni eu·ag·ge·li·stesʹ, oia hoi te auraa “te hoê taata poro i te parau apî maitai.” Mai te haamauraahia te amuiraa kerisetiano i te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua haamatara te parau apî maitai kerisetiano i te ravea faaoraraa a te Atua e ua faaite e e hoˈi mai Iesu Mesia i te hoê tau a muri aˈe no te haamata i te faatere i roto i to ˈna Basileia i nia i te huitaata nei.—Mataio 25:31, 32; Timoteo 2, 4:1; Hebera 10:12, 13.
2. (a) Mea nafea te parau apî maitai i te faarahiraahia i teie mahana? (b) Eaha te titauraa e vai ra i nia i te mau kerisetiano mau atoa i teie mahana?
2 Mai te matahiti 1914 mai â, ua rahi noa ˈtu te haapapuraa e te tupu ra te tapao ta Iesu i horoa no nia i to ˈna hoˈiraa mai e te faaiteraa e tei reira oia ma te itea-ore-hia. (Mataio 24:3-13, 33) I teie â taime, e nehenehe te parau apî maitai e faahiti atoa e ‘ua fatata te basileia o te Atua.’ (Luka 21:7, 31; Mareko 1:14, 15) Oia mau, ua tae i te taime ia ite te parau tohu a Iesu i papaihia i roto i te Mataio 24:14 i te hoê tupuraa rahi: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” No reira, te pororaa i te evanelia, o te faaiteraa ïa ma te itoito e ua haamauhia te Basileia o te Atua e te mau haamaitairaa o ta ˈna e fatata roa i te hopoi mai no te huitaata faaroo. Te titauhia nei te mau kerisetiano atoa ia auraro i te faaueraa e rave i teie ohipa e e ‘faariro i te taata ei pǐpǐ.’—Mataio 28:19, 20; Apokalupo 22:17.
3. (a) Eaha te auraa ê atu o te parau “poro evanelia”? (Hiˈo Te aravihi maoti te mau Papai [beretane], Buka 1, api 770, tuhaa 2, paratarapha 2.) (b) Eaha te mau uiraa ta te reira e faatupu ra?
3 Taa ê atu i te pororaa i te parau apî maitai, te faaohipa ra te Bibilia i te parau ra “poro evanelia” ia au i te hoê auraa taa ê no nia i te feia e faarue nei i to ratou fenua no te poro i te parau apî maitai i roto i te mau fenua aitâ i porohia aˈenei. I te senekele matamua, e rave rahi mau poro evanelia mitionare, mai ia Philipi, Paulo, Baranaba, Sila, e Timoteo. (Ohipa 21:8; Ephesia 4:11) Teie râ, eaha ïa no teie tau taa ê to tatou mai te matahiti 1914 mai â? Ua pûpû anei te mau tavini a Iehova ia ratou iho i teie mahana no te riro ei feia poro evanelia i to ratou iho fenua e tae noa ˈtu ei mitionare?
Te haereraa i mua mai te matahiti 1919 mai â
4, 5. Eaha te faahopearaa o te ohipa pororaa evanelia i muri aˈe i te matahiti 1914?
4 A hope ai te Tamaˈi rahi Matamua i te matahiti 1918, ua faaruru te mau tavini o te Atua i te patoiraa uˈana a te mau apotata e a te mau raatira a te amuiraa faaroo kerisetiano e to ratou mau hoa politita. Inaha, ua fatata roa te ohipa pororaa evanelia a te mau kerisetiano mau i te mau i te avaˈe tiunu 1918 i te faautuaraahia te mau tia aratai a te Taiete Watch Tower i te mau Hau amui no Marite, e 20 matahiti utua fare auri na nia i te mau faahaparaa haavare. Ua manuïa anei te mau enemi o te Atua i te tapea i te pororaa i te parau apî maitai?
