Ua riri te Mesia i te vahavaharaa i te ture—O outou atoa anei?
“I [here] na oe i te parau-tia, e i [riri] na oe i te [vahavaharaa i te ture], no reira te Atua, to Atua i faatahinu rahi hua ˈi ia oe i te monoˈi ra i te oaoa, e hau atura i te feia i amui atoa ia oe ra.”—HEBERA 1:9.
1. Taa ê atu i te hereraa i te parau-tia, eaha ˈtu â te titauhia ra i te taatoaraa o te mau tavini mau a te Atua ra o Iehova?
TE HERE nei te mau tavini mau a Iehova ia ˈna ma to ratou mafatu atoa, to ratou nephe atoa, to ratou feruriraa atoa, e to ratou puai atoa. (Mareko 12:30) Te hinaaro nei ratou e faaoaoa i te mafatu o Iehova na roto i te tapearaa i to ratou haapao maitai. (Maseli 27:11) No reira, eita noa e navai ia here ratou i te parau-tia, e tia atoa râ ia riri ratou i te vahavaharaa i te ture. O ta to ratou Hiˈoraa, o Iesu Mesia ïa i rave. Te na ôhia ra no nia ia ˈna e: “I [here] na oe i te parau-tia, e i [riri] na oe i te [vahavaharaa i te ture].”—Hebera 1:9.
2. Eaha te vahavaharaa i te ture?
2 Eaha mau na te vahavaharaa i te ture? O te hara ïa, mai ta te aposetolo Ioane i faaite ia ˈna i papai e: “O tei rave i te hara ra, ua [haavahavaha] ïa i te ture; o te [haavahavaha] hoi i te ture ra, o te hara ïa.” (Ioane 1, 3:4) Te hoê taata haavahavaha i te ture, “eita [ïa] o ˈna e tapeahia aore ra e faaterehia e te ture.” (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary) Te vai ra i roto i te vahavaharaa i te ture te mau mea iino atoa, te paieti ore, te faufau, te tia ore, e te haavare. Ia au i ta tatou e ite ra i roto i teie nei ao, te taa ra ia tatou e ua uˈana roa te vahavaharaa i te ture i teie mahana mai tei ore i itehia aˈenei. Aita e feaaraa e te ora nei tatou i te mau tau “ati rahi” ta te aposetolo Paulo i tohu mai i roto i te Timoteo 2, 3:1-5. I mua i teie haavahavaharaa rahi i te ture, mea maitai roa e ia faauehia tatou ia riri i te mau mea iino atoa! Ei hiˈoraa, te faauehia maira tatou: “O outou o tei [here] ia Iehova ra, ia [riri] outou i te ino.” (Salamo 97:10) Te taio atoa ra tatou e: “Ia [riri] outou i te ino, ia [here] râ i te maitai.”—Amosa 5:15.
E toru huru riri
3-5. Eaha na auraa e toru o te parau “riri” i roto i te Parau a te Atua?
3 Eaha te auraa o te parau e riri? I roto i te Parau a te Atua, e faaohipahia te parau ra “riri” ia au e toru auraa taa ê. Te vai ra te riri e faatupuhia e te ino e o te imi i te haamauiui i te taata o ta ˈna e riri ra. E tia i te mau kerisetiano ia haapae roa i teie huru riri. Na teie riri i aratai ia Kaina ia taparahi i to ˈna taeae parau-tia ra o Abela. (Ioane 1, 3:12) Tera atoa te huru riri ta te mau raatira faaroo i faatupu no Iesu Mesia.—Mataio 26:3, 4.
4 Oia atoa, te faaohipahia ra te parau “riri” i roto i te mau Papai ia au i te auraa o te here ma te iti aˈe. Ei hiˈoraa, ua parau o Iesu e: “O te taata e haere mai ia ˈu nei, e aore i haapae [riri] i tana metua tane e te metua vahine e te vahine iho, e te tamarii, e te mau taeae, e te mau tuahine, e ia ˈna atoa iho, e ore roa oia e tia i te pǐpǐ na ˈu.” (Luka 14:26) Papu maitai, te hinaaro ra o Iesu e parau e ia iti aˈe to tatou here i teie mau taata i to tatou here ia ˈna. Aore o Iakoba i here ia Lea, oia hoi te auraa e mea iti aˈe to ˈna here ia Lea ia Rahela.—Genese 29:30, 31.
5 E te vai atoa ra te auraa o te parau “riri,” o ta tatou e tuatapapa taa ê i ǒ nei. Te faahiti ra teie parau i te faatupuraa i te manaˈo faufau hohonu aore ra te riri puai i te hoê taata aore ra i te hoê mea ma te haapae i te tapiriraa ˈtu i teie taata aore ra teie mea. I roto i te Salamo 139, te na ôhia ra “e riri rahi roa.” Ua parau o Davida e: “E ere anei tei riri au i te feia i riri mai ia oe, e Iehova? e te atâta nei au i te feia i tia mai e mârô ia oe? E riri rahi to ˈu ia ratou e riri rahi roa; te parau nei au e enemi ïa no ˈu.”—Salamo 139:21, 22.
Te tumu tatou e riri ai i te vahavaharaa i te ture
6, 7. (a) Eaha te tumu matamua tatou e riri ai i te vahavaharaa i te ture? (b) Eaha te piti o te tumu puai e riri ai tatou i te vahavaharaa i te ture?
6 Eaha te tumu tatou e riri ai i te vahavaharaa i te ture? Hoê tumu, oia hoi ia nehenehe tatou e fanaˈo i te faatura ia tatou iho e te hoê haava manaˈo maitai. Mea na reira anaˈe tatou e nehenehe ai e faatupu i te mau taairaa maitatai e to tatou Metua parau-tia e te here i te raˈi ra, oia hoi o Iehova. Ua horoa mai Davida i te hoê hiˈoraa maitai i roto i teie nei tuhaa, mai te itehia ra na roto i te taioraa i te Salamo 26. Ei hiˈoraa, te na ô ra oia e: “E mea ino [riri] na ˈu ia parahi i ǒ te feia parau ino; e ore hoi au e parahi i roto i te feia paieti ore.” (Salamo 26:5) E tia i to tatou here i te Atua e i te parau-tia ia turai ia tatou ia faatupu i te au ore e tano—oia hoi te riri-roa-raa—i te mau mea atoa e haavahavaha i te ture i mua i to ˈna aro, e tae noa ˈtu te mau ohipa haavahavaha i te ture a te feia e faaroo ore nei e e riri nei ia Iehova. Hau atu, e tia ia tatou ia riri i te vahavaharaa i te ture no te mea e faaino te reira i te iˈoa o te Atua.
7 Te tahi atu tumu no reira te nunaa o Iehova e riri ai i te vahavaharaa i te ture, oia hoi mea atâta roa e e haamauiui atoa te reira. Eaha ïa te faahopearaa ia ueue anaˈe tatou no te tino, oia hoi ia ueue tatou i te vahavaharaa i te ture? Ua faaara o Paulo e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te [v]arua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te [v]arua ra.” (Galatia 6:7, 8) E tia ïa ia tatou ia haapae roa i te vahavaharaa i te ture. Oia mau, e tia ia tatou ia riri roa i te vahavaharaa i te ture no to tatou iho maitai e ia vai hau noa to tatou feruriraa.
Te feia e riri ra i te vahavaharaa i te ture
8. Na vai i tuu mai i te hiˈoraa rahi roa ˈˈe i te pae no te ririraa i te vahavaharaa i te ture, e eaha te mau irava e faaite ra i te reira?
8 I te pae no te ririraa i te vahavaharaa i te ture, ua horoa mai te Atua i te hiˈoraa rahi roa ˈˈe no ta ˈna mau mea poietehia maramarama atoa. Ma te tano mau, te riri nei oia i te vahavaharaa i te ture, e te na ô ra ta ˈna Parau e: “Teie na parau e ono ra ta Iehova e riri nei, e te hitu hoi e mea faufau atoa ïa na ˈna: o te mata teitei, te arero haavare, e te rima i manii ai te toto hara ore ra; o te aau i opua i te parau ino ra; e te avae e horo oioi e rave i te ino; te ite haavare, e parau i te parau haavare ra, e o tei faatupu i te mârô i roto i te mau taeae ra.” Te taio atoa ra tatou e: “Mǎtaˈu to ˈu ia Iehova, e te [riri] nei au i te ino; te teoteo, e te faarahi, e te parau a te feia taiata, e te vaha mârô ra, o ta ˈu ïa e riri nei.” (Maseli 6:16-19; 8:13) Hau atu, te faaitehia maira tatou e: “O vau o Iehova tei hinaaro i te parau-tia ra; o tei [riri] i te haru e te parau ino.”—Isaia 61:8.
