Te hiˈoraa tei faauruahia mai e te Atua no nia i te ohipa mitionare Kerisetiano
“Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei.”—KORINETIA 1, 11:1.
1. Eaha vetahi mau ohipa ta Iesu i rave o tei riro ei hiˈoraa faahiahia mau no ta ˈna mau pǐpǐ? (Philipi 2:5-9)
AUÊ ïa hiˈoraa faahiahia mau ta Iesu i vaiiho mai na ta ˈna mau pǐpǐ e! Ua faarue oia i to ˈna hanahana i nia i te raˈi ma te oaoa no te haere mai i nia i te fenua nei e no te ora i rotopu i te mau taata hara. Ua ineine oia i te faaruru i te mauiui rahi ia ora te huitaata nei e, te mea faufaa roa ˈtu â, ia faaraahia te iˈoa o to ˈna Metua i te raˈi ra. (Ioane 3:16; 17:4) I to ˈna haavaraahia no to ˈna ora, ua faaite aˈera Iesu ma te mǎtaˈu ore e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.”—Ioane 18:37.
2. No te aha o Iesu tei faatiahia mai e nehenehe ai e faaue atu i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamau â i te ohipa o ta ˈna i haamata?
2 Na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, ua horoa o Iesu i te hoê faaineineraa faahiahia roa na ta ˈna mau pǐpǐ ia nehenehe ratou e tamau noa i te faaite i te parau mau o te Basileia. (Mataio 10:5-23; Luka 10:1-16) No reira, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua nehenehe o Iesu e horoa ˈtu i teie faaueraa: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Mataio 28:19, 20.
3. Mea nafea te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ i te parareraa, tera râ, ua taotia-noa-hia i roto i teihea mau tuhaa fenua?
3 I roto i na matahiti e toru e te afa i muri aˈe, ua auraro te mau pǐpǐ a Iesu i teie faaueraa tera râ ua taotia noa ratou i ta ratou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ i rotopu i te mau ati Iuda, te feia tei farii i te faaroo ati Iuda, e te mau ati Samaria peritomehia. I muri iho, i te matahiti 36 o to tatou nei tau, ua aratai aˈera te Atua e ia porohia te parau apî maitai i te hoê taata peritome-ore-hia, o Korenelio, e to ˈna utuafare. I roto i na matahiti hoê ahuru i muri aˈe, ua ô maira te tahi atu feia ěê i roto i te amuiraa. Teie râ, e au ra e ua taotia-noa-hia te tuhaa rahi o te ohipa i te mau vahi no te pae hitia o te râ o Mediteranea.—Ohipa 10:24, 44-48; 11:19-21.
4. Eaha te tupuraa rahi o tei itehia i roto i te mau matahiti 47-48 o to tatou nei tau?
4 Ua titauhia te tahi mea no te faaitoito aore ra no te tauturu i te mau kerisetiano ia faariro i te mau taata ei pǐpǐ i rotopu i te mau ati Iuda e te feia ěê no te mau vahi atea ˈtu â. No reira, i roto i te mau matahiti 47-48 o to tatou nei tau, ua faataehia ˈtura teie poroi no ǒ mai i te Atua ra, i te mau matahiapo o te amuiraa no Anetiohia i Suria: “A faataa mai na ia Baranaba raua o Saulo, no te ohipa i haapaohia e au na raua ra.” (Ohipa 13:2) A tapao na e, i taua tau ra, ua matauhia o Paulo na nia i to ˈna iˈoa mau o Saulo. A tapao atoa na e, ua faahiti te Atua ia Baranaba na mua ˈˈe ia Paulo, peneiaˈe no te mea i taua tau ra, o Baranaba tei faarirohia ei mea paari aˈe i rotopu ia raua.
5. No te aha te faatiaraa no nia i te tere mitionare a Paulo raua o Baranaba i riro ai ei mea faufaa roa no te mau kerisetiano i teie mahana?
5 Ua riro te aamu faataa-papu-hia no nia i te tere mitionare a Paulo raua o Baranaba ei faaitoitoraa rahi no te mau Ite no Iehova, no te mau mitionare iho â râ e te mau pionie o tei faarue i to ratou fenua no te tavini i te Atua i te vahi ěê. Hau atu, e riro mau â te hiˈopoa-faahou-raa i te buka Ohipa pene 13 e te 14 i te faaitoito i te mau taata hau atu â ia pee i te hiˈoraa o Paulo e o Baranaba e ia faarahi i ta ratou tuhaa i roto i te ohipa faufaa roa o te faariroraa i te taata ei pǐpǐ.
Te motu no Kupero
6. Eaha te hiˈoraa ta te mau mitionare i vaiiho i Kupero?
6 Ma te ore e haamaoro, ua faarue atura na mitionare i te oire tapaeraa pahi no Seleukia i Suria no te fano atu i te motu no Kupero. I to raua tapaeraa ˈtu i Salami, aita raua i fariu ê i ta raua tapao, tera râ “ua parau atura raua i te parau a te Atua i roto i te mau sunago o te ati Iuda ra.” Ma te pee i te hiˈoraa o te Mesia, aita raua i faaea noa i roto i taua oire ra a tiai noa ˈtu ai e ia haere mai te feia no teie motu ia raua ra. Maoti râ, ua haere raua “na ropu i taua fenua [taatoa] ra.” Eita e ore e ua titauhia ia haere atea raua na raro noa e ia tauiui raua i to raua vahi faaearaa, no te mea e motu rahi o Kupero, e ua ratere raua na te tuhaa aano roa ˈˈe o teie motu.—Ohipa 13:5, 6.
7. (a) Eaha te ohipa faahiahia mau o tei tupu i Papho? (b) Te faaitoito ra teie faatiaraa ia tatou ia faaohipa i teihea huru manaˈo?
7 I te hopea o to raua tere, ua haamauruuruhia na taata e piti nei na roto i te hoê ohipa faahiahia roa i tupu i te oire no Papho. Ua faaroo te tiaau o te motu, o Serigio Paulo, i ta raua poroi e ‘riro mai nei oia ei taata faaroo.’ (Ohipa 13:7, 12) Ua papai o Paulo i muri aˈe: “Te ite na hoi outou, e au mau taeae, i to outou parauraahia, e aita rea e taata paari i te haapaoraa i te tino nei, aita rea e taata mana, aita rea e taata teitei fanau i parauhia.” (Korinetia 1, 1:26) Noa ˈtu râ, i rotopu i te mau taata mana o tei farii mai, te vai ra o Serigio Paulo. E tia i teie aamu ia faaitoito ia tatou paatoa, te mau mitionare iho â râ, ia faatupu i te manaˈo maitai no nia i te pororaa ˈtu i te feia mana a te hau, mai te faaitoitohia ra ia tatou ia rave i roto i te Timoteo 1, 2:1-4. I te tahi mau taime, ua horoa te mau tia mana i te tauturu rahi i te mau tavini a te Atua.—Nehemia 2:4-8.
8. (a) Eaha te tauiraa i itehia i rotopu ia Baranaba raua o Paulo mai taua taime mai â? (b) Mea nafea o Baranaba i te riroraa ei hiˈoraa maitai?
8 I raro aˈe i te mana o te varua o Iehova, na Paulo i hauti i te tuhaa faufaa aˈe i roto i te riroraa mai o Serigio Paulo ei taata faaroo. (Ohipa 13:8-12) Oia atoa, mai reira mai, e au ra e na Paulo i rave i te upoo. (A faaau te Ohipa 13:7 e te Ohipa 13:15, 16, 43.) Ua tuea te reira e te faaueraa a te Atua i faataehia mai ia Paulo ra i te taime a riro mai ai oia ei kerisetiano. (Ohipa 9:15) Peneiaˈe ua tamata teie huru tupuraa i te haehaa o Baranaba. Tera râ, maoti i te faariro i teie tauiraa ei faahaehaaraa ia ˈna, ua pee maite o Baranaba i te auraa o to ˈna iˈoa, oia hoi “Tamaiti o te tamahanahanaraa,” e ua turu oia ia Paulo ma te taiva ore i roto i taua tere mitionare ra e i muri iho, i te taime a haafifi ai vetahi mau kerisetiano ati Iuda i ta raua taviniraa i mua i te feia ěê peritome-ore-hia. (Ohipa 15:1, 2) Ua riro mau â te reira ei hiˈoraa maitai roa no tatou paatoa, e tae noa ˈtu te feia e ora ra i roto i te mau fare mitionare e te mau Betela! E tia ia tatou ia ineine noa i te farii i te mau tauiraa teotaratia e ia horoa i ta tatou turu taatoa i te feia i nominohia no te rave i te upoo i rotopu ia tatou.—Hebera 13:17.
Te vahi teitei papu no Asia Iti
9. Eaha ta tatou e haapii ra na roto i te ineineraa o Paulo raua o Baranaba i te haere atu i Anetiohia i Pisidia?
9 Mai Kupero atu, ua fano atura o Paulo raua o Baranaba na te pae apatoerau i te fenua no Asia. No te tahi tumu tei ore i faaitehia, aita te mau mitionare i faaea na te pae miti tera râ ua rave raua i te hoê tere maoro e te atâta i nia fatata e 180 kilometera e tae atu i Anetiohia i Pisidia, i nia i te vahi teitei papu i ropu ia Asia Iti. Ua titauhia ia paiuma ˈtu raua na nia i te hoê eˈa mouˈa a haapou atu ai i nia i te hoê mahora tau 1 100 kilometera i nia ˈˈe i te faito miti. Te na ô ra te taata tuatapapa bibilia ra o J. S. Howson e: “Ua parare te roo o te mau peu tia ore e te eiâ a te huiraatira no taua mau mouˈa ra e faataa ê ra i te vahi teitei papu . . . e te mau vahi mahora i te pae miti apatoa, i roto i te aamu tahito taatoa.” Hau atu, ua faaruru te mau mitionare i te mau ati natura. “Aita ˈtu mataeinaa no Asia Iti,” o ta Howson ïa e parau faahou ra, “o tei roo-taa-ê-hia i te mau ‘ûa puai’ maoti râ te fenua mouˈa no Pisidia, i reira te mau anavai e pipiha mai ai na raro mai i te mau mato teitei, aore ra e topa taue ai na roto i te mau apoo oǎoǎ.” E tauturu teie mau haamaramaramaraa ia tatou ia taa i te huru o te mau tere ta te mau mitionare i farii i te rave no te haaparare i te parau apî maitai. (Korinetia 2, 11:26) Mai te reira atoa i teie mahana, e rave rahi mau tavini o Iehova o te faaruru nei i te mau huru haafifiraa atoa no te farerei i te taata ia faaroo atoa ratou i te parau apî maitai.
10, 11. (a) Mea nafea to Paulo faatanoraa i te aparauraa e te feia e faaroo maira ia ˈna? (b) No te aha e rave rahi mau ati Iuda o tei maere i te faarooraa ˈtu i te parau no te mau haamauiuiraa o te Mesia? (c) Eaha te huru faaoraraa ta Paulo i tuu i mua i te feia e faaroo ra ia ˈna?
10 I te mea e te vai ra te hoê sunago ati Iuda i Anetiohia i Pisidia, ua haere na mua te mau mitionare i reira no te horoa na te feia tei matau ê na i te Parau a te Atua i te ravea ia farii ratou i te parau apî maitai. I to ˈna titauraahia ia paraparau, ua tia maira o Paulo e ua vauvau ihora i te hoê oreroraa parau hau aˈe i te faahiahia. I roto i te roaraa o ta ˈna vauvauraa, ua rave oia e ia tuea te aparauraa e te mau ati Iuda e te feia tei farii atoa i teie faaroo o tei amui mai. (Ohipa 13:13-16, 26) I muri aˈe i ta ˈna mau parau haamataraa, ua tuatapapa faahou o Paulo i te aamu tuiroo a te mau ati Iuda, ma te faahaamanaˈo ia ratou e ua maiti Iehova i to ratou mau tupuna e na ˈna i aratai mai ia ratou i rapae i Aiphiti, e oia atoa to ˈna tautururaa ia ratou ia upootia i nia i te feia e ora ra i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai. I muri iho, ua faahiti atura Paulo i te mau huru raveraa a Iehova i nia ia Davida. E faufaa rahi to teie mau parau i mua i te aro o te mau ati Iuda o te senekele matamua no te mea te tiaturi ra ratou e e faatia mai te Atua i te hoê huaai a Davida ei faaora e ei arii mure ore. I taua taime ra, ua faaite aˈera Paulo ma te mǎtaˈu ore e: “Ua faatupu iho nei te Atua i te Ora no Iseraela ia Iesu, no te huero o teie nei taata [o Davida], o tei parauhia maira.”—Ohipa 13:17-23.
11 Teie râ, te faaora ta te rahiraa o te mau ati Iuda e tiai ra, o te hoê ïa aito a te nuu o te faatiamâ ia ratou i te faatereraa a Roma e o te faateitei i te nunaa ati Iuda i nia i te tahi atu mau nunaa. No reira, eita e ore e ua hitimahuta ratou i te faarooraa ia Paulo i te na ôraa e ua rîhia te Mesia i nia i te pou taparahiraa na ta ratou iho mau raatira faaroo. “Ua faatia mai râ te Atua ia ˈna mai te pohe maira,” o ta Paulo ïa i faaite ma te mǎtaˈu ore. I te pae hopea o ta ˈna oreroraa parau, ua faaite oia i te feia e faaroo maira ia ˈna e e nehenehe ratou e fanaˈo i te hoê faaoraraa faahiahia roa. Ua na ô atura oia e: “E teie nei, ia ite outou . . . no teie nei taata i parauhia ˈtu ai ia outou na e, e matara te hara. E te mau mea atoa eita outou e tiahia mai i te ture a Mose ra, e tiahia mai ïa ia ˈna te feia atoa i faaroo ra.” Ua faahope o Paulo i ta ˈna oreroraa parau na roto i te faaitoitoraa i te feia e faaroo maira ia ˈna ia ore e apiti atu i roto i te feia e rave rahi ta te Atua i tohu e e haavahavaha ratou i teie ravea faahiahia mau o te faaoraraa.—Ohipa 13:30-41.
12. Eaha te ohipa i tupu i muri aˈe i te oreroraa parau a Paulo, e mea nafea te reira ia faaitoito ia tatou?
12 E oreroraa parau niuhia i nia i te mau Papai vauvau-maitai-hia teie! Mea nafea to te taata fariiraa i te reira? “Ua pee maira to te ati Iuda e te mau pǐpǐ pure Atua ra e rave rahi ia Paulo raua o Baranaba.” (Ohipa 13:43) Ua riro mau â te reira ei faaitoitoraa na tatou i teie mahana! Ia tutava atoa tatou no te tufa i te parau mau ma te aravihi e tia ˈi, i roto anei i ta tatou taviniraa, aore ra i roto i ta tatou mau pahonoraa e ta tatou mau oreroraa parau i te mau putuputuraa a te amuiraa.—Timoteo 1, 4:13-16.
13. No te aha te mau mitionare i faarue ai ia Anetiohia i Pisidia, e eaha te mau uiraa o tei faahitihia no nia i te mau pǐpǐ apî?
13 Aita ta te feia tei anaanatae apî mai i Anetiohia i Pisidia i nehenehe e tapea i teie parau apî maitai no ratou anaˈe. No reira, “e tae aˈera i te sabati, ua haaputuputu maira to taua oire atoa ra e faaroo i te parau a [Iehova], aore rea i toe.” Aita i maoro i muri iho, ua parare aˈera te poroi na rapaeau i te oire. Inaha, “parare atura te parau a [Iehova] e ati noa ˈˈe taua fenua ra.” (Ohipa 13:44, 49) Maoti i te farii popou i teie ohipa, ua manuïa te mau ati Iuda pohehae i te tiahi i te mau mitionare i rapae i te oire. (Ohipa 13:45, 50) Eaha te faahopearaa o teie ohipa i nia i te mau pǐpǐ apî? Ua haaparuparu anei ratou e ua faarue anei ratou?
14. No te aha aita te mau enemi i nehenehe e tapea i te ohipa ta te mau mitionare i haamata, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?
14 Aita, no te mea e ohipa teie na te Atua. Ua haamau atoa te mau mitionare i te hoê niu papu no te faaroo i nia i te Fatu ra o Iesu Mesia tei faatiahia mai. Ma te papu maitai, ua hiˈo te mau pǐpǐ apî i te Mesia, eiaha râ i te mau mitionare, ei Raatira no ratou. Inaha, te taio ra tatou e “î aˈera te mau pǐpǐ i te oaoa e i te [varua moˈa].” (Ohipa 13:52) Auê ïa faaitoitoraa e no te mau mitionare e te feia faariro i te taata ei pǐpǐ i teie mahana! Mai te peu e e rave tatou i ta tatou tuhaa ma te haehaa e te itoito, e haamaitai mai te Atua ra o Iehova raua o Iesu Mesia i ta tatou taviniraa.—Korinetia 1, 3:9.
Ikonio, Lusetera, e Derebe
15. Eaha ta te mau mitionare i rave i Ikonio, e eaha te mau faahopearaa i noaa mai?
15 Ua tere atura o Paulo raua o Baranaba i nia i tau 140 kilometera i te pae apatoa hitia o te râ e tae roa ˈtu i te oire i muri iho, o Ikonio. Aita te mǎtaˈu i te hamani-ino-raa i tapea ia raua i te rave mai ta raua i rave na i Anetiohia. Ei faahopearaa, te na ô ra te Bibilia e: “E feia rahi hoi to te ati Iuda e te Heleni i faaroo.” (Ohipa 14:1) I reira atoa, ua faatupu te mau ati Iuda o tei ore i farii i te parau apî maitai i te patoiraa. Tera râ, ua faaoromai te mau mitionare e ua faaea maoro raua i Ikonio no te tauturu i te mau pǐpǐ apî. I muri aˈe, i to raua iteraa e ua opua te mau ati Iuda patoi i te pehi ia raua i te ofai, ua maue atura o Paulo raua o Baranaba ma te paari i te tahi atu tuhaa fenua, “i Lusetera e i Derebe, . . . e i te mau fenua atoa i reira iho.”—Ohipa 14:2-6.
16, 17. (a) Eaha te ohipa i roohia i nia ia Paulo i Lusetera? (b) Mea nafea te huru raveraa a te Atua i nia i te aposetolo i te haaputapûraa i te hoê taurearea no Lusetera?
16 Ma te itoito, “ua parau atura raua i te evanelia” i roto i teie tuhaa fenua apî, te porohia ra no te taime matamua. (Ohipa 14:7) I to te mau ati Iuda no Anetiohia i Pisidia e no Ikonio faarooraa i te reira, ua haere roa mai ratou i Lusetera e ua turai aˈera i te mau nahoa taata ia pehi ia Paulo i te ofai. I te mea e aita to ˈna e taime no te horo, ua tuiahia ˈtura o Paulo i te ofai, e ua manaˈo aˈera to ˈna mau enemi e ua pohe oia. Ua arato atura ratou ia ˈna i rapaeau i te oire.—Ohipa 14:19.
17 Te taa ra anei ia outou i te peapea rahi o te mau pǐpǐ apî? Auê râ ratou i te maere e i te mea e, i to ratou putuputuraa na pihai iho ia Paulo, ua tia maira o ˈna i nia! Aita te Bibilia e faaite ra ahiri e tei roto te hoê taurearea ra o Timoteo te iˈoa i taua mau pǐpǐ apî ra. Eita e ore e ua faarooroo oia i te hoê taime i te mau huru raveraa a te Atua i nia ia Paulo e ua haaputapû roa te reira i to ˈna feruriraa apî. Ua papai atu o Paulo i roto i te piti o ta ˈna episetole ia Timoteo e: “Ua ite hua râ oe i ta ˈu i haapii ra, e to ˈu haerea, . . . e to ˈu hamani-ino-raahia mai, e te mau pohe a roohia mai ai au i Anetiohia, e i Ikonio, e i Lusetera; i te huru o taua mau hamani ino i faaoromaihia e au ra: i faaorahia râ vau e te Fatu i taua mau ati atoa ra.” (Timoteo 2, 3:10, 11) Hoê aore ra e piti matahiti i muri aˈe i to Paulo pehiraahia i te ofai, ua hoˈi atura oia i Lusetera e ua ite ihora oia e ua riro te taurearea ra o Timoteo ei kerisetiano haerea maitai, “e taata roo maitai hoi oia i te mau taeae i Lusetera e Ikonio.” (Ohipa 16:1, 2) No reira, ua maiti ihora o Paulo ia ˈna ei hoa ratere no ˈna. Ua tauturu te reira ia Timoteo ia paari i te pae varua, e i muri aˈe, ua noaa ia ˈna i te aravihi ia tonohia oia e Paulo no te farerei i te mau amuiraa huru rau. (Philipi 2:19, 20; Timoteo 1, 1:3) Oia atoa i teie mahana, te faaohipa nei te mau tavini itoito a te Atua i te hoê mana faahiahia roa i nia i te feia apî, e rave rahi o te paari mai no te riro ei mau tavini faufaa roa a te Atua, mai ia Timoteo ra te huru.
18. (a) Eaha te ohipa i roohia i nia i na mitionare i Derebe? (b) Eaha te opuaraa e vai ra i mua ia raua, eaha râ ta raua i maiti?
18 I te poipoi i muri aˈe i to ˈna oraraa mai i Lusetera, ua reva ˈtura o Paulo raua o Baranaba i Derebe. I teie taime, aita te mau taata patoi i apee mai ia raua, e te na ô ra te Bibilia e ‘e rave rahi hoi ta raua i faariro ei pǐpǐ.’ (Ohipa 14:20, 21) I muri aˈe i to raua haamauraa i te hoê amuiraa i Derebe, ua titauhia o Paulo raua o Baranaba ia rave i te hoê faaotiraa. Te haere tia ˈtura te hoê purumu tere-rahi-hia tei hamanihia e to Roma mai Derebe atu i Tareso. Mai taua vahi nei, mea poto roa ia hoˈi atu i Anetiohia i Suria. Te reira iho â te eˈa ohie roa ˈˈe no te hoˈi atu, e ua manaˈo paha teie mau mitionare e e tia ia raua ia faafaaea rii i teie nei. Ia au maite râ i te hiˈoraa o to raua Fatu, ua ite o Paulo raua o Baranaba i te hoê titauraa rahi.—Mareko 6:31-34.
Te faaotiraa i te ohipa a te Atua
19, 20. (a) Mea nafea to Iehova haamaitairaa i te mau mitionare i to raua hoˈiraa ˈtu i Lusetera, Ikonio, e Anetiohia? (b) Eaha te haapiiraa ta te nunaa o Iehova e nehenehe e huti mai i teie mahana?
19 Maoti i te maiti i te eˈa poto aˈe no te hoˈi i to raua vahi, ua hoˈi atura te mau mitionare itoito i muri no te farerei faahou i te mau oire iho i reira raua i te haamǎtaˈuraahia i te pohe. Ua haamaitai anei Iehova ia raua no to raua tapitapiraa no te mau mamoe apî ma te ore e haapao noa ia raua? Oia mau, inaha, te faaite ra te faatiaraa parau e ua manuïa raua “i te faaitoitoraa i te aau o te mau pǐpǐ, e te aˈoraa ˈtu ia ratou ia mau papu maite â ratou i te [faaroo].” Ma te tano mau, ua parau atura raua i taua mau pǐpǐ apî ra: “E na roto tatou i te pohe rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua ra.” (Ohipa 14:21, 22) Ua faahaamanaˈo atoa ˈtu o Paulo raua o Baranaba ia ratou i to ratou titauraahia ei feia aiˈa apiti i roto i te Basileia o te Atua no a muri aˈe. I teie mahana, e tia ia tatou ia horoa atoa i teie huru faaitoitoraa i te mau pǐpǐ apî. E nehenehe tatou e haapuai ia ratou ia faaoromai i te mau haafifiraa na roto i te tuuraa i mua ia ratou i te tiaturiraa no te ora mure ore i nia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa o taua Basileia o te Atua ra ta Paulo raua o Baranaba i poro na.
20 Hou raua e faarue ai i te mau oire tataitahi, ua tauturu o Paulo raua o Baranaba i te amuiraa no taua mau vahi ra ia faanahonaho maitai atu â ia ratou. Ma te papu maitai, ua faaineine raua i te mau taata e amo i te hopoia e ua nomino atura ia ratou no te rave i te upoo. (Ohipa 14:23) Eita e ore e ua faatupu te reira i te maraaraa rahi. Oia atoa i teie mahana, i muri aˈe i to ratou tautururaa i te feia aitâ i aravihi atura ia haere i mua e tae roa ˈtu i te taime e nehenehe ai ratou e amo i te hopoia, te haere nei te mau mitionare e te tahi atu feia, i te vahi ê e titauhia ra te tauturu no te rave â i ta ratou ohipa maitai.
21, 22. (a) Eaha te ohipa i tupu i muri aˈe i to Paulo raua o Baranaba faaotiraa i to raua tere mitionare? (b) Eaha te mau uiraa ta te reira i faatupu?
21 I to te mau mitionare hoˈiraa ˈtu i Anetiohia i Suria, ua oaoa mau â raua. Oia mau, te faataa ra te Bibilia e ua “oti ia raua” te ohipa ta te Atua i horoa mai na raua. (Ohipa 14:26) Ma te papu maitai, i te faaiteraahia te ohipa o ta raua i rave, “rahi roa ˈtura to te mau taeae oaoa.” (Ohipa 15:3) Teie râ, eaha ïa to a muri aˈe? E parahi noa anei raua i teie nei ma te mauruuru i te manuïa o ta raua ohipa? Eita roa ïa. I muri aˈe i to raua farereiraa i te tino aratai i Ierusalema ia noaa mai te faaotiraa no nia i te parau o te peritomeraa, ua faaineine faahou atura teie na mitionare e piti no ta raua mau tere mitionare. Ua haere râ raua i teie nei i to raua iho pae. Ua rave o Baranaba ia Ioane Mareko e ua haere atura i Kupero, area o Paulo ra, ua rave maira oia i te hoê hoa apî, o Sila, e ua tere atura raua na Suria e na Kilikia. (Ohipa 15:39-41) I taua tere ra to ˈna maitiraa i te taurearea ra o Timoteo no te apee mai ia ˈna.
22 Aita te Bibilia e faaite ra i te mau faahopearaa o te piti o te tere o Baranaba. Mai ia Paulo, ua haere atu oia i roto i te hoê tuhaa fenua apî i Europa e ua haamau oia i te mau amuiraa i roto e pae oire aore ra hau atu—Philipi, Berea, Tesalonia, Korinetia, e Ephesia. Eaha te tumu o te manuïa rahi o Paulo? E tano atoa anei teie mau aveia no te mau kerisetiano e faariro i te mau taata ei pǐpǐ i teie mahana?
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha o Iesu i riro ai ei hiˈoraa faahiahia mau?
◻ Mea nafea to Baranaba riroraa ei hiˈoraa?
◻ Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai na roto i te oreroraa parau a Paulo i Anetiohia i Pisidia?
◻ Mea nafea to Paulo raua o Baranaba faaoti-roa-raa i ta raua ohipa?
[Hohoˈa i te api 15]
Ua putapû roa te taurearea ra o Timoteo i te faaoromai o te aposetolo Paulo i mua i te hamani-ino-raa