Ua riro te hoê fare maˈi tahito roa ei Piha no te Basileia otahi roa
I TE matahiti 1770, ua fano te taata ratere tuiroo Beretane, te Raatira tapao piti ra o James Cook, e to ˈna pahi e 369-tane o Endeavour na te pae miti aore i terehia aˈenei no te pae hitia o te râ o Auteralia. I te ahiahi o te 11 no tiunu, ua û atura te pahi i nia i te ǎau i te hoê vahi atea na te pae apatoerau o taua fenua ra. Ua ino roa te tino raau o te pahi. Te titau-ru-hia ra e tâtaˈi i te pahi ia ora te mau ihitai. Ua itehia mai te muriavai o te hoê anavai fatata noa ei vahi tano roa no te tâtaˈi i te pahi, e e ono hebedoma te maoro. Hoê hanere e e toru matahiti i muri aˈe, ua itehia mai te auro i taua vahi ra. Ua ru noa ˈtura te taata e imi i te auro! E mau ahuru tausani taata o tei haere mai ia monihia ratou. Mai te reira ïa te oire no Cooktown i te faatiaraahia.
I te matahiti 1879, ua farii aˈera te hau faatere ia patuhia te hoê fare maˈi no te rapaau i te feia maˈi e te feia i pepe i roto i te mau ati heruraa auro. I taua matahiti ra, i te tahi atu pae o te fenua, ua neneihia te vea matamua o te 1 no tiurai o Te Pare Tiairaa no Ziona. Mai reira mai, ua horoa teie vea i te hoê porotarama no te maitairaa i te pae varua o te mau mirioni taata e mǎtaˈu ra i te Atua. Aita hoi i itehia i taua tau ra e e taaihia te fare maˈi no Cooktown e teie nei vea i te hoê mahana.
Hau atu i te hoê senekele i muri iho, ua titauhia ˈtura ia tauihia te Fare maˈi no Cooktown. Ua ineine te mau tino moni a te hau no te fare apî, no reira, ua titauhia ˈtura te mau taiete ia faatae mai i ta ratou aniraa no te tatara i te fare maˈi tahito. Ua anaanatae te Fare parururaa i te mau faufaa tahito no Queensland i teie fare tahito roa. Tera râ, mea moni roa ia hopoi e ia patu faahou i teie fare tahito i te hoê vahi ê. Aita ïa e aniraa tei faataehia mai.
I taua taime ra, te maimi ra te amuiraa iti a te mau Ite no Iehova no Cooktown i te hoê vahi no te faatupu tamau i te mau putuputuraa kerisetiano. Aita ta ratou e fenua e e 800 dala auteralia anaˈe ta ratou. Nafea râ hoi ratou e nehenehe ai e patu i te hoê Piha no te Basileia? Ua pûpû aˈera te mau tia a te amuiraa e na ratou e hopoi i te fare maˈi i te vahi ê e aita ratou e titau ra i te moni. E haapao anei Iehova i te mau ohipa? Auê te faahiahia e! Ua fariihia ta ratou aniraa!
Ua oti ïa tera—te toe ra ïa te fenua no te paturaa fare. Ua parauhia mai ratou e e nehenehe te hau e horoa noa mai i te hoê fenua ma te tamoni ore, mai te peu e e faahereherehia e e tâtaˈihia teie fare maˈi. Teie râ, i taua taime ra, te rahi noa ˈtura te patoiraa i teie opuaraa i rotopu i vetahi pae o te huiraatira o tei ore roa i mauruuru. Ua faaineinehia te hoê parau tarima ia faaea te mau opuaraa a te mau Ite. Ua afaifaihia te parau e e faatere te mau Ite no Iehova ia Cooktown, e opani ratou i te mau hotela e te mau vahi hautiraa moni atoa, e e opani atoa ratou i te hooraa avaava. Aita iho â ïa te reira i tupu, tera râ, ua haafifihia te imiraa i te fenua e te noaaraa mai i te mau parau faatia e titauhia no te paturaa. Te fatata maira te taio mahana hopea no te tatara i te fare maˈi. Ua titauhia ˈtura te tauturu a te Hau no Queensland. (A faaau e te Roma 13:2.) Ua tuu-oioi-hia maira te parau faatia no te faaohipa i te fenua a te hau, e ua noaa mai te parau faatia no te paturaa. I teie nei ua noaa te fenua e te fare, eaha ïa to muri iho?
Ua tae maira te mau hanere Ite, te feia toroa aravihi e te mau rave ohipa no te mau vahi atoa o te Hau no Queensland, o tei horoa i to ratou taime ma te tamoni ore e o tei aravihi i te pae no te patu-oioi-raa i te mau Piha no te Basileia. E ere teie opuaraa i te mea ohie: e tia ia hopoi atu te mau tuhaa o te fare maˈi e piti tahua i te hoê vahi apî e ia faatia faahou i teie fare. Te fatata oioi maira te tau vero, e to ˈna mau uâ puai. E oti anei te ohipa na mua ˈˈe? Aita vetahi pae no te oire i tiaturi. Teie râ, aita i maoro, ua hope roa te ohipa ta vetahi i manaˈo e eita roa ˈtu e manuïa. I te avaˈe eperera 1986, ua faatiahia te fare i te hoê vahi apî e ua tâtaˈihia ˈtura ia noaa faahou mai to ˈna hanahana tahito ra.
Aita teie ohipa taatoa i vai huna noa, mai te faaitehia ra na roto i te mau parau a te vea Anglican Newsletter no Cooktown. Te na ô ra oia e: “Eita e ore e e faainohia vau, tera râ . . . a hiˈo na i te Fare pure, e ite ïa outou e aita hoê aˈe taata, e a hiˈo atu na i te tahi atu nahoa taata [te mau Ite no Iehova], e ite ïa outou e ua î roa to ratou fare . . . , ua î roa i te feia no te Ekalesia beretane e te mau Katolika roma . . . Ua ite anei outou e ua hoo mai . . . te hoê faanahonahoraa i te Fare maˈi tahito no te faariro ia ˈna ei fare pure no te mea ua nainai roa te Fare haapiiraa no ratou? . . . Auê tatou i te paruparu e i to tatou vaiihoraa i teie ohipa ia tupu.”
E mau tausani ratere o te haere nei e mataitai ia Cooktown i te mau matahiti atoa. E haere mai ratou e fanaˈo i te ururaau nehenehe mau e te Ǎau Rahi e no te haapii i te aamu o taua vahi ra. Ua riro te Fare vairaa tauihaa tahito Captain Cook ei vahi mataitairaa tuiroo na te mau ratere. Mai te matahiti 1989 mai â, ua riro atoa te Fare maˈi tahito no Cooktown tei faarirohia ei Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova ei vahi mataitairaa rahi na te mau ratere. Te hoo nei te mau fare toa i te mau tauera iti e te mau piriaro e te hohoˈa o te Fare maˈi-Piha no te Basileia no Cooktown i nia iho. I te tau ratere, i rotopu i te ono hanere e te hoê tausani taata o te haere nei e mataitai i teie fare i te mau hebedoma atoa no te ite roa ˈtu i teie fare tahito otahi roa no 1879.
Te pûpûhia nei te vea ra Te Pare Tiairaa i te feia ratere. Mai te matahiti 1879 mai â, ua hau atu te parareraa o teie vea i te 15 mirioni vea tataipiti i te avaˈe na roto e 111 reo. Te faaite ra oia i te taata i te parau tǎpǔ a te Bibilia e e ora noâ vetahi o te ui no 1914 no te ite i te maitairaa i te pae tino e i te pae varua e fanaˈo-faahou-hia e te huitaata nei. (Isaia 33:24) Na te mau mirioni rave ohipa horoa noa e faariro i te fenua atoa nei ei paradaiso. (Salamo 37:29) No te aha outou e ore ai e haere atu i te hoê Piha no te Basileia i to outou vahi? E ite ïa outou i te tahi mea faufaa aˈe i te auro i heruhia i Cooktown.—Maseli 16:16.