A faarue i te mau moemoeâ haavarevare o teie nei ao, a imi i te mau ohipa mau o te Basileia
“E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—MATAIO 6:33.
1. Eaha te faaararaa ta te Parau a te Atua e horoa maira no nia i te mafatu taipe, e eaha te hoê o te mau ravea matamua e haavare mai ai oia ia tatou?
“E FAAITOITO i te tiai i to [mafatu] na; o te tumu hoi te reira o te ora.” (Maseli 4:23) Eaha te faufaaraa ia horoa te Arii paari ra o Solomona i teie faaararaa? No te mea “e haavare rahi to te [mafatu] i te mau mea atoa nei, e ua ino roa.” (Ieremia 17:9) Hoê o te mau ravea matamua e nehenehe ai to tatou mafatu taipe e haavare ia tatou, mea na roto ïa i te turairaa ia tatou ia hema i te mau moemoeâ haavarevare o teie nei ao. Eaha mau na râ te mau moemoeâ haavarevare? O te mau mea ïa no roto noa mai i te feruriraa e ere râ i te mea mau, e mau moemoeâ e faatupuhia ma te vai ara noa, te mau nevanevaraa o te manaˈo. Ia riro mai teie mau moemoeâ ei mau moemoeâ haavarevare o teie nei ao, e ere noa ïa ratou i te haamâuˈaraa taime, e nehenehe atoa râ te reira e faaino ia tatou. No reira, e tia ia tatou ia haapae roa i teie mau moemoeâ. Inaha, mai te peu e e riri tatou i te vahavaharaa i te ture mai ta Iesu i rave, e paruru tatou i to tatou mafatu ia ore tatou ia hema i te mau moemoeâ o teie nei ao.—Hebera 1:8, 9.
2. Eaha mau na te mau moemoeâ o teie nei ao, e no te aha e tia ˈi ia tatou ia patoi atu i te reira?
2 Eaha mau na râ te mau moemoeâ haavarevare o teie nei ao? E mau moemoeâ ïa tei riro ei tapao no te ao e vai ra i raro aˈe i te mana o Satani. No nia i teie parau, ua papai te aposetolo Ioane e: “O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.” (Ioane 1, 2:16; 5:19) No te aha e tia ˈi i te mau kerisetiano ia patoi i te mau moemoeâ o teie nei ao? No te mea e e faatupu teie mau moemoeâ i te mau hinaaro miimii i roto i te feruriraa e te mafatu. E riro hoi te moemoeâraa i te tahi ohipa ino ei faaineineraa i roto i te feruriraa hou te rave-roa-raa i taua ohipa nei. Te faaara maira te pǐpǐ ra o Iakobo e: “Ua haavarehia râ te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore. E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara; e ia rave-faahope-hia te hara ra, fanau maira ta ˈna, o te pohe.”—Iakobo 1:14, 15.
Te mau hiˈoraa tei riro ei faaararaa
3. O vai te hiˈoraa e horoa maira i te faaararaa puai roa ˈˈe no nia i te atâtaraa o te mau moemoeâ miimii?
3 E tuatapapa anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa e haapapu ra i te tumu e tia ˈi ia tatou ia haapae roa i te mau moemoeâ o teie nei ao. Te horoa maira te hiˈoraa o te Diabolo ra o Satani i te hiˈoraa papu roa ˈˈe no nia i te ati e nehenehe e noaa mai na roto i te toparaa i roto i te mau moemoeâ miimii. Ua vaiiho oia i te mau manaˈo teoteo ia tupu i roto i to ˈna mafatu e tae roa ˈtu i te faito e nounou ai oia i te tiaraa otahi roa a Iehova ei Arii o te ao atoa nei e ua hinaaro atura oia e ia haamorihia oia. (Luka 4:5-8) E moemoeâ haavarevare anei teie? Papu maitai! E haapapuhia te reira ma te feaa ore ia tapea-anaˈe-hia Satani hoê tausani matahiti e i te taime iho â râ e hurihia ˈi oia i roto i “te roto auahi,” te piti o te pohe.—Apokalupo 20:1-3, 10.
4. Mea nafea to Satani haavareraa ia Eva?
4 Te vai ra te tahi atu hiˈoraa tei riro ei faaararaa no tatou, oia hoi to te vahine matamua ra o Eva. I to Satani imiraa i te ravea no te faatupu i to ˈna hinaaro nounou tiaraa, ua faahema ihora oia ia Eva na roto i te hohoraraa i mua i to ˈna feruriraa i te hoê moemoeâ, oia hoi ia amu oia i te maa i opanihia ra, eita ïa o ˈna e pohe, tera râ, e riro mai oia mai te Atua ra te huru i te iteraa i te maitai e te ino. E moemoeâ haavare anei teie, e te miimii? Oia mau, mai ta tatou e ite ra na roto i te faautuaraa a Iehova i nia ia Eva e ta ˈna tane, o Adamu, i to ˈna uiuiraa ˈtu ia raua. Ua erehia ˈtura raua i te tiaraa ia ora i roto i te Paradaiso no raua iho e tae noa ˈtu no te taatoaraa o to raua huaai tia ore.—Genese 3:1-19; Roma 5:12.
5. Mea nafea vetahi mau tamarii melahi a te Atua i te toparaa, e eaha ˈtura tei roohia ia ratou?
5 Ua riro atoa te hiˈoraa o vetahi mau tamarii melahi a te Atua ei faaararaa na tatou. (Genese 6:1-4) Maoti i te faatupu i te mauruuru no te mau haamaitairaa o ta ratou e fanaˈo ra i pihai iho i te Atua i nia i te raˈi, ua moemoeâ aˈera ratou i te mau vahine o te fenua e te navenave o te taatiraa ˈtu ia ratou i te pae tino. No te mea ua faatupu roa ratou i taua mau moemoeâ ra, ua tapeahia teie mau melahi faaroo ore ra i teie nei i roto i te poiri i te pae varua, a tiai noa ˈtu i to ratou haamouraa i te hopea o te Faatereraa Hoê Tausani Matahiti a Iesu Mesia.—Petero 2, 2:4; Iuda 6; Apokalupo 20:10.
A faarue i te mau moemoeâ o teie nei ao
6, 7. No te aha te mau moemoeâ o teie nei ao no nia i te mau faufaa materia e riro ai ei mea ino e te haavare?
6 E hiˈo anaˈe na tatou i teie nei i te mau moemoeâ matau-roa ˈˈe-hia e te atâta roa ˈˈe faaitoitohia e Satani. Na roto i te mau ravea haapurororaa atoa, te faahemahia nei tatou ia topa i roto i te mau moemoeâ o teie nei ao. Mea pinepine te reira i te faatupuhia na roto i te nounouraa i te mau taoˈa faufaa. E ere te riroraa ei taata moni i te mea ino. Inaha, ua riro te feia paieti ra mai ia Aberahama, o Ioba, e te Arii ra o Davida, ei mau taata moni roa, tera râ, aita ratou i faatupu i te nounou i te mau faufaa materia. Te turai nei te mau moemoeâ i te pae materia i te taata ia rave puai i te ohipa e rave rahi matahiti no te haapue i te taoˈa. Ua turai atoa teie mau moemoeâ ia ratou ia topa i roto i te mau hautiraa moni e rave rau, mai te parieraa i nia i te mau puaahorofenua e te hooraa mai i te mau titeti taviriraa. Eiaha tatou ia faatupu i te tahi manaˈo haavare no nia i te moni. Mai te peu e te manaˈo ra tatou e e horoa mai te mau taoˈa materia i te oraraa peapea ore, a feruri ïa i nia i teie parau paari papu: “Aita e faufaa to te taoˈa i te mahana e tupu ai te riri ra; area te parau-tia ra, e ora ïa i te reira e ore e pohe.” (Maseli 11:4) Oia mau, e ere na te mau taoˈa materia e faaora ia tatou i te “ati rahi.”—Mataio 24:21; Apokalupo 7:9, 14.
7 E nehenehe te mau taoˈa materia e haavare ohie noa ia tatou. No reira tatou e parauhia ˈi: “To te taata taoˈa ra taoˈa, o to ˈna ïa oire etaeta; mai te aua teitei ra ïa i to ˈna manaˈoraa.” (Maseli 18:11) Oia mau, i roto noa “i to ˈna manaˈoraa,” inaha, e parururaa faufaa ore ta te taoˈa materia e horoa mai ia tupu anaˈe te maraaraa taue o te hoo, te topatariraa o te faanavairaa faufaa, te arepurepuraa i te pae politita, aore ra te tahi maˈi pohe. Ua faaara mai Iesu Mesia ia tatou no nia i te maamaa o te tiaturiraa i te mau taoˈa materia. (Luka 12:13-21) Te faaara atoa maira te aposetolo Paulo e: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:10.
8. Eaha te puairaa o te mau moemoeâ o teie nei ao i te pae taatiraa o te tino, e eaha to ratou atâtaraa?
8 Ua taaihia te tahi atu mau moemoeâ i te mau taatiraa tia ore i te pae tino. Te itehia ra te puai o te hinaaro o te huru taata hara no te mau moemoeâraa i te pae taatiraa na roto i te parareraa o te mau parau faufau e hohorahia na roto i te taniuniuraa i te tahi mau numera e te faarooraa ˈtu i te mau poroi faufau. I te mau Hau amui no Marite, ua riro te niuniu faufau ei ohipa e hoona nei e rave rahi miria dala marite. Ahiri e e haamau tatou i to tatou feruriraa i nia i te mau taatiraa tia ore i te pae tino, e ere anei tatou i te feia haavare, inaha, te horoa ra hoi tatou i te hoê hiˈoraa mâ i rapaeau noa? Aita anei e vai ra te atâtaraa e ia aratai tia ˈtu teie mau moemoeâ ia tatou ia rave i te mau taatiraa viivii i te pae tino? Te reira hoi te ohipa i tupu e ua tiavaruhia vetahi i te amuiraa kerisetiano no te mea ua rave ratou i te poreneia aore ra te faaturi. Ia au i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 5:27, 28, aita anei te feia atoa o te faatupu tamau nei i teie mau moemoeâ e nehenehe e faahapahia i te faatupuraa i te faaturi i roto i to ratou mafatu?
9. Eaha te aˈoraa maitai ta te mau Papai e horoa maira no te faaara ia tatou no nia i te mau moemoeâ o teie nei ao?
9 No te patoi i te hinaaro o to tatou mafatu hara ia topa ˈtu i roto i teie mau moemoeâ, e tia ia tatou ia haamanaˈo i teie faaararaa a Paulo: “Aore roa hoi e mea i moe [i te Atua]; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” (Hebera 4:13) E tia ia tatou ia riro i te mau taime atoa mai ia Mose, o tei “itoito maite . . . i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:27) Oia mau, e tia ia tatou ia tamau noa i te aˈo ia tatou iho i te parauraa e eita Iehova e au i te mau moemoeâ o teie nei ao e e faaino te reira ia tatou. E tia ia tatou ia tutava i te faatupuraa i te mau hotu atoa o te varua o te Atua, te hitahita ore iho â râ, inaha mea papu maitai e ia ueue tatou i ta te tino ra, e ooti mai ïa tatou i te ati no te tino.—Galatia 5:22, 23; 6:7, 8.
Te mau ohipa mau o te Basileia
10, 11. (a) Eaha te mau ohipa o te haapapu ra e te vai mau ra te Poiete? (b) Eaha te haapapuraa e ua riro mau â te Bibilia ei Parau na te Atua? (c) Eaha te haapapuraa e ua riro te Arii o te Basileia o te Atua ei taata mau?
10 Te ravea maitai roa ˈˈe no te patoi atu i te mau moemoeâ o teie nei ao, o te imiraa ïa i te mau ohipa mau o te Basileia. Te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te mau ohipa mau o te Basileia e faatupuhia e te Atua e te mau moemoeâ o te ao nei. Te vai mau ra anei te Atua? Aita e feaaraa no nia i to ˈna vai-mau-raa. Na te poieteraa e ite-mata-hia e haapapu maira i te reira. (Roma 1:20) E nehenehe tatou e haamanaˈo i te parau i faaitehia hau atu i te hoê hanere matahiti i teie nei i roto i te buka Tabula a te Atua no te mau tau (beretane), neneihia e te Taiete Watch Tower. Te na ô ra teie buka e: “Te taata o te mataitai atu i te raˈi na roto i te hoê taoˈa hiˈo reva, aore ra o te hiˈo mata noa ˈtu, e o te ite i te rahi o te poieteraa, to ˈna tuea-maite-raa, to ˈna nehenehe, to ˈna nahonaho, te au-maite-raa o to ˈna faanahoraa e to ˈna mau huru taa ê, e o te feaa no nia i te manaˈo e ua riro te Poiete o teie mau mea atoa ei Pu hau aˈe ia ˈna i te pae no te paari e te puai, aore ra o te manaˈo noa ˈˈe e ua tupu noa mai teie ohipa nahonaho maitai na roto i te tupuraa matapo, aore e Poiete, ua erehia ïa oia aore ra ua poirihia to ˈna feruriraa e ua tano te Bibilia i te parauraa ia ˈna e maamaa (te hoê taata tei poirihia aore ra tei erehia i te feruriraa).”—Salamo 14:1.
11 E nehenehe tatou e haapii i te mau parau atoa no nia i te Basileia i roto i te Bibilia Moˈa. Ua riro mau anei râ te Bibilia ei Parau papaihia a te Atua? Mea papu maitai inaha te haapapuhia ra te reira na roto i te au-maite-raa o to ˈna mau tuhaa, to ˈna papuraa i te pae ite aravihi, e to ˈna mana no te taui i te oraraa o te taata e na roto iho â râ i te tupuraa o ta ˈna mau parau tohu.a Eaha ïa no nia i te Arii o te Basileia o te Atua, o Iesu Mesia? E taata mau anei oia? Te haapapu ra te mau faatiaraa a te mau Evanelia e te mau episetole i faauruahia mai e te Atua i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano ma te feaa ore e ma te papu e ua ora mau o Iesu. No nia i te vai-mau-raa o Iesu, te vai atoa ra te haapapuraa a te Ture ati Iuda, o te faahiti ra ia ˈna mai te hoê taata mau. Hoê â huru no te mau taata tuatapapa aamu ati Iuda e Roma o te senekele matamua.
12, 13. Eaha te mau ohipa e haapapu ra i te vai-mau-raa o te Basileia o te Atua?
12 Eaha ˈtura no nia i te vai-mau-raa o te Basileia iho? Ua haapaehia to ˈna parau e te amuiraa faaroo kerisetiano, mai te itehia ra i roto i teie parau a te hoê taata rahi o te faaroo presbytérien: “Ua hau atu i te toru ahuru matahiti te taime hopea to ˈu faarooraa i te hoê tiaau faaroo i te tamataraa i te tatara i te vai-mau-raa o te Basileia i to ˈna mau taata.” Tera râ, ua riro te faaraaraa i te iˈoa o Iehova na roto i te arai o te Basileia ei tumu parau rahi o ta ˈna Parau. Na te Atua iho i faahiti i te parau tǎpǔ matamua no nia i te Basileia, i te na ôraa e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15) Ua faahohoˈahia te Basileia e te nunaa o Iseraela, i roto iho â râ i te tau o te faatereraa a te Arii o Solomona. (Salamo 72) Hau atu, ua riro te Basileia ei tumu parau rahi no te pororaa a Iesu. (Mataio 4:17) Ua faataa oia i te mau faahohoˈaraa no nia i te Basileia i roto e rave rahi o ta ˈna mau parabole, mai to te Mataio pene 13. Ua faaue mai Iesu ia pure tatou no te Basileia e ia tamau noa tatou i te imi na mua ia ˈna. (Mataio 6:9, 10, 33) Inaha, te faahitihia ra te parau no te Basileia o te Atua fatata e 150 taime i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.
13 Ua riro te Basileia ei faatereraa mau, e puai e e mana atoa to ˈna, e e faatupu oia i te mau titauraa parau-tia atoa. Te vai ra ta ˈna te tahi haapueraa ture, tei faataahia i roto i te Bibilia. Ua faatupu ê na mai te Basileia e rave rahi mau ohipa. Te vai ra to ˈna mau taata taiva ore—hau atu i te 4 000 000 Ite no Iehova. I roto e 211 fenua, te poro nei ratou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, ei faatupuraa i te Mataio 24:14. I roto i ta ratou matahiti taviniraa 1991, ua horoa ratou e 951 870 021 hora i roto i te pororaa i te poroi o te Basileia. Ua faatupu teie ohipa i te mau faahopearaa papu e te tamau inaha e mau nahoa rahi o te haapii nei i te ‘reo viivii ore’ o te parau mau a te Bibilia.—Zephania 3:9.
Te imiraa i te mau ohipa mau o te Basileia
14. Nafea tatou ia haapuai i to tatou papuraa no nia i te vai-mau-raa o te Basileia?
14 Nafea râ hoi tatou e imi ai i te mau ohipa mau o te Basileia? E tia i to tatou tiaturiraa ia haamau-papu-hia i nia i te faaroo puai. E tia i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua ia riro ei ohipa mau no tatou. (Petero 2, 3:13) E e tia ia tatou ia faatupu i te faaroo i roto i te parau tǎpǔ e “na te Atua e horoi i to [tatou] roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui.” (Apokalupo 21:4) Nafea tatou e ite ai e e ere teie i te moemoeâ? Mea papu maitai e e tupu te reira i te tau i faataahia e te Atua, inaha, eita e tia ia ˈna ia haavare. (Tito 1:1, 2; Hebera 6:18) E tia ia tatou ia feruri hohonu i nia i teie mau parau tǎpǔ. Ia feruri tatou mai te mea e tei roto ê na tatou i te ao apî a te Atua e te fanaˈo ra tatou i ta ˈna mau haamaitairaa, e ere ïa te reira i te hoê moemoeâ, tera râ, e haapapuraa teie no to tatou faaroo. Mai ta Paulo i faataa, “o te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea [mau] aore e hiˈohia nei.” (Hebera 11:1) Ia haapuai tatou i to tatou faaroo e tia ˈi, na roto i te rave-tamau-raa i te maa i roto i te Parau a te Atua e te mau buka kerisetiano o te tauturu ia tatou ia taa i to ˈna auraa e ia faaohipa ia ˈna. Rahi noa ˈtu te taime ta tatou e horoa no te faaite i te Basileia ia vetahi ê, ma te faanahohia e i te taime faanaho-ore-hia, rahi noa atoa ˈtu tatou i te haapuai i to tatou faaroo e i te haapaari i to tatou tiaturiraa.
15. Eaha te titauhia maira ia tatou no nia i te taviniraa kerisetiano?
15 E tia atoa ia tatou ia ohipa ia au i te mau ohipa mau o te Basileia na roto i te haamaitairaa i ta tatou taviniraa. I te mea e mea rahi â te ohipa e toe nei, nafea ïa tatou? (Mataio 9:37, 38) E parau mau roa te parau paari e aita tatou i ruau roa no te haapii. Noa ˈtu eaha te faito matahiti tatou i apiti ai i roto i te ohipa pororaa, e nehenehe noâ tatou e haamaitai ia tatou iho. Na roto i te faarahiraa i to tatou aravihi no te faaohipa i te Parau a te Atua, e riro ïa tatou i te tauturu hau atu â ia vetahi ê ia faaroo i te reo o te Arii, o Iesu Mesia. (A faaau e te Ioane 10:16.) Ia feruri tatou e e ohipa te reira i nia i te oraraa mure ore o te taata, e tutava ïa tatou i te poro i ta tatou tuhaa fenua ma te tuutuu ore ia na nia iho noa tatou i te horoa ˈtu i te ravea ia nehenehe ratou e faaite i to ratou tiaraa, e “mamoe” anei ratou aore ra e “puaaniho.” (Mataio 25:31-46) E tia ïa ia tatou ia tapaopao maitai i te feia aita to te fare e te feia iho â râ e anaanatae ra i te poroi o te Basileia.
A tamau noa i te imi i te Basileia
16. O vai tei horoa mai i te hiˈoraa maitai i te pae no te imiraa i te mau ohipa mau o te Basileia, e nafea ratou ia “haru” i te Basileia?
16 Mea titauhia ia tutava maite no te tamau noa i te imi i te mau ohipa mau o te Basileia. Aita anei tatou e faaitoitohia ra na roto i te hiˈoraa itoito o te toea o te mau kerisetiano faatavaihia? Ua tamau noa ratou i te imi i te mau ohipa mau o te Basileia e rave rahi matahiti te maoro. Ua faataahia teie imiraa na roto i teie mau parau a Iesu: “Mai te itearaa mai o Ioane Bapetizo ra, e tae roa aˈenei i teie nei, te mârôhia nei te basileia o te ao ra, e te titau nei te feia mârô ia noaa i te haru.” (Mataio 11:12) Aita e faahitihia ra i ǒ nei i te mau enemi e haru ra i te Basileia. Maoti râ, te faaau ra te reira i te ohipa a te feia e titau ra i te Basileia. Ua parau te hoê taata tuatapapa i te Bibilia e: “Te faataahia ra i ǒ nei i taua tutavaraa ru ra o te ore e mau e te aroraa no te titau i te Basileia Mesia e fatata maira.” Aita te feia faatavaihia i tarani i ta ratou mau tutavaraa ia noaa ia ratou i te Basileia. E titau-atoa-hia e ia rave te mau “mamoe ê atu” i teie mau tutavaraa puai ia fariihia ratou ei mau taata i nia i te fenua nei i raro aˈe i te Basileia o te raˈi a te Atua.—Ioane 10:16.
17. Eaha te hopea o te feia e imi nei i te mau moemoeâ o teie nei ao?
17 Oia mau, te ora nei tatou i roto i te hoê tau fanaˈo taa ê. Te feia o te imi nei i te mau moemoeâ o teie nei ao, e ara mai ïa ratou i te hoê mahana no te faaruru i te ohipa mau riaria e tupu ra. Te faataahia ra to ratou hopea na roto i teie mau parau: “Mai te pohe poia ia roohia i te moemoea, e inaha mai te mea ra oia, te amu ra i te maa; ia ara maira, aitâ oia i paia; e mai te taata pohe i te poihâ ia roohia i te moemoea, e inaha, mai te mea ra te inu ra oia; ia ara maira, te vai poihâ noa ra, e te paia ore hoi to ˈna opu.” (Isaia 29:8) Mea papu maitai, eita roa ˈtu te mau moemoeâ o teie nei ao e hopoi mai i te mauruuru e te oaoa.
18. Ia au i te vai-mau-raa o te Basileia, eaha ta tatou e imi, e eaha ˈtura te tiaturiraa no a muri aˈe?
18 Ua riro te Basileia o Iehova ei ohipa mau. Te faatere nei oia, area teie faanahoraa o te mau mea iino ra, e tia ia ˈna ia faaruru i to ˈna haamouraa mure ore e fatata maira. No reira, a haapao i teie aˈoraa a Paulo: “E teie nei, eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai.” (Tesalonia 1, 5:6) Ia haamau noa tatou i to tatou mafatu e to tatou feruriraa i nia i te mau ohipa mau o te Basileia a fanaˈo atu ai tatou i te mau haamaitairaa mure ore. E ia faaroo atoa na tatou i te Arii o taua Basileia ra i te piiraa mai ia tatou e: “A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.”—Mataio 25:34.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i te buka Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata? (farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha mau na te mau moemoeâ o teie nei ao, e eaha te tumu tatou e patoi ai i te reira?
◻ Eaha te mau hiˈoraa e haapapu ra i te maamaa o te toparaa i roto i te mau moemoeâ o teie nei ao?
◻ Eaha te mau ohipa e haapapu ra i te vai-mau-raa o te Poiete, o ta ˈna Parau papaihia, o Iesu Mesia, e o to ˈna Basileia?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e haapuai i to tatou faaroo i roto i te mau ohipa mau o te Basileia?
[Hohoˈa i te api 15]
Mea pinepine te mau moemoeâ no teie nei ao i te faatupuhia e te nounou i te taoˈa materia
[Hohoˈa i te api 16]
Ua riro te pororaa i te parau apî maitai ei ravea no te imi i te mau ohipa mau o te Basileia
[Hohoˈa i te api 17]
Te imi ra anei outou i te mau ohipa mau o te Basileia na roto i te tuapapa-maite-raa i te Parau a te Atua?