5 Ma te manaˈo-ore-hia, i te avaˈe mati 1919, ua faatiamâhia ˈtura te mau tia a te Taiete e ua iritihia ˈtura te mau pariraa haavare atoa o tei riro ei tumu i tuuhia ˈi ratou i roto i te fare auri. Maoti teie tiamâraa apî to ratou, ua taa ˈtura i te mau kerisetiano faatavaihia e mea rahi â te ohipa e toe ra hou ratou e haaputuputuhia ˈi no te fanaˈo i ta ratou haamauruururaa i nia i te raˈi ei feia aiˈa apiti i roto i te Basileia o te Atua.—Roma 8:17; Timoteo 2, 2:12; 4:18.
6. Mea nafea te ohipa pororaa evanelia i te haereraa i mua i rotopu i te mau matahiti 1919 e 1939?
6 I te matahiti 1919 ra, aita i naeahia e 4 000 feia tapaohia e apiti ra i roto i te pororaa i te parau apî maitai. I roto i na piti ahuru matahiti i muri iho, ua pûpû aˈera e rave rahi mau taata ia ratou ei mau mitionare poro evanelia, e ua tonohia vetahi i Afirika, i Asia, e i Europa. I te matahiti 1939, i muri aˈe e 20 matahiti pororaa i te Basileia, ua maraa te mau Ite no Iehova e ua hau atu ratou i te 73 000. E nehenehe teie maraaraa faito ore, tei noaa mai noa ˈtu te hamani-ino-raa rahi, e faaauhia i te maraaraa i tupu i te mau matahiti matamua o te amuiraa kerisetiano.—Ohipa 6:7; 8:4, 14-17; 11:19-21.
7. I te mau matahiti 47 o to tatou nei tau e i te matahiti 1939, eaha te hoê â huru tupuraa i itehia no nia i te ohipa poro evanelia kerisetiano?
7 Noa ˈtu râ, ua taotia-noa-hia te rahiraa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra i roto i te mau fenua Porotetani reo Beretane. Inaha, hau atu i te 75 % o te mau 73 000 feia poro o te Basileia, no ǒ mai ïa ratou i te fenua Auteralia, Beretane, Kanada, Niu Zelani, e te mau Hau amui no Marite. Mai te ohipa i tupu na i te matahiti 47 o to tatou nei tau, ua titauhia te tahi mea no te faaitoito i te feia poro evanelia ia horoa i to ratou ara-maite-raa i nia i te mau tuhaa poro-ore-hia o te fenua nei.
8. I te matahiti 1992, eaha ta te Haapiiraa no Gileada i faatupu?
8 Aita te mau opaniraa e te mau hamani-ino-raa i te tau tamaˈi i nehenehe e tapea i te varua moˈa puai a Iehova i te turairaa i to ˈna mau tavini ia faaineine ia ratou no te maraaraa rahi. I te matahiti 1943, a uˈana ˈi te Piti o te Tamaˈi rahi, ua avari ihora te faanahonahoraa a te Atua i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower ma te opua e haaparare atu â i te parau apî maitai. Tae mai i te avaˈe mati 1992, ua tono teie fare haapiiraa e 6 517 mitionare i roto e 171 fenua taa ê. Hau atu, ua faaineinehia te mau taeae no te haapao i te mau amaa a te Taiete Watch Tower i roto i te mau fenua ěê. I te matahiti 1992, i nia i na taeae haapao e 97 i roto i te mau tomite a te amaa, e 75 tei haapiihia i Gileada.
9. Eaha te mau porotarama faaineineraa o tei ohipa atoa i roto i te haereraa i mua o te ohipa pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ?
9 Taa ê atu i te Haapiiraa Gileada, ua haapii te tahi atu mau porotarama faaineineraa i te mau tavini a Iehova ia haaparare e ia haamaitai i ta ratou ohipa poro evanelia. Ei hiˈoraa, te faaterehia nei te Haapiiraa no te Taviniraa Teotaratia i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova na te fenua atoa nei. Ua faaineine teie faanahoraa, apitihia e te Putuputuraa no te Taviniraa i te hebedoma, i te mau mirioni taata poro o te Basileia ia riro ei feia aravihi i roto i te taviniraa. Te vai atoa ra te Haapiiraa no te Taviniraa o te Basileia, o te horoa ra i te faaineineraa faufaa roa no te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia nehenehe ratou e haapao maitai atu â i te mau amuiraa e maraa noa ra. Ua tauturu te Haapiiraa no te Taviniraa Pionie e rave rahi mau poro evanelia ma te taime taatoa ia riro ei feia aravihi aˈe i roto i ta ratou ohipa pororaa. Aita i maoro aˈenei, ua faaterehia te Haapiiraa Faaineineraa no te Taviniraa i roto e rave rau mau fenua no te tauturu i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu faaipoipo-ore-hia ia riro ei mau Timoteo no teie nei tau.
10. Eaha te faahopearaa i noaa na roto i te mau faaineineraa faahiahia atoa i horoahia na roto i te faanahonahoraa a te Atua? (A hiˈo atoa i te tumu parau iti.)
10 Eaha te faahopearaa o taua mau faaineineraa atoa ra? I te matahiti 1991, ua naeahia te mau Ite no Iehova i te hoê numera teitei tei hau atu i te maha mirioni feia poro itoito no te Basileia i roto e 212 fenua. Teie râ, taa ê atu i te huru tupuraa i te matahiti 1939, hau atu i te 70 % o ratou, no roto mai ïa i te mau fenua Katolika, Orthodoxe, e ere i te kerisetiano, e vetahi atu mau fenua, i reira e ere te reo Beretane te reo tumu.—Hiˈo i te tumu parau “Maraaraa mai te matahiti 1939 mai â.”
Te tumu o te manuïa
11. Ua faatae te aposetolo Paulo i to ˈna manuïa i roto i te taviniraa i nia ia vai?
11 Aita te mau Ite no Iehova e faatiatia nei ia ratou iho no te maraaraa e tupu ra. Maoti râ, te faariro nei ratou i ta ratou ohipa mai ta te aposetolo Paulo i rave, ia au i ta ˈna i faataa i roto i ta ˈna episetole matamua i to Korinetia. “O vai Paulo, e o vai hoi Apolo, maori râ e orometua [tavini] i faaroo ai outou na, o ta te Fatu ïa i horoa mai ia mâua atoa nei? Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faara[r]i i te pape, na te Atua râ i faatupu. E teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra. E hoa rave ohipa hoi matou no te Atua, e aua outou na te Atua; e fare outou no te Atua.”—Korinetia 1, 3:5-7, 9.
12. (a) Eaha te tuhaa a te Parau a te Atua i roto i te manuïaraa o te ohipa pororaa evanelia? (b) O vai tei faatoroahia ei Upoo no te amuiraa kerisetiano, e eaha te hoê ravea faufaa roa no te faaite i to tatou auraroraa i to ˈna tiaraa upoo?
12 Aita e feaaraa e ua noaa mai teie maraaraa faahiahia e farereihia ra e te mau Ite no Iehova auaa maoti te haamaitairaa a te Atua. E ohipa teie na te Atua. Ia au i teie parau, te tamau nei ratou i te tuatapapa maite i te Parau a te Atua ma te tuutuu ore. Te niu nei ratou i te mau mea atoa ta ratou e haapii i roto i ta ratou ohipa poro evanelia i nia i te Bibilia. (Korinetia 1, 4:6; Timoteo 2, 3:16) Te tahi atu tumu no te manuïaraa o ta ratou pororaa evanelia, o to ratou farii-taatoa-raa ïa i te Taata ta te Atua i faatoroa ei Upoo no te amuiraa, oia hoi te Fatu ra o Iesu Mesia. (Ephesia 5:23) Ua faaite te mau kerisetiano o te senekele matamua i te reira, na roto i te tahoêraa ˈtu e te feia ta Iesu i nomino ei aposetolo. Ua riro teie mau taata, apitihia e te tahi atu mau matahiapo o te amuiraa no Ierusalema, ei tino aratai kerisetiano i te senekele matamua. Mai te raˈi mai, ua faaohipa te Fatu ra o Iesu Mesia i teie pǔpǔ kerisetiano paari no te faatitiaifaro i te mau fifi e no te aratai i te ohipa pororaa evanelia. Maoti te tahoêraa itoito mau a Paulo e taua faanahoraa no ǒ mai i te Atua ra, ua tupu te maraaraa i roto i te mau amuiraa o ta ˈna i ratere haere. (Ohipa 16:4, 5; Galatia 2:9) Oia atoa i teie mahana, na roto i te tapea-maite-raa i te Parau a te Atua e te tahoêraa ma te itoito e te aratairaa no ǒ mai i te Tino Aratai, e nehenehe te feia poro evanelia kerisetiano e tiaturi e e manuïa ratou i roto i ta ratou taviniraa.—Tito 1:9; Hebera 13:17.
A faariro ia vetahi ê ei mea teitei aˈe
13, 14. (a) Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa i roto i te Philipi 2:1-4? (b) No te aha e mea faufaa ia haamanaˈo i teie aˈoraa ia apiti atu tatou i roto i te ohipa evanelia?
13 Ua faaite te aposetolo Paulo i te here mau no te feia e imi ra i te parau mau e aita oia i faaite i te hoê haerea faateitei e aita atoa oia i hiˈo ino i te iri o vetahi ê. No reira, ua nehenehe mau â oia e aˈo atu i to ˈna mau hoa faaroo ‘ia faariro ia vetahi ê ei mea teitei aˈe.’—Philipi 2:1-4.
14 Oia atoa i teie mahana, eita te feia poro evanelia kerisetiano mau e faateitei ia ratou ia farerei ratou i te mau taata no te mau nunaa e te mau oraraa ěê. Te parau ra te hoê Ite no Iehova no te mau Hau amui no Marite, o tei tonohia ei mitionare i Afirika, e: “Ua ite au e e ere tatou i te mea teitei aˈe ia ratou. Peneiaˈe mea rahi aˈe ta tatou moni e te ite i noaa mai i te haapiiraa, tera râ, te vai ra to ratou [te feia no taua fenua ra] i te mau huru maitatai o tei hau aˈe i to tatou nei.”
15. Nafea te feia o tei tonohia no te tavini i roto i te mau fenua ěê e faaite ai i te faatura mau no te feia e nehenehe e riro mai ei pǐpǐ?
15 Papu maitai, na roto i te faaiteraa i te faatura mau no te feia o ta tatou e faaite ra i te parau apî maitai, mea ohie aˈe ïa no ratou ia farii i te poroi a te Bibilia. Mea faufaa atoa ia faaite te hoê mitionare poro evanelia e te oaoa ra oia i te ora i rotopu i te feia i tonohia ˈi oia no te tauturu atu ia ratou. Te faataa ra te hoê mitionare manuïa, o tei faaea i Afirika i roto i na 38 matahiti i mairi aˈenei e: “I roto i te hohonuraa o to ˈu aau ua papu ia ˈu e tei ǒ nei to ˈu fare, e ua riro te feia i roto i te amuiraa i reira to ˈu tonoraahia ei mau taeae e mau tuahine no ˈu. I to ˈu hoˈiraa ˈtu i Kanada no te tahi tau faafaaearaa, e ere i reira faahou to ˈu fare. Te hebedoma hopea i Kanada, tera noa to ˈu hinaaro, e hoˈi atu ïa i ta ˈu tuhaa fenua. Mai te reira noâ to ˈu huru. E faaite atu vau i ta ˈu mau haapiiraa bibilia e te mau taeae e te mau tuahine i to ˈu oaoa rahi i to ˈu hoˈiraa mai, e mea au roa na ratou ia ite e te hinaaro nei au e faaea i pihai iho ia ratou.”—Tesalonia 1, 2:8.
16, 17. (a) Eaha te hopoia ta te mau mitionare e rave rahi e te feia poro evanelia no te fenua iho i farii no te faarahi i to ratou aravihi i roto i te taviniraa? (b) Eaha te huru tupuraa i farereihia e te hoê mitionare no te mea ua paraparau oia na roto i te reo o te fenua?
16 Ia ite anaˈe ratou i te hoê pǔpǔ taata rahi reo ěê i roto i ta ratou tuhaa fenua, te tutava nei vetahi i te haapii i te reo, ma te faaite e te faariro nei ratou ia vetahi ê ei mea teitei aˈe. “I te pae apatoa no Afirika,” o ta te hoê mitionare ïa e faaite ra, “i te tahi taime, e tupu te tahi au ore i rotopu i te mau taata no te pae Afirika e to te pae Europa. Teie râ, ia paraparau matou na roto i te reo o te fenua, e ore oioi noa teie manaˈo.” Ua riro te paraparauraa i te reo o te feia o ta tatou e tufa ˈtura i te parau apî maitai ei tauturu rahi no te haaputapû i to ratou mafatu. E titau te reira ia ohipa puai e ia rohi ma te haehaa. Te faataa ra te hoê mitionare i Asia e: “Ia pinepine oe i te hape e ia atahia no ta oe mau hape, e riro te reira i te tamata ia oe. Mea ohie aˈe hoi ia faaea i te tutava.” Tera râ, ua tauturu te here i te Atua e i to ˈna taata-tupu i teie mitionare ia faaoromai.—Mareko 12:30, 31.
17 Oia mau, e putapû roa te taata ia ite anaˈe ratou i te hoê taata ěê ia tutava i te tufa i te parau apî maitai na roto i to ratou reo. I te tahi taime, e noaa mai te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia. Ua paraparau te hoê vahine mitionare i te fenua Lesotho i Afirika na roto i te reo Sesotho i te tahi atu vahine, o te rave ra i te ohipa i roto i te hoê fare hamaniraa vauvau tahua. Te hahaere noa ra te hoê faatere hau no te hoê fenua Afirika ê atu na roto i taua fare ra e ua faaroo atura oia i te tauaparauraa. Ua haere maira o ˈna e ua haapopou atura i teie mitionare o tei pahono atoa atu i te faatere hau na roto i to ˈna iho reo. “No te aha oe e ore ai e haere mai i [to ˈu nei fenua] e e tavini ai i rotopu i to matou nunaa, inaha, ua ite atoa oe i te reo Swahili?” o ta ˈna ïa i ani mai. Ma te faatano i ta ˈna parau, ua pahono atura te mitionare e: “Mea faahiahia roa ïa. Tera râ, e Ite no Iehova vau, e i teie nei taime, ua opanihia ta matou ohipa i roto i to oe fenua.” Ua pahono maira oia: “Eiaha oe e manaˈo e te patoi ra matou paatoa i ta outou ohipa. E rave rahi i rotopu ia matou nei o te turu nei i te mau Ite no Iehova. Peneiaˈe ia tae i te hoê mahana, e poro oe ma te tiamâ i roto i to matou nunaa.” Tau taime i muri iho, ua putapû roa teie mitionare i te iteraa e ua fanaˈo te mau Ite no Iehova i te tiamâraa i te pae haamoriraa i roto i taua fenua ra.
Ineine i te haapae i to ˈna mau tiaraa
18, 19. (a) Mea na roto i teihea ravea faufaa roa to Paulo tutavaraa i te pee i to ˈna Fatu, o Iesu Mesia? (b) A faatia na i te tahi aamu (teie i roto i te paratarapha aore ra ta outou iho) e faaite ra i te faufaaraa ia ape i te riroraa ei turoriraa no te feia o ta tatou e tufa ra i te parau apî maitai.
18 I to te aposetolo Paulo papairaa e: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei,” no faataa noa maira oia i te faufaaraa ia ara ia ore ia faaturori ia vetahi ê, i te na ôraa e: “E teie nei, te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua. Eiaha outou ei turoriraa, i te ati Iuda, e te Heleni, e te ekalesia atoa a te Atua. Mai ia ˈu atoa e haamauruuru i te taata atoa i te mau mea atoa nei, aore au i imi i te maitai no ˈu iho, no te taata atoa râ e rave rahi, ia ora ratou.”—Korinetia 1, 10:31-33; 11:1.
19 Te ooti nei te feia poro evanelia mai ia Paulo, o tei ineine i te haapae ia ratou iho no te maitai o te feia o ta ratou e poro ra, i te mau haamaitairaa. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê fenua no Afirika, ua haere atu e piti mitionare faaipoipohia no te tamaa i roto i te hoê hotela no te faatupu i te oroa o to raua faaipoiporaa. I te omuaraa, ua hinaaro raua e ani i te uaina e ta raua maa, inaha aita te inuraa i te ava ma te au e opanihia ra i roto i te Bibilia. (Salamo 104:15) Tera râ, ua faaoti raua eiaha e na reira ia ore te feia no taua vahi ra e turori. “Tau taime i muri iho,” o ta te tane ïa e haamanaˈo ra, “ua farerei mâua i te hoê taata e raatira tunu maa oia i taua hotela ra, e ua haamata ˈtura mâua i te hoê haapiiraa e o ˈna. Ua parau maira oia i muri aˈe e: ‘Te haamanaˈo ra anei orua i to orua haereraa mai no te tamaa i te hotela? Tei muri noa mai matou i te opani o te fare tutu no te tamoemoe ia orua. Ua ite orua, ua parau mai te mau mitionare a te ekalesia e mea ino ia inu matou i te ava. Tera râ, ia haere mai ratou i te hotela, e ani ratou i te uaina ma te huna ore. No reira, ua faaoti ihora matou e mai te peu e e ani orua i te ava, eita ïa matou e faaroo ia orua ia haere mai orua e poro ia matou.’” I teie mahana, ua riro teie taata e vetahi atu feia e rave ra i te ohipa i te hotela ei mau Ite bapetizohia.
Mea rahi â te ohipa e toe ra
20. No te aha e mea faufaa roa ia faaoromai tatou ei feia poro evanelia itoito, e eaha te hopoia oaoa ta te feia e rave rahi e farii ra?
20 A fatata mai ai te hopea o teie faanahoraa ino, e rave rahi te hiaai nei i te faaroo i te parau apî maitai, e te titau-ru-hia ra te mau kerisetiano tataitahi ia faaoromai ei feia poro evanelia haapao maitai. (Mataio 24:13) E nehenehe anei ta outou e faarahi atu â i ta outou tuhaa i roto i teie ohipa na roto i te riroraa ei taata poro evanelia taa ê mai ia Philipi, Paulo, Baranaba, Sila, e o Timoteo? E rave rahi o te rave nei i teie huru ohipa na roto i te riroraa mai ei pionie e na roto i te pûpûraa ia ratou no te tavini i te mau vahi i reira te titau-rahi-hia ra te tauturu.
21. Mea nafea te hoê ‘opani rahi no te ohipa i te iritiraahia’ i mua i te nunaa o Iehova?
21 Aita i maoro aˈenei, ua matara te mau tuhaa fenua rahi no te pororaa i te mau fenua no Afirika, Asia, e i Europa Hitia o te râ, i reira ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova na mua ˈˈe. Mai tei itehia e te aposetolo Paulo, “e opani rahi hoi e te maitai tei iritihia” i mua i te nunaa o Iehova. (Korinetia 1, 16:9) Ei hiˈoraa, eita te mau mitionare poro evanelia i tae apî mai i te fenua Mozambique i Afirika e nehenehe e faaruru i te rahiraa taata o te hinaaro ra e haapii i te Bibilia. Auê tatou i te oaoa e i te mea e ua faatiamâhia te ohipa a te mau Ite no Iehova i roto i taua fenua ra i te 11 no febuare 1991!
22. Noa ˈtu e te poro-pinepine-hia ra ta tatou tuhaa fenua aore ra aita, eaha te tia ia tatou paatoa ia opua papu i te rave?
22 I roto i te mau fenua i reira ua fanaˈo noa tatou i te tiamâraa o te haamoriraa, te fanaˈo atoa ra to tatou mau taeae i te mau maraaraa tamau. Oia mau, noa ˈtu ihea roa tatou e faaea ˈi, ‘mea rahi â te ohipa a te Fatu e toe ra.’ (Korinetia 1, 15:58) I mua i teie huru tupuraa, ia tamau noa tatou i te faaohipa maitai i te tau e toe ra e tia ˈi, a rave noa ˈi tatou tataitahi ‘i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i ta tatou taviniraa.’—Timoteo 2, 4:5; Ephesia 5:15, 16.
E nehenehe anei ta outou e faataa mai?
◻ Eaha mau na te hoê taata poro evanelia?
◻ Mea nafea te parau apî maitai i te faarahiraahia i muri aˈe i te matahiti 1914?
◻ Mea nafea te ohipa pororaa evanelia i te haereraa i mua mai te matahiti 1919 mai â?
◻ Eaha te mau tumu matamua o tei turu i te manuïa o te ohipa pororaa evanelia?
[Tumu parau tarenihia i te api 19]
Maraaraa mai te matahiti 1939 mai â
Teie te mau hiˈoraa no nia e toru fenua i reira te tonoraahia te mau mitionare no Gileada. I te matahiti 1939 ra, e 636 anaˈe feia poro o te Basileia o tei tapaohia i Afirika Tooa o te râ. Tae mai i te matahiti 1991, ua maraa teie numera e ua hau atu i te 200 000 i roto e 12 fenua no Afirika Tooa o te râ. E tuhaa atoa ta te mau mitionare i roto i te mau maraaraa rahi i naeahia i te mau fenua no Marite Apatoa. Hoê o teie mau fenua, o Beresilia ïa, o tei maraa mai te 114 feia poro o te Basileia i te matahiti 1939 ra i nia i te 335 039 i te avaˈe eperera 1992. Ua tupu atoa teie huru maraaraa i muri aˈe i te taeraa mai o te mau mitionare i te mau fenua no Asia. I roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua hamani-ino-hia te numera iti o te mau Ite no Iehova i Tapone, e ua faaea ˈtura ta ratou ohipa. I muri iho, i te matahiti 1949, 13 mitionare o tei tae atu i reira no te faanaho faahou i te ohipa. I taua matahiti taviniraa ra, aita i naeahia e ahuru feia poro no te fenua iho o tei tapaohia i roto i te pororaa i Tapone taatoa, area i te avaˈe eperera 1992 ra, ua naeahia te taatoaraa e 167 370 feia poro.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Te amuiraa faaroo kerisetiano e te fifi o te reo
Ua rave vetahi mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau tutavaraa rahi no te haapii i te reo ěê, tera râ, e rave rahi o tei titau e ia paraparau te feia no te fenua i to ratou reo no Europa. Te faataa ra o Geoffrey Moorhouse i roto i ta ˈna buka Te mau mitionare (beretane) e:
“Te fifi, oia hoi ua faariro-pinepine-roa-hia te haapiiraa i te reo o te fenua ei ravea noa no te huri i te mau Papai. Mea iti roa râ te tutavaraa i horoahia, e te taata aore ra e te mau totaiete i tono ia ratou, ia nehenehe te hoê mitionare e paraparau atu i te hoê taata tumu na roto i to ˈna iho reo ma te ohie e noaa mai na roto i te taa-maitai-raa i te manaˈo i rotopu e piti taata. E haapii te mau mitionare tataitahi i te tahi maa parau iti o te reo o te fenua . . . Taa ê atu râ, mea pinepine te tauaparauraa i te ravehia na roto i te reo anoi Beretane ma te tuuraa reo papu ore e te otuitui, ma te tiaturi e e tia i te taata Afirika ia auraro i te mau ture a te ratere Beretane. Te mea ino roa, oia hoi ua riro te reira ei tapao no te teoteoraa i to ˈna nunaa taata.”
I te matahiti 1922, ua pia te Fare haapiiraa no te Tuatapaparaa i te pae Hitia o te râ e te mau fenua Afirika i Lonedona i te hoê tabula no nia i te fifi o te reo. “Te tiaturi nei matou ma te peapea e te atâta e,” o ta te tabula ïa e faaite ra, “tei raro roa te aravihi i naeahia i te mau mitionare no te paraparauraa i te reo o te fenua.”
Ua faariro te mau mitionare a te Taiete Watch Tower i te haapiiraa i te reo o te fenua ei titauraa matamua, e na te reira e faataa ra i to ratou manuïa i roto i te taviniraa mitionare.