VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/6 api 15-20
  • A faaohipa i to outou tiamâraa Kerisetiano ma te paari

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faaohipa i to outou tiamâraa Kerisetiano ma te paari
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Faatavaihia no te poro’
  • “E faateitei i te arii”
  • “E aroha ˈtu i te hui taeae”
  • Te huru rapaeau e te faaanaanataeraa manaˈo
  • A tiai i te tiamâraa o te mau tamarii a te Atua
  • E hoê nunaa tiamâ o te tia râ ia amo i te hopoia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Eiaha ia erehia te tapao o te tiamâraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A tavini ia Iehova, te Atua o te tiamâraa!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Te tiamâraa o te feia haamori ia Iehova
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/6 api 15-20

A faaohipa i to outou tiamâraa Kerisetiano ma te paari

‘Ei feia tiamâ outou, a tapea râ i to outou tiamâraa ei mau tavini no te Atua.’—PETERO 1, 2:16.

1. Eaha te tiamâraa tei erehia e Adamu, e e faahoˈi Iehova i te huitaata nei i roto i teihea tiamâraa?

I TE taime a hara ˈi to tatou nau metua matamua i roto i te ô i Edene ra, ua faaere raua i ta raua mau tamarii i te hoê tuhaa hanahana mau—te tiamâraa i te hara e te ino. Ei faahopearaa, ua fanauhia mai tatou paatoa ei mau tîtî no te ino e te pohe. Auaa râ hoi, te opua ra Iehova e horoa faahou na te feia taiva ore i te tiamâraa faahiahia. I teie mahana, te tiai ru nei te feia mafatu rotahi “i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua,” inaha, i reira ratou ‘e faaorahia ˈi i te tapea ra o te ino, ia noaa te tiamâ hanahana o te tamarii a te Atua ra.’—Roma 8:19-21.

‘Faatavaihia no te poro’

2, 3. (a) O vai ma “te tamarii a te Atua”? (b) Eaha te tiaraa faahiahia roa o ta ratou e fanaˈo ra, tei taaihia hoi i teihea hopoia?

2 O vai ma taua mau “tamarii a te Atua ra”? O te mau taeae ïa o Iesu tei faatavaihia i te varua o te apiti atu ia ˈna no te faatere i roto i te Basileia o te raˈi. Ua fa mai te mau melo matamua i te senekele matamua o to tatou nei tau. Ua farii ratou i te parau mau faatiamâ ta Iesu i haapii, e mai te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua fanaˈo atoa ratou i te mau hopoia hanahana ta Petero i faahiti ia ˈna i papai atu ia ratou e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia [no te riro ei taoˈa fatuhia taa ê].”—Petero 1, 2:9a; Ioane 8:32.

3 Te riroraa ei taoˈa taa ê tei fatuhia e te Atua—auê ïa haamaitairaa faahiahia e! E te fanaˈo ra te toea o teie mau tamarii faatavaihia a te Atua no teie nei tau i te hoê â tiaraa haamaitaihia i mua i te Atua. Teie râ, e titau teie tiaraa haamaitaihia ia amo i te mau hopoia. Ua huti o Petero i te ara-maite-raa i nia i te hoê o taua mau hopoia ra ia ˈna i parau i muri iho e: “Ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”—Petero 1, 2:9b.

4. Mea nafea te mau kerisetiano faatavaihia i te amoraa i te hopoia o te taaihia i to ratou tiamâraa kerisetiano?

4 Ua amo anei te mau kerisetiano faatavaihia i teie hopoia e haere e faaite i te maitai o te Atua? E. Ma te tohu no nia i te feia faatavaihia mai te matahiti 1919 mai, ua faaite o Isaia e: “Tei nia ia ˈu te varua o te Fatu ra o Iehova, no te mea, ua faatahinu mai Iehova ia ˈu; ua tono mai oia ia ˈu ei faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû ra: ei faaora hoi i te feia aau oto; ei faaite i te ora i te tîtî: e ia matara roa te feia tapeahia ra: ei faaite i te matahiti hinaarohia e Iehova; e te mahana tahooraa na to tatou Atua.” (Isaia 61:1, 2) I teie mahana, ia au i te hiˈoraa o Iesu, tei nia ia ˈna na mua te tupuraa teie mau irava, te faaite nei te toea faatavaihia i te parau apî maitai o te tiamâraa ia vetahi ê ma te itoito.—Mataio 4:23-25; Luka 4:14-21.

5, 6. (a) Eaha te ohipa i noaa mai na roto i te pororaa itoito a te mau kerisetiano faatavaihia? (b) Eaha te mau haamaitairaa e te mau hopoia ta te feia rahi roa e fanaˈo ra?

5 Maoti ta ratou pororaa itoito, ua fa maira te feia rahi o te mau mamoe ê atu i roto i te ao nei i teie mau mahana hopea. Ua haere mai ratou na roto mai i te mau fenua atoa no te apiti atu i te feia faatavaihia no te tavini ia Iehova, e ua faatiamâ atoa te parau mau i teie mau taata. (Zekaria 8:23; Ioane 10:16) Mai ia Aberahama, te faarirohia nei ratou ei feia parau-tia na nia i te faaroo e te ô atu nei ratou i roto i te hoê taairaa piri roa e te Atua ra o Iehova. E mai ia Rahaba ra, na nia i teie tiaraa feia parau-tia to ratou, e nehenehe e noaa ia ratou te faaoraraa—oia hoi, te oraraa ˈtu i Aramagedo. (Iakobo 2:23-25; Apokalupo 16:14, 16) Te titau atoa nei râ teie mau haamaitairaa teitei i te hopoia ia faaite ia vetahi ê no nia i te hanahana o te Atua. No reira o Ioane i ite ai ia ratou i te arueraa ia Iehova i mua i te aro o te taata, “ma te pii hua hoi to ratou reo, i te na ôraa e, Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.”—Apokalupo 7:9, 10, 14.

6 I te matahiti i mairi aˈenei, ua horoa te feia rahi, tei hau atu i te maha mirioni i teie nei, amuihia e te toea iti o te mau kerisetiano faatavaihia, fatata hoê miria hora no te faaite haere i te maitai o Iehova. Te reira te ravea faahiahia roa ˈˈe no te faaohipa i to ratou tiamâraa i te pae varua.

“E faateitei i te arii”

7, 8. Eaha te hopoia i mua i te mau mana o teie nei ao ta te tiamâraa kerisetiano e titau ra, e i roto i teie tuhaa, eaha te haerea tano ore te tia ia apehia?

7 E titau to tatou tiamâraa kerisetiano i te tahi atu mau hopoia. Ua faahiti o Petero i te tahi ia ˈna i papai e: “E faaturatura ˈtu i te taata atoa. E aroha ˈtu i te hui taeae. E mǎtaˈu i te Atua. E faateitei i te arii.” (Petero 1, 2:17) Eaha te auraa o te parau ra “e faateitei i te arii”?

8 Te faahohoˈa ra “te arii” i te mau faatere o te ao nei. I teie mahana, ua parare roa te faatura ore i te mana faatere na te ao nei, e e nehenehe atoa te reira e ume ohie noa i te mau kerisetiano. E aniani paha te hoê kerisetiano e eaha te tumu oia e faatura ˈi i “te arii,” inaha “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Ia au i teie mau parau, e manaˈo paha oia e e tiamâraa to ˈna no te ore e auraro i te mau ture teimaha e no te haapae i te aufau i te mau tute mai te peu e eita o ˈna e roaahia. Teie râ, te patoi ra teie haerea i te faaueraa papu a Iesu oia hoi ‘a faahoˈi i ta Kaisara ia Kaisara ra.’ Inaha hoi, ia na reira oia, ‘te faaohipa ra ïa oia i to ˈna tiamâraa ei tapoˈi no te ino.’—Mataio 22:21; Petero 1, 2:16.

9. Eaha na tumu maitatai e piti e tia ˈi ia tatou ia auraro i te mana toroa a te hau?

9 Mea titauhia te mau kerisetiano ia faatura i te mana e ia auraro ia ˈna—noa ˈtu e mea na roto i te hoê faito taotiahia. (Ohipa 5:29) No te aha? I roto i te Petero 1, 2:14, 15, te faahiti ra o Petero e toru tumu ia parau anaˈe oia e ua riro te mau tavana “ei feia tonohia e [te Atua] ei tahoo atu i te feia i rave i te ino ra; e ei haamaitai i te feia i rave i te maitai ra.” Ua riro te mǎtaˈuraa i te faautuaraa ei tumu navai maitai no te auraro i te mana toroa. Mea haama roa hoi no te hoê Ite no Iehova ahiri e e titauhia oia ia aufau i te hoê utua aore ra e tapeahia oia no to ˈna hamani-ino-raa i te taata, te eiâ, aore ra te tahi atu ohipa ino! A feruri na i te oaoa o vetahi pae o te oioi noa i te faaiteite i teie huru parau! I te tahi atu pae, ia parare to tatou roo no to tatou auraroraa i te pae tivila, e haapopouhia mai tatou e te mau faatere maitatai. E rahi atu paha te tiamâraa e horoahia mai no ta tatou ohipa pororaa i te parau apî maitai. Hau atu, ‘na roto i te raveraa i te maitai, te opani ra tatou i te vaha o te ite ore o te taata maamaa ra.’ (Petero 1, 2:15b) O te piti ïa o te tumu tatou e auraro ai i te mana toroa.—Roma 13:3.

10. Eaha te tumu puai roa ˈˈe e auraro ai tatou i te mana toroa a te hau?

10 Te vai nei râ te hoê tumu puai roa ˈˈe. Te vai nei te mau mana faatere na nia i te faatiaraa a Iehova. Mai ta Petero e parau ra, ua “tonohia” te mau faatere politita e Iehova, e “o to te Atua ïa hinaaro” ia auraro atu te mau kerisetiano ia ratou. (Petero 1, 2:15a) Oia atoa, te faaite ra te aposetolo Paulo e: “Te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua.” No reira, te turai ra to tatou haava manaˈo tei haapiihia e te Bibilia ia tatou ia auraro i te feia mana. Mai te peu e e patoi tatou i te auraro atu ia ratou, “ua mârô ïa [tatou] i tei haapaohia e te Atua ra.” (Roma 13:1, 2, 5) O vai i rotopu ia tatou o te hinaaro ra e mârô atu i te ohipa i faanahohia e te Atua? E riro hoi tatou i te faaohipa hape i te tiamâraa kerisetiano!

“E aroha ˈtu i te hui taeae”

11, 12. (a) Eaha te hopoia i mua i to tatou mau taeae o tei taaihia i te tiamâraa kerisetiano? (b) E tia ia tatou ia faaite taa ê i te faatura e te here ia vai, e no te aha?

11 Ua parau atoa Petero e e tia i te hoê kerisetiano ia “aroha ˈtu i te hui taeae.” (Petero 1, 2:17) Teie ïa te tahi atu hopoia i taaihia e te tiamâraa kerisetiano. Tei roto te rahiraa o tatou i te hoê amuiraa. Oia mau, tei roto tatou paatoa i te taatiraa, aore ra te faanahonahoraa, o te mau taeae na te ao atoa nei. Ia faaite atu tatou i te here no teie mau taeae, te faaohipa ra ïa tatou i to tatou tiamâraa ma te paari.—Ioane 15:12, 13.

12 Ua faahiti taa ê te aposetolo Paulo i te hoê pǔpǔ kerisetiano o te tia mau â ia tatou ia here. Te na ô ra oia e: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau varua, e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.” (Hebera 13:17) Te feia e aratai ra i roto i te amuiraa, o te mau matahiapo ïa. Oia mau, e ere teie mau taata i te feia tia roa. Noa ˈtu râ, ua nominohia ratou i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te Tino Aratai. Te rave nei ratou i te upoo na roto i te horoaraa i te hiˈoraa e ma te manaˈo aroha, e ua faataahia ratou no te tiai ia tatou nei. Auê ïa hopoia teimaha e! (Hebera 13:7) Auaa râ hoi, te faatupu nei te rahiraa o te mau amuiraa i te hoê huru feruriraa maitai e te autahoê, e mea oaoa roa na te mau matahiapo ia rave i te ohipa na muri ia ratou. E tupu te fifi mai te peu e eita te mau taata e hinaaro e auraro. E rave iho â ïa te matahiapo i ta ˈna ohipa, teie râ, mai ta Paulo e parau ra, e rave oia “ma te oto.” Mea papu maitai e eita tatou e hinaaro e ia oto te mau matahiapo! Te hinaaro nei tatou e ia oaoa ratou i roto i ta ratou ohipa ia nehenehe ratou e faaitoito ia tatou.

13. Eaha vetahi mau ravea i reira tatou e nehenehe ai e turu atu i te mau matahiapo?

13 Eaha vetahi mau ravea e nehenehe ai tatou e turu atu i te mau matahiapo? E nehenehe tatou e tauturu i te pae no te aufauraa i te mau haamâuˈaraa e te tamâraa i te Piha no te Basileia. Te tahi atu tuhaa, o te apitiraa ˈtu ïa i roto i te ohipa farereiraa i te feia maˈi e te tautururaa ˈtu i te feia huma. Oia atoa, e nehenehe tatou e tutava i te vai puai noa i te pae varua, ia ore tatou ia riro ei zugo teiaha ia amo. Te tahi atu tauturu faufaa roa, o te tapearaa ïa i te viivii ore o te amuiraa i te pae morare e i te pae varua, na roto i to tatou iho haerea e na roto i te faaiteraa i te mau hara ino mau o ta tatou e ite noa ˈtu.

14. Nafea tatou ia turu atu i te aˈoraa e faaotihia e te mau matahiapo?

14 I te tahi taime, ia vai mâ noa te amuiraa, e tia i te mau matahiapo ia tiavaru i te hoê taata rave hara o te ore e tatarahapa. (Korinetia 1, 5:1-5) E paruru te reira i te amuiraa. E nehenehe atoa teie ravea e tauturu i te taata rave hara. Mea pinepine, ua turai teie huru aˈoraa i te taata rave hara ia feruri i nia i ta ˈna ohipa i rave. E nafea râ tatou mai te peu e e hoa piri roa aore ra e fetii no tatou te taata i tiavaruhia? A feruri na e o to tatou metua tane aore ra to tatou metua vahine, ta tatou tamaiti aore ra ta tatou tamahine aˈe tera. E auraro anei tatou i te faaotiraa i ravehia e te mau matahiapo? Parau mau, e ere i te mea ohie. Teie râ, e riro tatou i te faaohipa hape i to tatou tiamâraa mai te peu e e patoi noa ˈtu tatou i te faaotiraa a te mau matahiapo e e tamau noa tatou i te amuimui atu i te pae varua e teie taata o tei riro ei mana faaino i roto i te amuiraa! (Ioane 2, 10, 11) E nehenehe mau â te nunaa o Iehova i roto i to ˈna taatoaraa e haapopouhia no to ˈna turu i roto i teie mau ohipa. Ei faahopearaa, e vai mâ noa te faanahonahoraa a Iehova i roto i teie ao viivii.—Iakobo 1:27.

15. Mai te peu e e rave te hoê taata i te hoê hara ino, eaha te tia ia ˈna ia rave i reira iho?

15 Eaha ˈtura mai te peu e na tatou e rave i te hoê hara ino? Ua faataa te Arii ra o Davida i te feia e fariihia e Iehova, ia ˈna i parau e: “Na vai e paiuma i te mouˈa o Iehova? O vai te tia i to ˈna ra vahi moˈa? Te taata rima mâ ra e te aau maitai; o tei ore e faahiti i to ˈna varua i te parau haavare, aore hoi i tǎpǔ ma te haavare.” (Salamo 24:3, 4) Mai te peu e no te tahi tumu, e ere faahou tatou i “te taata rimâ mâ ra e te aau maitai,” e tia ia tatou ia ohipa ma te ore e faataere. Te haamǎtaˈuhia ra hoi to tatou ora mure ore.

16, 17. No te aha eita e tia i te hoê taata o tei rave i te mau hara ino ia tamata i te faatitiaifaro i te mau ohipa na nia i to ˈna iho manaˈo?

16 Ua hinaaro vetahi e huna i te mau hara ino, peneiaˈe ma te feruri e: ‘Ua faˈi au i ta ˈu hara ia Iehova e ua tatarahapa vau. Eaha ïa te faufaa ia faaara ˈtu i te mau matahiapo?’ Te haapeapea ra aore ra te mǎtaˈu ra paha te taata rave hara i te ohipa ta te mau matahiapo e rave. Teie râ, e tia ia haamanaˈo e noa ˈtu e o Iehova anaˈe te nehenehe e tamâ i ta tatou hara, ua faatoroa Oia i te mau matahiapo na mua roa no te ara i te viivii ore o te amuiraa. (Salamo 51:2) Tei reira ratou no te faaora, no te ‘faatitiaifaro i te feia moˈa.’ (Ephesia 4:12) Mai te peu e eita tatou e haere atu e farerei ia ratou ia titau tatou i te tauturu i te pae varua, mai te mea ra ïa e eita tatou e haere atu e hiˈo i te hoê taote ia roohia tatou i te maˈi.

17 Te feia o te tamata i te faatitiaifaro i te fifi o ratou anaˈe iho, e ite ratou tau avaˈe aore ra tau matahiti i muri iho e, te tamau noa ra to ratou haava manaˈo i te haapeapea rahi ia ratou. Te mea ino roa ˈtu â, e topa faahou vetahi feia o tei huna i te hoê hara ino mau, no te piti aore ra te toru o te taime. E ia ite anaˈe te mau matahiapo i te fifi, ua rave-pinepine-hia ïa te hara. Mea hau aˈe iho â ia pee i te aˈoraa a Iakobo! Teie hoi ta ˈna i papai: “Te pohe ra anei te hoê o outou i te maˈi? e tii oia i te mau [matahiapo] o te [amuiraa] ra, e na ratou e pure ia ˈna, ma te faatahinu ia ˈna i te monoˈi i te iˈoa o [Iehova] ra.” (Iakobo 5:14) A haere atu e farerei i te mau matahiapo no te rapaau ia outou, eiaha e tiai e ia maoro roa. Mai te peu e e tiai maoro roa tatou, peneiaˈe e etaeta roa tatou i roto i te eˈa o te hara.—Koheleta 3:3; Isaia 32:1, 2.

Te huru rapaeau e te faaanaanataeraa manaˈo

18, 19. No te aha te hoê perepitero i haapopou ai i te mau Ite no Iehova?

18 E pae matahiti i teie nei, i roto i te hoê vea paroita, ua haapopou te hoê perepitero katolika no Italia i te mau Ite no Iehova.a Teie ta ˈna i parau: “Mea au roa na ˈu te mau Ite no Iehova; eita vau e huna i to ˈu manaˈo. . . . Te mau Ite o ta ˈu i matau, e peu maitatai roa ta ratou e te reo mǎrû . . . [e] mea aravihi ratou no te huti i te ara-maite-raa. Afea tatou e papu ai e e titau te parau mau i te hoê hiˈoraa maitai? E eiaha roa ˈtu te feia e poro ra i te parau mau ia faaite i te aau tae ore, te hâua ino, te puhaha te rouru, e te haapao ore?”

19 Ia au i teie mau parau, ua putapû roa te manaˈo o te perepitero, i rotopu i te tahi atu mau mea, na roto i te huru faanehenehe o te mau Ite e to ratou haerea ia tia ˈtu ratou i mua i te taata. Papu maitai e ua haapao te feia o ta ˈna i farerei i te aˈoraa i horoahia mai e “te tavini haapao maitai e te paari” i roto i te roaraa o te mau matahiti. (Mataio 24:45) Te faaite ra te Bibilia e e tia i te mau vahine ia faanehenehe ia ratou ‘ma te faaieiei ore, e te au maitai.’ (Timoteo 1, 2:9) I roto i teie tau e ino noa ˈtura, mea faufaa roa atoa teie aˈoraa no te mau tane. E ere anei i te mea tano ia tia ˈtu te mau auvaha o te Basileia o te Atua i mua i te taata ma te hiˈoraa au maitai?

20. No te aha te hoê kerisetiano e tia ˈi ia ara i ta ˈna huru faanehenehe i te mau taime atoa?

20 Peneiaˈe e farii vetahi e i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa, e tia ia ratou ia haapao maitai i ta ratou ahu e oomo, teie râ, te manaˈo nei paha ratou e eita te mau faaueraa a te Bibilia e tano i te tahi atu mau taime. Tera râ, e faaea anei tatou i te riro ei mau tia no te Basileia o te Atua i te tahi mau taime? Parau mau, te vai ra te mau huru tupuraa taa ê. Mai te peu e te apiti ra tatou i roto i te paturaa i te hoê Piha no te Basileia, e oomo ïa tatou i te ahu taa ê ahiri e e haere atu tatou i te hoê putuputuraa i roto i taua Piha no te Basileia nei. Area i te taime faafaaearaa ra, e oomo tatou i te ahu ohie aˈe e tano no taua taime ra. Teie râ, ia itehia mai tatou e vetahi ê, e tia ia tatou ia oomo i te ahu nahonaho maitai e te au.

21, 22. Nafea tatou i te parururaahia i mua i te faaanaanataeraa manaˈo ino, e eaha to tatou huru i mua i te aˈoraa no nia i teie mau tuhaa?

21 Te tahi atu tuhaa te tia ia tatou ia ara, o te faaanaanataeraa manaˈo ïa. E tia i te mau taata—te feia apî iho â râ—ia faaanaanatae i te manaˈo. E ere i te hara aore ra i te haamâuˈaraa taime ia faanaho i te tahi taime faafaaearaa no te utuafare. Ua titau atoa hoi o Iesu iho i ta ˈna mau pǐpǐ ia “faaea iti noa ˈˈe.” (Mareko 6:31) A haapao maitai râ ia ore te faaanaanataeraa manaˈo ia iriti i te uputa no te ino i te pae varua. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao i reira te faaanaanataeraa manaˈo e faateitei ai i te peu taiata, te haavîraa uˈana, te hohoˈa hairiiri, e te ohipa tahutahu. (Timoteo 2, 3:3; Apokalupo 22:15) Te ara nei te tavini haapao maitai e te paari i teie mau huru tupuraa atâta e te faaara tamau nei oia ia tatou. Te manaˈo ra anei outou e ua riro teie mau faahaamanaˈoraa ei faaheporaa i nia i to outou tiamâraa? Aore ra te mauruuru ra anei outou i te mea e te haapao maira te faanahonahoraa a Iehova ia outou na roto i te hutiraa ma te tuutuu ore i to outou ara-maite-raa i nia i teie mau tupuraa atâta?—Salamo 19:7; 119:95.

22 Eiaha ia moehia e noa ˈtu e no ǒ mai to tatou tiamâraa ia Iehova, e tia ia tatou ia amo i te hopoia no ta tatou huru faaohiparaa ia ˈna. Mai te peu e eita tatou e faaroo i te aˈoraa maitai e e rave tatou i te mau faaotiraa hape, eita ta tatou e nehenehe e faahapa ia vetahi ê. Te na ô ra te aposetolo Paulo e: “E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.”—Roma 14:12; Hebera 4:13.

A tiai i te tiamâraa o te mau tamarii a te Atua

23. (a) Eaha te mau haamaitairaa taaihia i to tatou tiamâraa ta tatou e fanaˈo ra i teie nei? (b) Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e titau ru nei?

23 Ua riro mau â tatou ei feia fanaˈo. Ua tiamâ mai tatou i te haapaoraa hape e te peu haavare. Auaa te tusia taraehara e nehenehe ai tatou e haafatata ˈtu ia Iehova ma te haava manaˈo tia, ei feia tiamâ i te pae varua i te faatîtîraa o te hara e te pohe. E fatata roa “te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua.” I Aramagedo, e faaitehia mai te mau taeae o Iesu i roto i to ratou hanahana i nia i te raˈi i mua i te taata ei feia haamou i te mau enemi o Iehova. (Roma 8:19; Tesalonia 2, 1:6-8; Apokalupo 2:26, 27) I muri aˈe, e faaitehia mai teie mau tamarii a te Atua ei mau ravea no te ninii i te mau haamaitairaa no ǒ mai i te terono o te Atua i nia i te huitaata nei. (Apokalupo 22:1-5) I te pae hopea, e faatupu teie faaiteraahia o te mau tamarii a te Atua i te haamaitairaa no te feia haapao maitai maoti te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua. Te tiai ru ra anei outou i taua taime ra? A faaohipa ïa i to outou tiamâraa kerisetiano ma te paari. A tavini i te Atua i teie nei, e e fanaˈo outou i te tiamâraa faahiahia e a muri noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

a Ua patoi teie perepitero i ta ˈna parau haapopouraa i muri aˈe, peneiaˈe no te mea e ua faahepohia oia.

Hiˈopoa-faahou-raa

◻ Mea nafea te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu i te faahanahanaraa ia Iehova?

◻ No te aha te mau kerisetiano e faatura ˈi i te mana a te hau?

◻ E nehenehe te hoê kerisetiano e turu atu i te mau matahiapo i roto i teihea mau tuhaa?

◻ No nia i te ahu, no te aha te mau Ite no Iehova e taa ê ai e te mau taata e rave rahi no teie nei ao?

◻ Eaha te tia ia tatou ia ape no nia i te faaanaanataeraa manaˈo?

[Hohoˈa i te api 17]

E tia mau â ia here e ia turu atu tatou i te mau matahiapo

[Hohoˈa i te api 18]

E tia i te hoê kerisetiano ia faanehenehe ia ˈna ma te au, te faaieie ore, e te tano i te huru tupuraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono