Ua riro anei te ô o te mau reo ěê ei tuhaa no te kerisetianoraa mau?
“I TO ˈU faarooraa ˈtu ia ˈna ia pure na roto i te reo ěê, mai te mea ra e e uira to roto i te mataˈi,” o ta Bill ïa e faaite ra i muri aˈe i to ˈna haaputuputuraa e e ono taata i mua i te taata poro i pihai iho i te fata o te fare pure. Ua riro anei teie mau ohipa ei mau tupuraa apî no roto mai i te varua moˈa o tei ohipa na i te senekele matamua? Ua riro anei teie peu ei haapapuraa no te haapaoraa a te Bibilia? E noaa mai te mau pahonoraa papu na roto i te tuatapapa-maite-raa i te mau Papai.
Te faaite ra te faatiaraa a te Bibilia e ia tufahia te hoê ô semeio a te varua, te vai ra ïa te hoê o na aposetolo e 12 aore ra te aposetolo Paulo i reira. Ua tupu te hiˈoraa matamua o na tupuraa e toru o te paraparauraa na roto i te reo ěê o tei papaihia, i nia i te mau 120 pǐpǐ a Iesu i haaputuputu i Ierusalema i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau (Ohipa 2:1-4) E toru matahiti e te afa i muri aˈe, a faaroo ai te hoê pǔpǔ feia Italia peritome-ore-hia i te pororaa a Petero, ua mairihia ˈtura ratou i te varua e ua haamata ihora ratou i “te parauraa i te parau ěê, e te haamaitairaa i te Atua.” (Ohipa 10:44-48) E 19 matahiti i muri aˈe i te Penetekose, i te area o te matahiti 52 o to tatou nei tau, ua paraparau atu o Paulo i te hoê pǔpǔ taata i Ephesia e ua tuu atura i to ˈna rima i nia e 12 pǐpǐ. O ratou atoa, “ua parau ihora ratou i te parau ěê, ua tohu ihora i te parau.”—Ohipa 19:6.
Eaha te tumu o te ô o te reo ěê?
Na mua noa ˈˈe oia e maue atu ai i nia i te raˈi, ua parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E noaa râ to outou mana i te [varua moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) A tapao na e ua haapapu mai oia e mea nafea teie ohipa faaiteraa rahi e ravehia ˈi—na roto ïa i te turu a te varua moˈa.
Aita te mau ravea taairaa aravihi no teie nei tau e nehenehe ai tatou e hapono i te mau poroi na te fenua atoa na roto e rave rau mau reo, e vai ra i taua tau ra. Ua haapararehia te parau apî maitai na roto i te arai o te parau, e ua riro mau â te ô semeio o te paraparauraa i te reo ěê ei tauturu rahi. O te mea ïa i tupu a poro ai te mau kerisetiano o te senekele matamua i te mau ati Iuda e te feia i pee mai i taua faaroo nei i Ierusalema i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau. Ua faaroo aˈera to Paretia, te ati Medai, te ati Elama, to Kereta, to Arabia, te feia e parahi ra i Mesopotamia, e Iudea, e Kapadokia, e to Ponoto, e to te mataeinaa no Asia, e tae noa ˈtu te mau ratere no Roma mai, i ‘te mau ohipa faahiahia a te Atua’ na roto i to ratou iho reo e ua taa ia ratou i te parau e faaitehia maira. E toru tausani o tei riro mai ei kerisetiano i reira iho.—Ohipa 2:5-11, 41.
Te moe-pinepine-hia nei e ua riro noa te paraparauraa na roto i te reo ěê ei hoê o te mau tupuraa e iva a te varua moˈa ta te aposetolo Paulo i faahiti i roto i ta ˈna rata i te mau kerisetiano no Korinetia. Noa ˈtu e ua faariro o Paulo i te paraparauraa i te reo ěê ei ô iti aˈe, ua riro oia ei ravea faufaa roa no te amuiraa matamua no te haaparare i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. E “ô” teie o tei faaitoito i te maraaraa e te faatiaraa i te amuiraa kerisetiano apî.—Korinetia 1, 12:7-11; 14:24-26.
Ua riro atoa te mau tupuraa taa ê o te varua moˈa i te senekele matamua, oia atoa hoi te paraparauraa i te reo ěê, ei tapao haapapuraa e aita te Atua e faaohipa faahou ra i te amuiraa no Iseraela e 1 500 matahiti to ˈna ei nunaa maitihia no ˈna. Ma te feaa ore, ua tuu oia i to ˈna farii maitai i teie nei i nia i te amuiraa kerisetiano apî, tei haamauhia e ta ˈna Tamaiti fanau tahi.—A faaau e te Hebera 2:2-4.
Ua riro teie mau ohipa a te varua ei mau tuhaa matamua e titauhia no te patu i te amuiraa kerisetiano apî e no te tauturu ia ˈna ia naeahia i te faito taata paari. Ua faataa o Paulo e ia naea-anaˈe-hia to ratou tapao, e ore teie mau ô semeio: “Area te mau tohu ra, e mou ïa; area te [reo] ěê ra, e ore atoa ïa.”—Korinetia 1, 13:8.
Oia mau, te faaite maramarama ra te Bibilia e e ore te ô o te mau reo ěê. Afea râ? Te faaite ra te Ohipa 8:18 e ua noaa mai te mau ô o te varua “ia tuuhia te rima o taua na aposetolo ra i nia iho.” No reira ˈtura, ia pohe anaˈe te aposetolo hopea, e ore atoa ïa te tufaraa i te mau ô o te varua—e tae noa ˈtu te paraparauraa na roto i te reo ěê. No reira, ia pohe atoa te feia o tei noaa mai i teie mau ô na roto i te mau aposetolo ra, e ore ïa te ô semeio. I reira, ua mairi ïa te taime ia nehenehe te amuiraa kerisetiano e haamau-papu-hia e ua parare atu ïa na roto e rave rahi mau fenua.
“Te mau reo itea-ore-hia” e to ratou tatararaa
Ua “faarirohia” te fa-faahou-raa mai te paraparauraa i te reo ěê i teie mahana, “e vetahi mau taata mai te tahi nevanevaraa huru ê o te feia e hinaaro ra e huti i te manaˈo i nia ia ratou, area vetahi ra, te hiˈo ra ratou i te reira mai te hoê tapao hoê â huru e te paraparauraa i te reo ěê i tupu i te tau o te mau aposetolo.” I roto i te mau putuputuraa faaroo no teie nei tau i reira te paraparauraa i te “reo itea-ore-hia” e tupu ai, mea matauhia e ia faahiti-taue-hia te mau parau rii taa-ore-hia. Ua faˈi hoi te hoê taata e: “Te faaohipa nei au i ta ˈu ô o te reo ěê i te rahiraa o te taime o vau anaˈe iho no ta ˈu iho feruriraa. . . . Mea haama roa na ˈu i mua i te taata.” Te faatia ra te tahi e: “E faaroo vau i ta ˈu iho mau parau, aita vau e taa ra i te auraa, tera râ, mai te mea ra e te turaihia ra to ˈu arero ia paraparau.”
Eaha te faufaa mau o te parau e faahitihia ra na roto i teie mau reo itea-ore-hia, e eaha te nehenehe e parau no nia i te hoê tatararaa? Te feia e parau nei e e nehenehe ta ratou e tatara i teie mau parau, te horoa nei ratou i te mau faataaraa taa ê no nia i te hoê â parau taa-ore-hia. No te aha hoi e taa ê ai? Te tamata nei ratou i te faataa i teie mau taa-ê-raa na roto i te parauraa e “e horoa te Atua i tera tatararaa i te hoê taata e te tahi atu huru tatararaa i te tahi atu taata.” Ua faˈi te hoê taata e: “Ua ite au i te tahi mau taime e e ere hoi te tatararaa i te mea papu.” I roto i ta ˈna buka Te ô o te reo ěê (beretane), te faahiti ra o D. A. Hayes i te hoê hiˈoraa i reira aita te hoê taata i farii i te tatara i te parau a te hoê vahine o tei paraparau na roto i te reo itea-ore-hia, no te mea “e parau faufau anaˈe ta ˈna i faahiti.” Auê ïa taa-ê-raa e, e te paraparauraa i te reo ěê i tupu na i te senekele matamua o tei riro hoi ei faaitoitoraa no te amuiraa!—Korinetia 1, 14:4-6, 12, 18.
Te parau nei vetahi i teie mahana e ua faaroo ratou i te mau tatararaa nehenehe mau, e peneiaˈe te tiaturi mau nei ratou e te faaohipa ra te Atua i teie ô “ia opua anaˈe oia e faatae i te hoê poroi i te taata.” Teie râ, eaha te poroi no ǒ mai i te Atua ta tatou e titau i teie mahana ta Iesu Mesia e ta te mau aposetolo i ore i horoa mai? Ua parau o Paulo, ua fanaˈo atoa hoi oia i te varua moˈa, e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra; ia au roa te taata no te Atua i te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17.
Inaha hoi, aita faahou te amuiraa kerisetiano i te tau o to ˈna vai-tamariirii-raa ra, e no reira, aita e titau-faahou-hia ra te mau faaiteraa a te Atua aore ra te mau ô semeio a te varua no te haapapu i to ˈna tiaraa. Te faaara ra te Bibilia e: “Eiaha ˈtu ïa, o te tahi melahi no te raˈi mai, ia aˈo atu ia outou i te evanelia maori râ [“taa ê atu,” ia au i te tatararaa Parole Vivante] i tei aˈohia ˈtu e matou ia outou na, ia riro ïa oia ei anatema.”—Galatia 1:8.
Aita e titau-faahou-hia ra ia paraparau semeio i te reo ěê, e aita e haapapuraa bibilia no te tiaturi e ua riro te reira ei tuhaa no te kerisetianoraa mau i teie mahana. I te mea e ua hope te Bibilia i te papaihia e ua parare roa oia, te vai ra ia tatou nei te mau mea atoa o ta tatou e titau ra i roto i te Parau a te Atua. E nehenehe ïa tatou e fanaˈo i te ite papu no nia ia Iehova e ta ˈna Tamaiti o te aratai i te ora mure ore.—Ioane 17:3; Apokalupo 22:18, 19.
I te senekele matamua atoa, ua titauhia te aposetolo Paulo ia papai atu i te amuiraa no Korinetia ia faaafaro i to ratou hiˈoraa no nia i te tumu i horoahia ˈi te ô o te mau reo ěê i te mau kerisetiano matamua. E au ra hoi e ua maere rahi vetahi i te ô o te mau reo, e ua riro roa ratou mai te tamarii ra te huru, o tei ore i paari i te pae varua. Ua haafaufaa-rahi-roa-hia te ‘reo ěê.’ (Korinetia 1, 14:1-39) Ua haapapu maitai o Paulo e e ere te taatoaraa o te mau kerisetiano o tei paraparau i te reo ěê i te senekele matamua ra. E ere hoi te reira i te mea titauhia ia ora ratou. I taua tau atoa ra hoi, a faaohipahia ˈi te reira, to muri mai te ô o te mau reo i te ô semeio o te tohu. E ere te paraparauraa i te reo ěê, i taua tau ra e i teie tau atoa, ei titauraa no te mau kerisetiano ia noaa ia ratou te ora mure ore.—Korinetia 1, 12:29, 30; 14:4, 5.
Te mana i muri mai i te mau reo itea-ore-hia i teie mahana
Te tiaturi nei vetahi e te mana e faaitoito ra i te feia paraparau i te reo ěê i teie mahana, o te mau raatira faaroo haaputapû ïa o te turai nei i te mau melo o ta ratou nǎnǎ ia noaa mai i teie aravihi. I roto i te tahi mau tupuraa, e faatupuhia te reira na roto i te horuhoruraa e te tahi aifaito-ore-raa. Te faaite ra o Cyril G. Williams, i roto i te buka Te mau reo o te varua (beretane), e ua riro mai teie peu “i roto e rave rahi mau tupuraa, ei tapao o te feia teitei i roto i te pǔpǔ” e te horoa ra oia i te taata “i te tiaraa e te mana i mua i te aro o te pǔpǔ e i mua i to ˈna iho aro.” No reira, te manaˈo e turai ra ia ratou, o te hinaaro paha e ô atu i roto i te pǔpǔ teitei o te feia paraparau i te reo itea-ore-hia.
Ua papai o Donald P. Merrifield i te tau a riro ai oia ei peretiteni no te Fare haapiiraa tuatoru Loyola e “e nehenehe te mau reo e riro ei tupuraa maamaa, aore ra ia au i ta vetahi e parau ra, te hoê tupuraa demoni.” Ua parau te ekalesiatiko ra o Todd H. Fast e: “E tumu parau aimârôhia te mau reo ěê. Ua rau te huru o te mau ravea a te Diabolo no te faahema ia tatou.” Te faaara ra te Bibilia e e nehenehe o Satani e ta ˈna mau demoni e faaohipa i to ratou mana i nia i te taata e e faatere i ta ratou paraparauraa. (Ohipa 16:17, 18) Ua patoi atu o Iesu i te hoê varua demoni o tei turai i te hoê taata ia tuôtuô e ia topa i nia i te repo. (Luka 4:33-35) Ua faaara o Paulo e ‘e faahua melahi o Satani no te maramarama.’ (Korinetia 2, 11:14) Te feia e titau nei i teie mahana i te ô o te reo ěê o ta te Atua e ore e horoa faahou nei i to ˈna nunaa, te tia ˈtu nei ratou i mua i te haavare a Satani, o te faaohipa, ia au i tei faaarahia mai, i “te mana, e te tapao, e te semeio haavare ra.”—Tesalonia 2, 2:9, 10.
Te mau reo—E te kerisetianoraa mau
Ua faaohipa te mau kerisetiano o te senekele matamua o tei fanaˈo i te ô o te paraparauraa i te reo ěê, i te reira no te faataa i te mau ohipa faahiahia a te Atua. Ua tuuhia te tapao i nia i te titauraa ia tatara i te poroi i tufahia na roto i te reo ěê ma te maramarama maitai ia taa i te taata atoa e ia faaitoito te reira i te rahiraa. (Korinetia 1, 14:26-33) Ua aˈo o Paulo e: “Ia ore to outou vaha ia parau i te parau itea ra, eaha ihora e itea ˈi te parau i parauhia ra? e riro outou i te parau noa i roto i te reva.”—Korinetia 1, 14:9.
Noa ˈtu e ua horoa te varua o te Atua i te ô o te reo ěê na te mau kerisetiano matamua, aita oia i turai ia ratou ia parau i te reo taa-ore-hia aore ra te mau parau huru ê o te ore e nehenehe e tatarahia. Ia au i te aˈoraa a Paulo, ua tufa te varua moˈa i te paraparauraa o tei rave e ia oioi aˈe te parau apî maitai i te “faaite-haere-hia i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kolosa 1:23.
No nia i te mau mahana hopea o teie faanahoraa nei, ua faaue o Iesu Mesia e: “E mata na râ te evanelia [o te Basileia i haamauhia] i te faaite-haere-hia [na mua] i te mau fenua atoa nei.” (Mareko 13:10) Mai i te senekele matamua, e tia i te mau taata atoa ia faaroo i te poroi o te Basileia. E tupu te reira no te mea ua hurihia te mau tuhaa aore ra te taatoaraa o te Bibilia na roto fatata e 2 000 reo. Na taua varua ra o tei turai i te mau kerisetiano matamua ia paraparau ma te itoito e te mǎtaˈu ore, e turu ra i teie nei i te ohipa pororaa rahi e te faahiahia a te amuiraa a te mau Ite no Iehova no teie nei tau. Na roto i te parau vaha e na roto i te mau ravea neneiraa aravihi no teie nei tau no te haaparare i te parau mau a te mau Papai maoti te api papaihia, te paraparau nei ratou i te ‘reo viivii ore.’ Te porohia nei teie poroi i roto hau atu i te 200 fenua e motu o te moana. Te taa ê nei te mau Ite ei nunaa o tei faaitoitohia e te varua o te Atua no te faaite i te mau ohipa faahiahia atoa a te Atua.—Zephania 3:9; Timoteo 2, 1:13.
[Hohoˈa i te api 7]
Pororaa na te mau fare i Tapone
Pororaa na nia i te pahi i Colombia
I raro nei: Haapiiraa bibilia i Guatemala
I raro roa: Pororaa mataeinaa i Holane