9, 10. Mea nafea to Iesu faaiteraa e ua riri oia i te vahavaharaa i te ture?
9 Ua pee Iesu Mesia i te hiˈoraa o to ˈna Metua i to ˈna ririraa i te vahavaharaa i te ture. Te taio ra hoi tatou e: “I [here] na oe i te parau-tia, e i [riri] na oe i te [vahavaharaa i te ture], no reira te Atua, to Atua i faatahinu rahi hua ˈi ia oe i te monoˈi ra i te oaoa, e hau atura i te feia i amui atoa ia oe ra.” (Hebera 1:9) Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa na tatou no nia i teie huru riri. Ua faaite oia i to ˈna riri i te vahavaharaa i te ture na roto i te faahaparaa i te feia o tei rave i teie peu ma te opua maite—oia hoi te mau raatira faaroo haavare. E rave rahi taime to ˈna faahaparaa ia ratou ei feia haavare. (Mataio, pene 23) I te tahi atu taime, ua parau atu Iesu ia ratou e: “O te diabolo to outou na metua, i faatia ˈi â outou i te hinaaro o to outou metua ra.” (Ioane 8:44) Ua faaite Iesu i to ˈna riri i te vahavaharaa i te ture na roto i te faaohiparaa i te puai, e piti hoi taime to ˈna tiahiraa i te feia faaroo haavare e te nounou mai roto mai i te hiero.—Mataio 21:12, 13; Ioane 2:13-17.
10 Ua faaite atoa Iesu i to ˈna riri i te vahavaharaa i te ture e te hara na roto i te haapae-roa-raa i teie nau mea. No reira, ua tano roa oia i te aniraa ˈtu i te feia e patoi maira ia ˈna e: “O vai to outou e faaite i ta ˈu [hara]?” (Ioane 8:46) Ua riro o Iesu ei taata “maitai roa ra, e te rave ore i te ino, e te viivii ore, e te taa ê hoi i te feia rave hara ra.” (Hebera 7:26) Ma te haapapu i te reira, ua papai o Petero e ‘aore roa [Iesu] i rave i te hara, e aore roa e haavare i itea i to ˈna vaha.’—Petero 1, 2:22.
11. Eaha te mau hiˈoraa a te mau Papai o te mau taata tia ore o tei riri i te vahavaharaa i te ture?
11 Tera râ, e taata tia o Iesu. Te vai ra anei te mau hiˈoraa i roto i te mau Papai no te mau taata tia ore o tei riri mau â i te vahavaharaa i te ture? Papu maitai! Ei hiˈoraa, ua faaite o Mose e to ˈna mau hoa ati Levi i te riri rahi i te peu haamori idolo na roto i te taparahiraa fatata e 3 000 feia haamori idolo na nia i te faaueraa a Iehova. (Exodo 32:27, 28) Ua faaite o Phinehasa i to ˈna riri rahi i te vahavaharaa i te ture i to ˈna taparahiraa e piti feia faaturi e ta ˈna mahae.—Numera 25:7, 8.
Te faaiteraa i te riri i te vahavaharaa i te ture
12. (a) Nafea tatou ia faaite i to tatou riri i te vahavaharaa i te ture? (b) Eaha vetahi mau ravea tano roa no te haapae i te mau manaˈo o te haavahavaha i te ture?
12 I to tatou nei tau, nafea tatou e faaite ai i to tatou riri i te vahavaharaa i te ture? Na roto ïa i te haapaoraa i to tatou mau manaˈo, ta tatou mau parau, e ta tatou mau ohipa. E tia ia tatou ia haamatau i te feruri i te mau mea maitatai ia vai ohipa ore anaˈe to tatou feruriraa. Ia ore anaˈe tatou e varea i te taoto i te po, peneiaˈe e riro tatou i te manaˈonaˈo i te mau mea au ore, mai te faatupuraa i te inoino aore ra te feruriraa i te mau moemoeâ i te pae taatiraa o te tino. Eiaha e vaiiho i teie mau huru manaˈo ia ô mai i roto i to outou feruriraa, a haamatau râ i te faatupu i te mau manaˈo maitatai. Ei hiˈoraa, a tamata i te haamanaˈo i te mau irava, na oaoaraa e iva, e na hotu e iva o te varua. (Mataio 5:3-12; Galatia 5:22, 23) E nehenehe anei outou e faahiti i te iˈoa o na aposetolo e 12? Ua ite anei outou i na Ture Ahuru? Eaha na amuiraa toohitu tei faahitihia i roto i te buka Apokalupo? E tauturu atoa te tamauraa i te mau himene o te Basileia ia tatou ia tapea i to tatou feruriraa i nia i te mau manaˈo parau mau, e te faufaa, te parau-tia, te viivii ore, te au, te maitai, te tura, e te hanahana.—Philipi 4:8.
13. Ia riri tatou i te vahavaharaa i te ture, e turai ïa te reira ia tatou ia haapae i teihea huru paraparauraa?
13 Hau atu, e faaite tatou i to tatou riri i te vahavaharaa i te ture na roto i te haapaeraa i te parau faufau. Mea au roa na te taata o teie nei ao ia faatia e ia faaroo atu i te mau parau hauti faufau, tera râ, eita e tia i te mau kerisetiano ia horoa ˈtu i to ratou tariˈa i teie mau parau. Area ra, e tia ia ratou ia faaatea ê atu e ia ape i te faaô atu i roto i te mau aparauraa o te faahiti i teie mau tumu parau hairiiri. Mai te peu e eita ta tatou e nehenehe e haere, e nehenehe tatou e faaite na nia i to tatou hohoˈa mata e mea au ore roa na tatou teie mau huru paraparauraa. E tia ia tatou ia pee i teie aˈoraa maitai: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.” (Ephesia 4:29) Eiaha tatou ia haaviivii ia tatou na roto i te faahitiraa i te parau faufau aore ra te faarooraa ˈtu i teie mau parau.
14. Eaha te parururaa ta te riri i te vahavaharaa i te ture e horoa mai no nia i te mau ohipa tapihooraa e te toroa?
14 E tia atoa ia riri atu tatou i te mau peu atoa o te hara. Ia riri tatou i te vahavaharaa i te ture, e tauturu te reira ia tatou ia ape i te marei o te ofatiraa i to tatou faaroo i roto i teie tuhaa. Eita te mau kerisetiano mau e rave tamau i te hara. (A faaau e te Ioane 1, 5:18.) Ei hiˈoraa, e tia ia tatou ia haapae i te mau peu eiâ atoa i te raveraa ohipa. I teie mahana, e rave rahi mau Ite no Iehova o tei faahepohia ia rave i te mau ohipa tia ore no ta ratou paoti ohipa, aita râ ratou i farii i te na reira. Ua ineine te mau kerisetiano i te ereraa i ta ratou ohipa maoti i te rave i te tahi ohipa o te ofati i to ratou haava manaˈo haapiihia e te Bibilia. Hau atu, e tia atoa ia tatou ia faaite i to tatou riri i te vahavaharaa i te ture na roto i te oreraa e ofati i te mau ture purumu e te oreraa e huna i te parau ia titauhia tatou ia aufau i te mau tute aore ra i te moni titauhia no te faaô mai i te taoˈa i roto i te fenua.—Ohipa 23:1; Hebera 13:18.
Te ririraa i te mea viivii i te pae taatiraa
15. Ua turu te poieteraahia te taata e te mau hinaaro puai i te pae taatiraa i teihea mau opuaraa maitatai?
15 Ei mau kerisetiano, e tia iho â râ ia tatou ia riri i te mau mea viivii atoa i taaihia i te mau taatiraa o te tino. Na roto i te poieteraa i te taata e te mau hinaaro puai i te pae taatiraa, ua titau te Atua e piti opuaraa maitatai. Ua horoa mai oia i te hoê ravea papu ia ore te fetii taata nei ia ore, e ua riro atoa te reira ei ravea here mau ia oaoa tatou. E tae noa ˈtu te feia veve, o tei ore i ite i te taio, aore ra o tei erehia i te tahi tuhaa, e nehenehe ratou e ite i te oaoa rahi na roto i te taairaa o te faaipoiporaa. Teie râ, ua tuu te Atua i te mau otia e nehenehe ai e fanaˈo i teie taairaa. E tia ia faatura i teie mau otia i haamauhia e te Atua ra.—Genese 2:24; Hebera 13:4.
16. Eaha to tatou haerea i mua i te mau faaanaanataeraa manaˈo e te mau peu faufau i te pae taatiraa?
16 Mai te peu e e riri tatou i te vahavaharaa i te ture, e ara maitai tatou i te ape i te mau peu viivii atoa i te pae taatiraa e te mau faaanaanataeraa manaˈo tia ore i te pae morare. E ape tatou i te mau buka e te mau vea tano ore i te pae morare. Oia atoa, mai te peu e e riri tatou i te vahavaharaa i te ture, eita tatou e mataitai i te tahi hohoˈa faufau, i te afata teata anei, i te teata, aore ra i nia i te hoê tahua hautiraa teata. Mai te peu e te ite ra tatou e mea viivii te hoê porotarama i te pae morare, e tia ia tatou ia tupohe i ta tatou afata teata i reira iho aore ra eiaha tatou ia haamarirau i te haere i rapae i te fare teata. Oia atoa, ia riri tatou i te vahavaharaa i te ture, e ara ïa tatou i te mau himene atoa o te faaara i te hinaaro i te pae taatiraa na roto i te mau parau aore ra na roto i te upaupa. Eita tatou e imi ia ite i te mau ohipa faufau, tera râ, ‘i te ino ra, ei tamarii aruaru ïa tatou, i te ite râ, ei taata paari ïa tatou.’—Korinetia 1, 14:20.
17. Eaha te aˈoraa ta te Kolosa 3:5 e horoa ra o te tauturu ia tatou ia vai mâ noa i te pae morare?
17 Ma te tano roa, te aˈohia maira tatou e: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore [i te pae taatiraa].” (Kolosa 3:5) Mea papu maitai e e tia ia tatou ia rave i te mau ravea puai mau mai te peu e e hinaaro tatou e vai viivii ore noa i te pae morare. No nia i te parau haa Heleni i hurihia na roto i te parau ra “uumi” i roto i te Kolosa 3:5, te na ô ra te hoê buka (The Expositor’s Bible Commentary) e: “Te titau ra te reira eiaha noa e ia faaiti tatou aore ra ia haavî tatou i te mau ohipa e te mau haerea iino. E tia râ ia tatou ia tumâ roa, ia haapae roa i te te huru oraraa tahito. ‘Tâpû-ê-roa,’ o te parau ïa o te faataa ra i te puai o teie parau. . . . Te faataa ra te auraa o te parau haa e tae noa ˈtu te puairaa o to ˈna tau, i te hoê ohipa itoito, te mauiui o ta tatou iho e faaoti.” E tia ïa ia tatou ia haapae i te hohoˈa faufau mai te mea ra e e maˈi riaria teie, te viivii, e te pohe, no te mea te reira mau to ˈna huru i te pae morare e i te pae varua. Ua faaite te Mesia i teie huru manaˈo ia ˈna i faaue ia haapae i te hoê rima, te hoê avae, e tae noa ˈtu te hoê mata mai te peu e e faaturori te reira ia tatou.—Mareko 9:43-48.
Te ririraa i te haapaoraa hape e te ohipa apotata
18. Nafea tatou ia faaite i to tatou riri i te vahavaharaa i te ture i te pae faaroo?
18 Mai ta Iesu i faaite i to ˈna riri i te vahavaharaa i te ture na roto i te faahaparaa i te feia faaroo haavare, mai te reira atoa i teie mahana te mau Ite no Iehova ia faaite i to ratou riri i te vahavaharaa haavare i te ture i te pae faaroo. Mea nafea ïa? Na roto i te opereraa i te mau buka bibilia o te faaite ra i te huru mau o Babulonia Rahi, oia hoi e vahine faaroo faaturi oia. Mai te peu e te riri mau ra tatou i te haavare i te pae faaroo o te haavahavaha nei i te ture, eita tatou e mǎtaˈu i te faahapa ia Babulonia Rahi, te hau emepera a te haapaoraa hape na te ao nei. E na reira tatou ia ora mai te feia aau rotahi o ta ˈna i haapoiri e o ta ˈna e tapea tîtî ra. Ia au i te puairaa o to tatou riri i te haerea vahavaha o Babulonia Rahi, te reira atoa te puairaa o to tatou itoito no te apitiraa ˈtu i roto i te mau tuhaa atoa o te taviniraa o te Basileia—Mataio 15:1-3, 7-9; Tito 2:13, 14; Apokalupo 18:1-5.
19. Eaha to tatou huru i mua i te mau apotata, e no te aha?
19 E tano atoa te titauraa e riri i te vahavaharaa i te ture i te mau ohipa atoa a te mau apotata. Hoê â ïa to tatou haerea i mua i te mau apotata e to Davida, o tei parau e: “E ere anei tei riri au i te feia i riri mai ia oe, e Iehova? e te atâta nei au i te feia i tia mai e mârô ia oe? E riri rahi to ˈu ia ratou e riri rahi roa; te parau nei au e enemi ïa no ˈu.” (Salamo 139:21, 22) Ua turu atu te mau apotata no teie nei tau i “taua taata hara ra,” oia hoi te mau upoo faatere a te amuiraa faaroo kerisetiano. (Tesalonia 2, 2:3) Ei mau Ite no Iehova taiva ore, aita roa ˈtu ïa to tatou e taairaa e o ratou. No to tatou tiaraa taata tia ore, e nehenehe to tatou mafatu e topa ohie noa i roto i te peu faahapa i to tatou mau taeae. Ia ravehia ratou tataitahi, ua riro te mau melo o “te tavini haapao maitai e te paari” ei mau taata tia ore. (Mataio 24:45-47) Tera râ, ua riro ratou paatoa ei pǔpǔ haapao maitai e te paari. Te tuu nei te mau apotata i te tapao i nia i te mau hapa aore ra te mau mea e faarirohia nei ei hape i ravehia e te mau taeae o te rave ra i te upoo. E ora mai tatou mai te peu e e ape tatou i te mau poroi apotata mai te mea ra e e raau taero teie, e te reira mau hoi to ratou huru.—Roma 16:17, 18.
20, 21. Nafea tatou ia faataa poto noa i te mau tumu e riri ai tatou i te vahavaharaa i te ture?
20 Ua ite mai tatou e ua î roa teie nei ao i te vahavaharaa i te ture, hoê â hoi to ˈna auraa e te hara. Eita noa e navai e ia here tatou i te parau-tia; e tia atoa ia tatou ia riri i te vahavaharaa i te ture. Ua manaˈo paha vetahi o te feia o tei tiavaruhia i te amuiraa kerisetiano e mea here na ratou i te parau-tia, tera râ hoi, aita ratou i riri uˈana ˈtu i te vahavaharaa i te ture. Ua ite atoa mai tatou e no te aha e tia ˈi ia tatou ia riri i te vahavaharaa i te ture. Eita tatou e nehenehe e fanaˈo i te hoê haava manaˈo maitai e e faatura ia tatou iho mai te peu e eita tatou e na reira. Hau atu, te auraa o te vahavaharaa i te ture, o te taivaraa ïa i te Atua ra o Iehova. E na roto i te vahavaharaa i te ture, e ooti mai tatou i te mau hotu mauiui mau—oia hoi te peapea, te ino, e te pohe.
21 Ua tuatapapa atoa tatou e nafea tatou e faaite ai mea riri roa na tatou te vahavaharaa i te ture. Te na reira nei tatou na roto i te haapae-roa-raa i te mau huru peu haavare atoa, te peu viivii i te pae taatiraa, aore ra te apotata. I te mea e te hinaaro nei tatou e apiti atu i roto i te faatiamâraa ia Iehova e e faaoaoa i to ˈna mafatu, eita noa ïa e navai e ia here tatou i te parau-tia e ia faaitoito tatou i roto i ta ˈna taviniraa, e tia atoa râ ia tatou ia riri i te vahavaharaa i te ture, mai ta to tatou Aratai e to tatou Raatira, o Iesu Mesia, i rave.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Mea nafea te mau Papai e faaohipa ˈi i te parau ra “riri”?
◻ Eaha te mau tumu tano roa e riri ai tatou i te vahavaharaa i te ture?
◻ Eaha te mau hiˈoraa maitatai o te feia o tei riri i te vahavaharaa i te ture?
◻ Nafea tatou e faaite ai i to tatou riri i te vahavaharaa i te ture?
[Hohoˈa i te api 8]
Ua tamâ Iesu i te hiero no te mea ua riri oia i te vahavaharaa i te ture
[Hohoˈa i te api 10]
Ia riri tatou i te vahavaharaa i te ture, e ape tatou i te mau faaanaanataeraa faufau