Te amuiraa faaroo kerisetiano e te hooraa i te mau tîtî
I TE senekele 19, ua tahoê te mau mitionare Katolika e Porotetani no te patoi atu i te ohipa hooraa i te mau tîtî. Teie râ, e ere mai te reira to ratou tiaraa na mua ˈˈe. I roto i te mau senekele na mua ˈtu, ua faatia ratou e ua apiti atoa ˈtu ratou i roto i te hooraa i te mau tîtî noa ˈtu te mau mauiui riaria mau ta teie ohipa i faatupu.
Ua haamata te mau mitionare i te haere mai i te pae hitia o te râ e te pae tooa o te râ no Afirika i te taime a itehia ˈi te eˈa miti no te hooraa taoˈa ma te haaati i te Otue no Bonne Espérance i te senekele 15. E toru senekele i muri aˈe, ua fatata roa te ohipa mitionare i Afirika i te hope. Mea iti roa te mau melo faaroo Afirika apî. Hoê tumu no teie manuïa-ore-raa, o te faaôraa ˈtu ïa te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te ohipa hooraa i te mau tîtî. Te faataa ra o C. P. Groves i roto i ta ˈna buka Te tanuraa i te kerisetianoraa i Afirika (beretane) e:
“Ua haere apipiti te rave-hua-raa i te hooraa i te mau tîtî e te ohipa mitionare kerisetiano e aita i manaˈohia e mea hape te reira. Inaha hoi, ua fatu atoa te pu mitionare iho i te feia tîtî; ua fanaˈo te hoê fare monahi jésuite i Loanda [Luanda i teie nei, te oire pu o Angola] e e 12 000 feia tîtî. I te taime a faatupuhia ˈi te ohipa hooraa tîtî i rotopu ia Angola e o Beresilia, ua horoa te epikopo no Loanda, i nia i to ˈna parahiraa ofai na te pae uahu, i ta ˈna haamaitairaa epikopo i te mau pahi e faareva ra, ma te tǎpǔ atu i te oaoa ia hope anaˈe te mau arepurepuraa o te oraraa.”
Aita te mau mitionare jésuite i faateitei i te reo “no te patoi i te hooraa i te mau tîtî Ereere,” o ta C. R. Boxer ïa e haapapu ra i roto i te buka O Afirika mai te tau tahito mai â e tae roa ˈtu i te matahiti 1800 (beretane). I Luanda, hou te mau tîtî e haapaiumahia ˈi i nia i te mau pahi no te mau fenua aihuaraau Paniora e Potiti, o ta Boxer Tane ïa e faahiti faahou ra, “e afaihia ˈtu ratou i te hoê fare pure i pihai noa iho . . . e e bapetizohia ratou i reira e te hoê perepitero paroita ei mau pǔpǔ e hanere taata i te hoê â taime.” Ia oti ratou i te pîpîhia i te “pape moˈa,” e parauhia ˈtu te feia tîtî e: “Ua riro outou ei mau tamarii na te Atua; te haere ra outou i te fenua o te mau Paniora i reira outou e haapii ai i te mau mea a te Faaroo. Eiaha e haamanaˈo faahou e nohea mai outou . . . A haere atu ma te manaˈo maitai.”
Parau mau, e ere te mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano anaˈe o tei farii i te ohipa hooraa i te feia tîtî. “E tae roa ˈtu i te afaraa hopea o te senekele 18,” o ta Geoffrey Moorhouse ïa e faataa ra i roto i ta ˈna buka Te mau mitionare (beretane), “o te haerea ïa o te rahiraa o te taata.” Te faahiti ra o Moorhouse i te hiˈoraa o te hoê mitionare Porotetani o te senekele 18, o Thomas Thompson, o tei papai i te hoê api oia hoi Ua tuea maitai te ohipa hooraa i te mau tîtî Ereere no Afirika e te mau faaueraa o te tiaraa taata e te mau ture a te haapaoraa.
Noa ˈtu râ, na roto i to ˈna tururaa ˈtu i te reira, e hopoia atoa ta te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te haamauiuiraa rahi o tei faahepohia i nia i te mau mirioni tîtî Afirika. “Taa ê atu i te mau tîtî o tei pohe hou to ratou faarueraa ia Afirika,” o ta Te buka parau paari Britannica (beretane) e faaite ra, “121/2 % tei pohe i to ratou haereraa ˈtu i te fenua Inidia Tooa o te râ; i Jamaica 41/2 % o tei pohe i nia i te mau vahi tapaeraa pahi aore ra na mua ˈˈe ratou e hoohia ˈi ei tîtî e hoê i nia i te toru hau atu tei pohe i te ‘huru raveraa i te mau tîtî tae apî mai.’”
Fatata roa e titau te Atua ra o Iehova i te utua i te amuiraa faaroo kerisetiano e te mau haapaoraa hape atoa no te mau ohipa hairiiri tei haamanii i te toto o ta ratou i faatia noa e i haamaitai atoa.—Apokalupo 18:8, 24.
[Tapura i te api 8]
(Hiˈo i te papai.)
Hohoˈa no nia i te faatomoraahia te mau tîtî i nia i te hoê pahi uta tîtî
[Faaiteraa i te tumu]
Schomburg Center for Research in Black Culture / The New York Public Library / Astor, Lenox and Tilden Foundations