VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/8 api 28-30
  • “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau huru raveraa aroha a Iehova
  • Te mau tumu e hiˈa ˈi tatou
  • E farii anei outou i te titauraa a Iehova?
  • Tauturuhia ia hoˈi mai
  • A tauturu ia ratou ia hoˈi oioi mai!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • A hoˈi mai ia Iehova ra!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • A hoˈi mai i “te tiai e te tiaau o to outou ora”
    A hoˈi mai ia Iehova ra
  • Ino roa ˈˈe i te maˈi SIDA!
    A ara mai na! 1989
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/8 api 28-30

“E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou”

UA oaoa roa te utuafare i to ratou haereraa mai i roto i teie ururaau. Haere atura o Peter, te tamaiti hopea, e tapapa haere i te hoê animala iti na nia i te aivi. Ua rumaruma tauê noa ihora te raˈi, e ua topa maira te ûa. I te omuaraa, ua toriri noa mai te ûa, ua puai roa râ i muri iho. Ua ohi oioi noa ˈtura te utuafare i ta ratou mau tauihaa e ua horo atura i roto i te pereoo. Teihea roa râ o Peter, o ta ratou ïa e uiui haere noa ra.

Area o Peter ra, te tamata ra ïa oia i te hoˈi mai i to ˈna mau fetii ra. Aita o ˈna e ite maitai ra i mua ia ˈna, e mea heehee roa te eˈa na nia i taua aivi ra i raro aˈe i te ûa. Ma te hitimaue, ua hee atura oia i roto i te hoê apoo hohonu e te huna. Ua tamata oia i te paiuma ˈtu i rapaeau, tera râ, mea heehee roa te hiti o te apoo.

Ua tahe maira te pape ûa na nia i te aivi e ua haamata ˈtura te apoo i te î i te vari. Mea atâta roa no Peter e nehenehe hoi oia e paremo. Tera râ, ua ite mai to ˈna metua tane ia ˈna e ua huti maira ia ˈna i rapae e te hoê taura. I muri iho, ua tamaˈi-etaeta-hia o Peter no te mea ua haere oia i te atea ê. Teie râ, ma te puohuhia i roto i te mau ahutaoto i roto i te rima o to ˈna metua vahine, mea ohie roa ia farii i taua aˈoraa ra.

Te faahohoˈa maitai ra teie aamu i te ohipa e roohia ra i te feia o tei riro na mua ˈˈe ei melo no te nunaa o te Atua. Ua topa ratou i roto i te apoo hohonu o teie faanahoraa o te mau mea e te imi nei ratou i te ravea no te haere mai i rapae e no te hoˈi mai i te vahi paruruhia o te faanahonahoraa a Iehova. Mea oaoa roa ia ite e e Atua aroha o Iehova e ua ineine oia i te ‘taora ˈtu i te hoê taura’ e ia tauturu atu ia ratou ia hoˈi mai i te vahi papu!

Te mau huru raveraa aroha a Iehova

I te tau o Iseraela, i te hoperaa te paturaa o te hiero, ua pûpû atu o Solomona i te hoê pure tomoraa fare i reira to ˈna taparuraa ia Iehova ia faaroo i te mau aniraa e faataehia ˈtu i te hiero ra. Ua na ô atura oia: “Ia rave hoi ratou [te mau ati Iseraela] i te hara ra, (aita ˈtu hoi e taata e ore ai te hara,) e ua riri ihora oe ia ratou, e ua tuu atu oe ia ratou i to ratou ra enemi, . . . ia tae ratou i te fenua i hopoi-tîtî-hia ˈi ratou ra, ua manaˈo ihora, e ua tatarahapa, e ua pure ihora ia oe i te fenua o te feia i hopoi ia ratou ei tîtî ra, . . . e faaroo mai oe i reira i to oe ra parahiraa mau i nia i te raˈi ra, i ta ratou pure e ta ratou i ani atu ia oe ra, e tauturu mai oe ia ratou.”—Te mau arii 1, 8:46-49.

Ua faaroohia te aniraa a Solomona e rave rahi taime i roto i te aamu o Iseraela. E rave rahi taime to te nunaa o te Atua fariuraa ˈtu e to ratou faarueraa ia ˈna. I muri iho, ua faˈi aˈera ratou i ta ratou hapa e ua fariu faahou mai ma te imi ia ˈna. E ua faaore Iehova i ta ratou ra hapa. (Deuteronomi 4:31; Isaia 44:21, 22; Korinetia 2, 1:3; Iakobo 5:11) Na roto i te arai o Malaki, ua faataa poto o Iehova i te hoê tausani matahiti o ta ˈna mau huru raveraa e To ˈna nunaa Ia ˈna i parau e: “Mai te anotau mai â o to outou mau metua ra to outou fariu-ê-raa i ta ˈu ra mau haapaoraa, e aore i haapao atu. E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou.”—Malaki 3:7.

Te mau tumu e hiˈa ˈi tatou

Mai te mau ati Iseraela, te vai ra vetahi o te nunaa o te Atua o te fariu ê nei e o te faataa ê nei ia ratou i te faanahonahoraa a Iehova. Eaha te tumu? E haamata vetahi i te rave i te tahi ohipa e ere i te mea ino ia hiˈohia i te haamataraa, mai ia Peter o tei aˈuaˈu atu i taua animala iti ra. O te ohipa ïa i tupu no Ada. Te faatia ra oia e: “E peu matauhia e to ˈu mau hoa rave ohipa ia haere pauroa matou e tamaa i te tahi fare tamaaraa i te hora avatea. No reira, i to ratou aniraa mai ia ˈu ia haere e inu maa taofe iti i te ahiahi, ua farii ohie noa ˈtu vau. I to ˈu manaˈoraa, aita hoi au e rave ra i te taime i nia i te mau putuputuraa aore ra i nia i te pororaa. Aita vau i feruri e te ofati ra vau i te faaueraa e horoahia ra i roto i te Korinetia 1, 15:33.

“I muri iho, ua haere atura vau na muri ia ratou no te ori haere na nia i te puaahorofenua i te mau mahana maa. E ua haere atoa ˈtura vau i te teata e te fare teata na muri ia ratou. Ua mairi atura vau i te tahi mau putuputuraa. I te pae hopea, aita vau i tae faahou i te mau putuputuraa aore ra i te pororaa. I to ˈu iteraa i te ohipa e tupu ra, aita ïa vau e apiti faahou ra i te faanahonahoraa.”

I roto i te tahi atu mau tupuraa, te tumu, o te tahi ïa hara hunahia o te turai i te hoê taata ia manaˈo e eita e tia ia ˈna ia tavini i te Atua. (Salamo 32:3-5) Aore ra, ua turori paha te hoê taata i nia i te tahi parau aore ra te tahi ohipa i ravehia e te mau hoa kerisetiano, e aita o ˈna i feruri e, mai ta Solomona i parau, ‘aita hoi e taata e ore e hara.’—Te mau arii 1, 8:46; Iakobo 3:2.

Te haaparuparu atoa nei vetahi ia aˈo-anaˈe-hia ratou. (Hebera 12:7, 11) Ua aratai te umeraa o te oraraa materia e rave rahi mau taata ia faaea i te tavini i te Atua. Mea pinepine, no to ratou imiraa i te manuïa i roto i teie nei ao, ua horoa ratou ia ratou taatoa i roto i to ratou toroa e aita ˈtura e taime faahou i roto i to ratou oraraa no te taviniraa i te Atua. (Mataio 13:4-9; Timoteo 1, 6:9, 10) Aita anei e ravea no teie mau taata?

E farii anei outou i te titauraa a Iehova?

I te hoê taime, ua faahiti o Iesu i te tahi parau fifi roa ia taa i te auraa, e ua turori aˈera vetahi. Te na ô ra te papai e: “Faarue maira te hoê pae rahi pǐpǐ a ˈna i reira ra, aita maira i pee faahou ia ˈna.” Aita râ te taatoaraa i turori. Te na ô ra te faatiaraa a te Bibilia i muri iho e: “Ua parau maira Iesu i te ahuru ma piti ra, E haere atoa anei outou? Ua parau atura Simona Petero ia ˈna, E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra.” (Ioane 6:66-68) Ua feruri te mau aposetolo a Iesu ma te paari e mea atâta roa no ratou ia faarue ia Iesu.

Tera atoa te faaotiraa e noaa mai i muri iho i te feia o tei atea ê. E taa ia ratou e mea atâta roa ia faarue i te faanahonahoraa a te Atua e i pihai iho anaˈe ia Iehova e i te Mesia e noaa mai ai te mau parau e aratai tia ˈu i te ora. Ia papu anaˈe te reira ia ratou, e tia atoa ia ratou ia taa e aita i maoro roa no te hiˈopoa faahou, no te ani ia Iehova ia farii i to ratou tatarahapa, e ia hoˈi atu ia ˈna ra. Na Iehova iho i faatae i teie titauraa: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou.”—Malaki 3:7.

Inaha hoi, ihea roa te hoê kerisetiano aau mehara e ite ai i te oaoa maoti râ na roto i te taviniraa ia Iehova? Mai te peu e e atea ê te hoê taata i muri aˈe i to ˈna riroraa ei melo no te faanahonahoraa a te Atua no te tahi taime, eaha te tiai ra ia ˈna i roto i te ao i rapaeau mai? E taa oioi noa ia ˈna e tei roto o ˈna i teie nei i te hoê ao o te haere noa ˈtura i te inoraa. E faaô atu oia i roto i te hoê faanahoraa o te mau mea o tei î i te haerea parau-tia ore, te haavare, te eiâ, e te taiata, te hoê ao atâta e te au ore mai te apoo vari o tei haamǎtaˈu i te ora o Peter. Ia feruri anaˈe oia e ia taa ia ˈna e te haafifihia ra to ˈna ora mure ore, eita o ˈna e haamaoro i te imi i te ravea no te matara mai i teie huru tupuraa. Noa ˈtu râ, e ere i te mea ohie ia hoˈi mai.

Tei roto anei outou i te feia o tei tamata i te hoˈi atu ia Iehova ra, tera râ, o tei ite e e ere i te mea ohie? A farii ïa e te titau ra outou i te tauturu. E a tiaturi e ua ineine to outou mau taeae e to outou mau tuahine i roto i te faanahonahoraa a te Atua i te tauturu ia outou. Teie râ, e tia ia outou ia rave i te tutavaraa no te faaite i to outou hinaaro ia Iehova. Teie te taime no te ‘feruri’ e no te ‘fariu ia Iehova ra.’—Te mau arii 1, 8:47.

Tauturuhia ia hoˈi mai

Te faataa ra o Ada i te mea o tei tauturu ia ˈna ia hoˈi mai ia Iehova ra: “I te taime tano mau, ua titau manihini mai te tuahine o tei faatere i ta ˈu haapiiraa ia haere i te tairururaa haaati na muri iho ia ˈna. Mea maitai roa o ˈna! E aita roa ˈtu oia i faahapa mai ia ˈu! Ua faaite mai oia i te here. Hoê matahiti i mairi mai te taime hopea a haere ai au i te putuputuraa, tera râ, ua feruri au i te faufaa ore o teie nei ao e i te mea e, i muri mai i te hohoˈa nehenehe, te vai ra te peapea, te inoino, e te taiata. No reira, ua faaoti ihora vau e haere atu iho â i te tairururaa. I to ˈu taeraa ˈtu i te fare tairururaa, ua parahi atura vau i nia i te parahiraa i muri roa e ua tapuni au i roto i te hoê vahi poiri. Aita vau e hinaaro ra e ia ite mai te mau taeae ia ˈu e ia uiui mai ratou ia ˈu.

“Tera râ, ua vauvau te porotarama i te mau aˈoraa o ta ˈu e hinaaro rahi ra. I te hoperaa, ua opua maite au eiaha noa e hoˈi mai i roto i te nunaa o Iehova oia atoa râ e pûpû ia ˈu no ˈna ma to ˈu mafatu atoa. Ua farii mai te mau taeae ia ˈu ma te mahanahana e ua hoˈi mai te tamarii ‘o tei haamâua i ta ˈna taoˈa i atea ê.’ (Luka 15:11-24) Ua tupu te reira tau taime i teie nei, e tei roto o Ada i te taviniraa ma te taime taatoa hau atu i te 25 matahiti.

Teie te hiˈoraa o te tahi atu taata o tei atea ê e o tei fanaˈo atoa i te hoê faahopearaa oaoa. Ua aˈo vetahi mau matahiapo ia José na nia i to ratou iho manaˈo maoti hoi ia au i te mau faaueraa a te Bibilia. No to ˈna paruparu e to ˈna inoino, ua topa ˈtura o José i roto i te ohipa ore. E vau matahiti to ˈna faataa-ê-raa ia ˈna i te nunaa o te Atua, e i roto i taua area taime ra, ua faaipoipo oia i te hoê vahine no teie nei ao, ua noaa maira ta raua tamarii e ua faatia oia e ia bapetizohia hoê i roto i te Ekalesia katolika.

I te pae hopea, ua tauturuhia oia i te taime a haere mai ai te tiaau haaati e farerei ia ˈna e ua faaitoito atoa ˈtura i te mau matahiapo ia na reira atoa. Ua hoˈi faahou mai oia e ua oaoa roa oia i te iteraa i ta ˈna vahine i te anaanataeraa mai i te parau mau. Te tavini ra o José i teie nei ei matahiapo i roto te amuiraa. Mai ta teie na aamu e piti e faaite ra, eita Iehova e faaere i te feia o te farii i ta ˈna titauraa here ra ia hoˈi mai, i ta ˈna mau haamaitairaa.

No te fanaˈo i teie mau haamaitairaa, e tia na mua i te hoê taata ia haafaufaa e ia farii i te tauturu e afaihia ˈtu. I roto i te rahiraa o te mau amuiraa, te haamanaˈo nei te mau taeae i te feia aore e ohipa faahou ra e te haere nei ratou e farerei ia ratou i te tahi mau taime, no te tamata i te tauturu ia ratou. Ia farii anaˈe te hoê taata i teie tauturu, e faaite ïa te reira e te haafaufaa ra oia i te aroha o Iehova.—Iakobo 5:19, 20.

Parau mau, teie te taime no te farii i te titauraa a Iehova: “E fariu mai outou ia ˈu.” (Malaki 3:7; Isaia 1:18) Eiaha e tiai e ia maoro roa. Te taui oioi nei te mau ohipa o te ao nei. Te vahi maitai aˈe no tatou ia faaea i roto i te tau arepurepu rahi e fatata maira, tei roto ïa i te faanahonahoraa a Iehova, ma te peapea ore i raro aˈe i ta ˈna parururaa. Te feia anaˈe o te imi i te haapuraa i roto ia Iehova, o te fanaˈo i te tiaturiraa papu e e tapunihia ratou i to ˈna hae i te mahana rahi o to ˈna ra riri.—Zephania 2:2, 3.

[Hohoˈa i te api 30]

E farii anei outou i te titauraa a Iehova, “E fariu mai outou ia ˈu”?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono