VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/6 api 5-8
  • Nafea te faaroo ia tauturu i te feia maˈi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea te faaroo ia tauturu i te feia maˈi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E nehenehe anei te faaroo e tauturu mai ia maˈihia tatou?
  • Eaha to tatou manaˈo no nia i te faaoraraa semeio?
  • Te tau e tupu ai te faaoraraa mau
  • Te fatata maira te faaoraraa semeio o te huitaata nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te farii ra anei te Atua i te mau faaoraraa maˈi semeio?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Faaoraraa maˈi
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Te mau faaoraraa semeio — no ǒ mai anei i te Atua ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/6 api 5-8

Nafea te faaroo ia tauturu i te feia maˈi

TE HAAPAPU maira te mau aamu ta te Bibilia e faatia ra no nia i te mau faaoraraa semeio e te tapitapi ra te Atua no to tatou vai-maitai-raa, e te faaite maira i to ˈna mana no te faaora. I te mea e ua faahanahana teie mau faaoraraa semeio i te Atua e ua faatupu atoa i te oaoa rahi, mea tano ïa ia ani e, Te ohipa noa râ anei te ô no te faaoraraa na roto i te varua moˈa?

Aita—e e riro te tumu i te haamaere ia vetahi pae. Ua naeahia te mau faaoraraa semeio i te senekele matamua ra i to ratou tapao. Te faaite ra te hoê titionare (The Illustrated Bible Dictionary) ma te tano roa e: “Te tumu o te mau faaoraraa semeio, tei te pae faaroo ïa, eiaha râ i te pae rapaauraa.” Eaha ïa vetahi o te mau tapao i te pae faaroo o tei naeahia na roto i taua mau semeio ra?

A tahi, ua riro te mau faaoraraa semeio a Iesu ei ravea no te haapapu e o ˈna te Mesia. E i muri aˈe i to ˈna pohe, ua tauturu ratou no te haapapu e te haamaitai ra te Atua i te amuiraa kerisetiano apî. (Mataio 11:2-6; Hebera 2:3, 4) Hau atu, ua haapapu ratou e e tupu mau â te parau tǎpǔ a te Atua e faaora i te huitaata nei i roto i te ao apî. Te haapuai ra ratou i to tatou faaroo e ia tae i te hoê taime “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi; te mau taata e parahi i reira, ua faaorehia te utua o ta ratou hara.” (Isaia 33:24) I te taime a naeahia ˈi teie mau tapao i te senekele matamua ra, e ere faahou ïa te mau semeio i te mea titauhia.

E tia ia tapao mai e ua roohia te mau pǐpǐ iho a Iesu o te senekele matamua i te mau maˈi o tei ore i faaora-semeio-hia. Ua riro te reira ei haapapuraa ê atu e ua faataahia te ohipa faaoraraa semeio a Iesu e tae noa ˈtu ta te mau aposetolo no te haapii i te mau parau mau faufaa roa, eiaha râ no te rapaau noa i te taata. I to ˈna horoaraa i te tahi ravea rapaauraa no te maˈi tupu pinepine a Timoteo, ua faaue atu o Paulo e rave i te tahi maa uaina, eiaha râ te tahi rapaauraa semeio. Aita o Paulo, o tei faatupu hoi i te mau faaoraraa semeio, i ora i te ‘tara i roto i to ˈna tino’ o tei “haavî” noa ia ˈna.—Korinetia 2, 12:7; Timoteo 1, 5:23.

I to te mau aposetolo poheraa, ua ore aˈera te ô no te faaoraraa i te taata. Ua faaite hoi o Paulo e e tupu te reira. Ma te faaau i te amuiraa kerisetiano i te hoê aiû iti, ua na ô aˈera o Paulo e: “I tau tamarii riiraa ra, mai ta te tamarii atoa ta ˈu parau, e mai to te tamarii to ˈu ite, e mai to te tamarii hoi to ˈu manaˈo; ia riro râ vau ei taata paari, tuu ê atura vau i te peu a te tamarii ra.” Te manaˈo faufaa o teie faahohoˈaraa, oia hoi ua riro te mau semeio a te varua moˈa ei tapao no te tamariiriiraa a te amuiraa kerisetiano. Ua riro ratou ei mau “peu a te tamarii ra.” E te na ô ra oia e: “E mou ïa [te mau ô semeio].”—Korinetia 1, 13:8-11.

E nehenehe anei te faaroo e tauturu mai ia maˈihia tatou?

Teie râ, noa ˈtu e eita tatou e titau atu i te faaoraraa semeio, mea tano mau â ia pure atu i te Atua ia tauturu mai ia tatou ia roohia tatou i te maˈi. E ere roa ˈtu i te mea hape ia pure vetahi pae no tatou nei. Teie râ, e tia ia faahiti i te mau pure ma te tano e ma te tuea e te hinaaro o te Atua. (Ioane 1, 5:14, 15) Aita hoê aˈe vahi i roto i te Bibilia e faaue ra ia tatou ia pure ia faaora-semeio-hia tatou.a Area ra, te pure nei tatou ia horoa mai Iehova i ta ˈna tauturu here ia faaruru tatou i te fifi o te maˈi.

Te faaite ra te Bibilia e e nehenehe te feia faaroo e pure ia maˈihia ratou, i te na ôraa e: “Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra; e na oe e heheu i to ˈna roi i te maˈiraahia ra.” (Salamo 41:3) E tauturu atoa te feruri-hohonu-raa i nia i te Parau a te Atua i te feia e roohia ra i te paruparu o te aau. Ua papai te papai salamo e: “E tauturu mai to hamani maitai ra ia ˈu, e Iehova. I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau varua.”—Salamo 94:18, 19; a hiˈo atoa 63:6-8.

Hau atu, e tia ia faaite tatou i te feruriraa paari i te pae no te oraora-maitai-raa, e te horoa maira te Bibilia i te mau aˈoraa i roto i teie tuhaa. Mea maitai aˈe ia ora ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia maoti hoi i te rave i te raau taero, te puhipuhi i te avaava, te inu hua i te ava, aore ra te amu-rahi-raa i te maa e ia tupu anaˈe te maˈi, a fariu atu ai i nia i te faaoraraa semeio. E ere roa ˈtu te pureraa ia tupu te hoê semeio ia roohia tatou i te maˈi i te ravea monoraa i te haerea paari no te haapae i te mau maˈi e nehenehe e apehia, mai te amuraa i te maa maitai mai te peu e te vai ra aore ra te imiraa ˈtu i te ravea rapaauraa aravihi mai te peu e e nehenehe.

Te faaitoito atoa ra te Parau a te Atua ia tatou ia atuatu i te hoê huru feruriraa maitai o te nehenehe e faaitoito i to tatou tino. Te aˈo ra te buka Maseli e: “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora; area te feii, o to te ivi ïa tahuti.” “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra; e mǎrô râ te ivi i te aau taiâ.” (Maseli 14:30; 17:22) Ia pure tatou ia faatupu te varua moˈa i te hau e te oaoa i roto ia tatou, e maitaihia ïa to tatou huru i te pae tino.—Philipi 4:6, 7.

Eaha to tatou manaˈo no nia i te faaoraraa semeio?

Parau mau, noa ˈtu e e atuatu te hoê taata i to ˈna oraora-maitai-raa mai te peu e te vai ra ia ˈna te ravea, e pohehia iho â o ˈna i te maˈi. Eaha ïa ta ˈna e rave? Mea ino anei ia haere atu o ˈna e hiˈo i te hoê taata rapaau faaroo no te faaora ia ˈna? E, mea ino. Mea varavara roa te feia rapaau faaroo no teie tau i te ohipa ma te tamoni ore. E e riro tatou i te pau rahi mai te peu e e haamâuˈa tatou i te moni na te hoê taata rapaau faaroo, mai te peu e e nehenehe teie moni e faaohipahia no te tahi ravea i te pae rapaauraa. Hau atu, no te aha outou e horoa ˈi i ta outou moni na te feia e monihia nei i nia i te tua o te feia tiaturi ohie noa?

E patoi mai paha vetahi: ‘E faufaa to te faaoraraa faaroo noa ˈtu e mea iti roa te feia e haere atu i te “feia rapaau” ra o te ora mai.’ Teie râ, e nehenehe e uiui mai te peu e e faaora roa anei te feia rapaau ma te tamau. Te farii ra te Buka parau paari Britannica e: “Mea iti roa te mau maimiraa papu tei manuïa no nia i te mau tumu itea-ore-hia o te faaoraraa semeio.”

Noa ˈtu e e ora mai vetahi mau taata, aita ïa e haapapuraa e mea na roto i te ravea o te varua moˈa. I roto i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua parau o Iesu e: “E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mataio 7:22, 23) Ua parau atoa Iesu e e riro vetahi, o tei ore i fariihia e te Atua, i te huti i te manaˈo i nia ia ratou iho na roto i te mau semeio: “E Mesia haavare hoi te tia mai i nia, e te peropheta haavare, e ua rave i te tapao e te semeio rahi, e tae noa ˈtu te vare i te feia maitihia ra, ahiri i tia.” (Mataio 24:24) E nehenehe e faatanohia teie mau parau i nia i te feia rapaau faaroo no teie nei tau, maoti ta ratou mau huru raveraa faaiteite, ta ratou titauraa tamau i te moni, e ta ratou mau faaoraraa faahua semeio.

Aita teie mau taata e pee ra i te mau taahiraa avae o Iesu. O vai ïa ta ratou e pee ra? Te horoa maira te aposetolo Paulo i te tahi haamaramaramaraa ia ˈna i parau e: “O Satani hoi tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama. E ere hoi i te mea maere rahi, ia faahua tavini tana mau tavini no te parau-tia; e faaauhia to ratou hopea i ta ratou ohipa.” (Korinetia 2, 11:14, 15) Mai te peu e eita te feia rapaau semeio e faatupu i te mau faaoraraa o ta ratou e faahua rave ra, e feia haavare ïa ratou, e te pee nei ratou i te haerea o Satani, “o tei haavare i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9) Eaha râ mai te peu e, i roto i te tahi mau huru tupuraa, e faaora mau iho â ratou i te taata? E tia anei ia tatou ia faaoti e no roto mai ta ratou mau “semeio” i te mana o Satani e ta ˈna mau demoni? E, mai te reira mau iho â!

Te tau e tupu ai te faaoraraa mau

Ua tupu te mau faaoraraa semeio a Iesu maoti te tauturu a te varua moˈa o te Atua. Ua haapapu ratou i ta ˈna opuaraa e faatitiaifaro i te mau maˈi atoa o te taata i te tau au. Te tǎpǔ maira Iehova i te ‘faaoraraa i te mau fenua.’ (Apokalupo 22:2) Eita noa râ oia e rapaau i te mau maˈi, e tinai atoa râ oia i te pohe. Te faataa ra o Ioane e i haere mai ai Iesu “ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Auê ïa faaoraraa faahiahia mau e! E faatupu faahou Iesu i te mau rapaauraa mai tei papaihia i roto i te Bibilia, i nia râ i te hoê faito rahi aˈe. E tae roa oia i te faatia mai i te feia pohe! (Ioane 5:28, 29) Afea râ te reira e tupu ai?

I roto i te ao apî a te Atua, e ia au i te mau ohipa e itehia ra, ua fatata roa mai ïa. E riro teie ao apî, o te haamauhia i muri aˈe i te faaoreraahia te ino o teie faanahoraa o te mau mea e a muri noa ˈtu, ei haamaitairaa mau no te mau taata mafatu tia. O te hoê ao ïa teie aore e mauiui faahou. “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:4) Auê ïa taa-ê-raa e te ohipa e itehia ra i teie mahana!

Ia roo-noa-hia ˈtu outou i te maˈi, a pure i te Atua ia tauturu mai oia. Noa ˈtu e mea oraora maitai outou aore ra ua roohia outou i te maˈi, a haapii nafea te ora mure ore aore e maˈi faahou e naeahia ˈi. A patu i to outou faaroo i nia i teie parau tǎpǔ a te Atua na roto i te tuatapaparaa i te mau faahororaa e rave rahi e vai ra i roto i te Bibilia. A haapii nafea te opuaraa a te Atua i roto i teie tuhaa e fatata ˈi i te tupu ia au i ta ˈna iho tabula taime. Eiaha e feaa, inaha, te haapapu maira te Parau a te Atua e: “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.”—Isaia 25:8.

[Nota i raro i te api]

a Te manaˈo nei vetahi e ua taaihia te mau parau a Iakobo 5:14, 15 i te faaoraraa semeio. Teie râ, te faaite ra te mau irava tapiri e te faahiti ra o Iakobo i te maˈi i te pae varua. (Iakobo 5:15b, 16, 19, 20) Te faaitoito ra oia i te feia o tei paruparu i te pae faaroo ia titau atu i te tauturu a te mau matahiapo.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua naeahia te mau faaoraraa semeio a Iesu i to ratou tapao

[Hohoˈa i te api 8]

E rave faahou Iesu e e faarahi atu oia i te mau faaoraraa semeio

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono