Te paraparauraa i te reo ěê—Te hoê ohipa e rahi noa ˈtura
“NA TE hoê puai i faaohipa i to ˈu arero e ua matara maira te mau parau mai te pape i te taheraa mai. Auê te oaoa e! Mai te mea ra e ua tamâ-roa-hia vau. Ua taui roa to ˈu huru mai reira mai,” o ta te hoê ïa taata o tei farerei i te tupuraa maere mau o te paraparauraa na roto i te hoê “reo itea-ore-hia,” i faaite.
O te faataaraa teie a te hoê taata o tei roohia no te taime matamua i te tupuraa o te paraparauraa na roto i te “reo itea-ore-hia.” ‘Eaha ïa te reira?’ o ta vetahi ïa e ani mai. O te hoê ïa peu aore ra te hoê tiaturiraa a te tahi mau ekalesia mea na reira te mau tane e te mau vahine e haapapu ai e ua turaihia ratou e te varua o te Atua ia paraparau na roto i te reo ěê aore ra te mau reo huru ê itea-ore-hia e ratou.
E ohipa faaroo teie o te rahi noa ˈtura. I mutaa ihora, ua manaˈohia e e tupu noa te reira i rotopu i te feia faaroo Penetekose, i teie nei râ, ua parare te paraparauraa na roto i te reo ěê na rapaeau atu i te mau otia matauhia e tae roa ˈtu i rotopu i te faaroo a te mau Baptistes, te mau Episcopaliens, te mau Luthériens, te mau Méthodistes, te mau Presbytériens, e te mau Katolika roma. Te huru o te hoê taata ia roohia oia i teie tupuraa, mai te hoê ïa huru-ê-raa, te rurutaina, mai te mea e ua uruhia oia, e ua faataotohia to ˈna feruriraa. Te parau ra vetahi e e tupuraa maamaa te reira. Te vai ra te tahi huru miterio e te tahi umeraa o tei taaihia e te paraparauraa i te reo ěê.
Eaha te tumu o teie hinaaro i te ô o te mau reo ěê?
I roto i ta ˈna buka Te mau reo o te varua (beretane), te faahiti ra o Cyril G. Williams i te manaˈo e te vai ra paha te hoê “taairaa i rotopu i te hoê manaˈo o te manuïa-ore-raa, e te hinaaro e paraparau i te ‘reo ěê.’” Te faataa ra oia i te reira mai te hoê haamâharaa o te “riro ei ravea no te tamǎrûraa i te hepohepo” e te hoê “ravea faatitiaifaroraa i te mau feaaraa.” Ua faahitihia te ereraa i te pae no te ohipa faaroo, te hepohepo o te feruriraa, te manuïa-ore-raa i te pae no te toroa, te poheraa o te tahi taata, te mau peapea i te fare, aore ra te maˈi i roto i te utuafare, ei mau tumu o te faatupu i teie paraparauraa huru ê.
Oia atoa, i roto i te buka Te tatararaa o te paraparauraa i te reo ěê i te pae feruriraa (beretane), te faaite ra o John P. Kildahl e “e tia ia itehia te tahi taiâraa ia tupu te aravihi no te paraparauraa na roto i te reo ěê.” Na roto i te mau maimiraa e te mau uiuiraa manaˈo, ua itehia mai e “hau atu i te 85% o te feia paraparau na roto i te reo ěê o tei farerei i te hoê tupuraa o te taiâraa na mua ˈˈe i to ratou paraparauraa na roto i te mau reo ěê.” Ei hiˈoraa, ua hinaaro te hoê metua vahine e paraparau na roto i te reo ěê ia nehenehe oia e pure no ta ˈna tamaiti o tei roohia i te mariri ai taata. Ua haamata te hoê taata i te paraparau na roto i te reo ěê i te hoê taime feaaraa no nia i te fariiraa i te tahi toroa teitei aˈe. Ua haamata te hoê vahine i te paraparau na roto i te reo ěê hoê hebedoma i muri aˈe i to ta ˈna tane faaôraa ˈtu i roto i te pǔpǔ tauturu i te feia inu ava.
Eaha te roohia i te hoê taata?
Ua faataa te hoê taata o tei paraparau na roto i te mau reo ěê no te taime matamua e: “Mai te mea ra e te ama ra te tahi auahi na roto i to ˈu tino taatoa, ua taratarahia vau e ua tahe te mau topata hou rahi, te ruru e te tahi paruparuraa o to ˈu mau melo.” Taaihia e te paraparauraa i te reo ěê, mea pinepine e tupu mai te tahi haerea huru ê, o te faaahoaho nei ia vetahi pae. Ei hiˈoraa, “fatata roa te hoê tamahine i te puunena i to ˈna iho haaˈe a tarava ˈi oia i nia i te hoê parahiraa, to ˈna aˈi i nia i te tua o te parahiraa, to ˈna poro avae i nia i te tahua, ua etaeta roa to ˈna avae.” I roto i te hoê putuputuraa amuiraa “ua ouˈauˈa noa te hoê taata mai te hoê pae o te fare pure e tae atu i te tahi pae.”
“No vetahi mau taata,” o ta te Orometua haapii o William J. Samarin e papai ra, “ua riro te paraparauraa na roto i te mau reo ěê ei titauraa te tia ia faaî ia bapetizohia te hoê taata e te Varua Moˈa.” Mai te peu e aita ra, “e manaˈo ratou e aita ratou i naea i te faito hopea roa.” E faariro-atoa-hia te reira mai te hoê “pahonoraa i te pure, te hoê haapapuraa no te here e te farii maitai o te Atua.” Ua parau vetahi e e faatupu te reira i roto ia ratou i te tahi manaˈo hohonu no te au-maite-raa, te oaoa, e te hau, e te hoê “mana puai aˈe” e te hoê “manaˈo papu o to ratou huru taata.”
Ua riro mau anei te paraparauraa huru ê ei haapapuraa no te ohiparaa a te varua moˈa? Ua riro anei teie tupuraa ei tapao haapapuraa i te hoê kerisetiano mau? Ua riro anei te paraparauraa i te reo ěê ei tuhaa no te haamoriraa fariihia i teie mahana? E tia ia faahohonu i te pahonoraa i teie mau uiraa. No te aha? No te mea te hinaaro ra tatou ia farii mai te Atua e ia haamaitai mai oia i ta tatou haamoriraa.