No te aha te Bibilia i riro ai ei ô tei faauruahia e te Atua
TE FAAITE ra te Bibilia e ‘e aroha te Atua’ e te faatae nei oia i te paari e te mana ia ˈna ra. (Ioane 1, 4:8; Ioba 12:13; Isaia 40:26) Te faaite maira oia e mea “tia roa ta ˈna ohipa.” (Deuteronomi 32:4) Ia au i te Bibilia, te faaite atoa ra te Atua i te mau huru mai te hamani maitai e te aroha.—Exodo 34:6; Roma 9:15.
I te mea e te faatano nei te Bibilia i teie mau huru maitatai i nia i te Atua ra o Iehova, te ume ra ïa oia i te mau taata e perehahu haere nei ia ˈna ra. Te faahiti ra teie buka i te parau no te poieteraa, e nohea mai te hara e te pohe, e te ravea no te haafatata faahou e te Atua. Te faataa ra oia i te tiaturiraa putapû mau o te Paradaiso e haamau-faahou-hia i nia i te fenua nei. Teie râ, e faufaa to teie mau parau atoa mai te peu noa e e nehenehe e haapapuhia e ua riro te Bibilia ei ô i faauruahia mai e te Atua.
Te Bibilia e te ite aivanaa
Ua upootia papu te Bibilia i mua i te mau faahaparaa atoa. Ei hiˈoraa, ia taiohia te Bibilia ma te feruriraa mahorahora, te itehia ra e ua tuea maite oia e te ite aivanaa mau. Parau mau, ua faaineinehia te Bibilia ia riro oia ei aratai i te pae varua, eiaha râ ei buka aivanaa. Teie râ, e hiˈo anaˈe na mai te peu e te tuea ra te Bibilia e te mau tupuraa i te pae aivanaa.
Te hamaniraa o te tino: Te faaite papu ra te Bibilia e ua oti ‘te mau melo atoa’ o te aiû iti i roto i te opu “i te papaihia.” (Salamo 139:13-16) Te roro, te mafatu, te mau mahaha, te mata—ua ‘papai-pauroa-hia’ teie mau vaehaa e vetahi atu o te tino nei i roto i te tabula o te mau huru no ǒ mai i te tupuna o te huero o tei faahotuhia i roto i te opu o te metua vahine. I roto i teie nei tabula te vai ra te mau taime i faataahia i roto i te tino ia tupu mai tera e tera vaehaa i te tau tano mau ra. A feruri na! Ua papaihia teie ohipa no nia i te tupuraa o te tino o te taata i roto i te Bibilia tau 3 000 matahiti hou te mau aivanaa e ite ai e te vai ra te tabula tapao tupuna.
Te oraraa animala: Ia au i te Bibilia, “te aranabata, e tamǎrû â hoi ïa i te maa.” (Levitiko 11:6) Te na ô ra o François Bourlière (The Natural History of Mammals, 1964, api 41) e: “E au ra e ua riro te peu e faahaere faahou i te maa na roto i te aau e piti taime maoti hoi i te hoê noa taime, ei peu matauhia e te mau rapiti e te mau aranabata. Mea pinepine te mau rapiti i te amu e te momi ma te ore e auau i ta ratou tutae o te po, o tei riro i te poipoi aˈe ei afaraa o te taatoaraa o te tuhaa e vai ra i roto i te vairaa maa. No te rapiti oviri, e tupu te faahaere-faahou-raa i te maa na roto i te aau e piti taime i te mahana, e te rave atoa ra te aranabata no Europa i teie nei peu.” No nia i teie ohipa, te faaite ra te hoê buka, Mammals of the World (a E. P. Walker, 1964, Buka II, api 647) e: “E nehenehe te reira e faaauhia i te ‘tamǎrûraa i te maa’ i rotopu i te mau animala o te auau faahou i te maa.”
Te ihipǎpǎ: Ua fa mai te oraraa o te mau arii, te mau oire, e te mau nunaa o te Bibilia na roto i te iteraahia mai te mau pǎpǎ araea, te mau taoˈa potera, te mau papairaa, e te vai atu râ. Ei hiˈoraa, ua ora mau â te mau nunaa mai te mau ati Heta e faahitihia ra i roto i te mau Papai. (Exodo 3:8) I roto i ta ˈna buka Ua ora mai te Bibilia (beretane), ua parau o Sir Charles Marston e: “Te feia o tei toaruaru te faaroo i roto i te Bibilia mai te rahiraa o te taata, e o tei faaino i te mana o te Bibilia, te faaino ra ïa ratou ia ratou iho na roto i te haapapuraa o tei itehia mai, e ua huˈahuˈa roa to ratou iho mana. Te tie nei te mau heruraa ihipǎpǎ i te mau faahaparaa mai roto mai i te mau tupuraa papu ore i roto i te haavare haapapuhia.”
Ua turu te ihipǎpǎ i te Bibilia i roto e rave rahi mau huru tupuraa. Ei hiˈoraa, ua haapapu te mau ohipa i itehia mai i te mau vahi e te mau iˈoa i tapaohia i roto i te Genese pene 10. Ua iriti mai te feia heru mai raro aˈe mai i te repo i te oire no Ura a te mau Kaladaio, te pu hooraa taoˈa e te faaroo i reira o Aberahama i te fanauraahia. (Genese 11:27-31) I nia ˈˈe i te puna pape no Gihona i te pae apatoa hitia o te râ no Ierusalema, ua itehia mai e te feia ihipǎpǎ te oire a te ati Iebusi tei haruhia e te Arii Davida. (Samuela 2, 5:4-10) Ua itehia mai te Papai no Siloama tei taraihia i te hoê pae o te eˈa na raro i te fenua a te Arii Hezekia, aore ra faataheraa pape, i te matahiti 1880. (Te mau arii 2, 20:20) Te faatiahia ra te pauraa o Babulonia ia Kuro Rahi i te matahiti 539 hou to tatou tau, i roto i te Tuatapaparaa a Nabonide, tei heruhia mai i te senekele 19 o to tatou tau. Ua haapapuhia te mau haamaramaramaraa a te buka a Esetera na roto i te mau papairaa no ǒ mai i Persepolis e te iteraahia mai te aorai a te Arii Xerxes (Ahasueru) i Susana, aore ra Kusa, i rotopu i te matahiti 1880 e te matahiti 1890 o to tatou tau. Te haapapu ra te hoê papai i itehia mai i te matahiti 1961 i roto i te hoê vahi teataraa roma tei paparari i Kaisarea e ua ora mau â te tavana roma ra o Ponotio Pilato, o tei faaue e ia patitihia o Iesu i nia i te pou.—Mataio 27:11-26.
Te ite no nia i te reva teitei: Tau 2 700 matahiti i teie nei—hou te taata e ite ai e mea menemene te fenua—ua papai te peropheta Isaia e: “Na te parahi i nia i te hugo o te fenua nei.” (Isaia 40:22) E nehenehe atoa te parau hebera ra chugh tei hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra “hugo,” e tatara-atoa-hia na roto i te parau ra “menemeneraa.” (Buka faatuearaa no nia i te mau Papai Hebera e to Kaladaio [beretane], a B. Davidson) E ite-maitai-hia te ‘menemeneraa’ o te iriatai o te fenua mai te reva teitei mai e i te tahi mau taime na nia i te hoê manureva rere teitei. Hau atu, te faaite ra te Ioba 26:7 e “ua faauta [te Atua] i te fenua i nia i te [aore].” E parau mau teie, inaha ua ite te feia tuatapapa i te reva e aita e taoˈa ite-mata-hia o te amo ra i te fenua.
Te tuatapaparaa i te mau raau: Te faaoti nei vetahi ma te hape e aita te Bibilia i tano no te mea ua faahiti Iesu Mesia i te parau no “te hoê huero sinapi” mai “tei iti roa i te mau huero atoa.” (Mareko 4:30-32) E au ra e te hinaaro ra o Iesu e parau no te huero o te sinapi ereere (Brassica nigra aore ra Sinapis nigra), o tei naea-noa-hia te tiametera i te area e 1 e tae atu i te 1.6 miletimetera. Noa ˈtu e te vai ra te mau huero huˈa ˈtu â, mai te mau huero o te tiare orchidée e au i te huˈa repo ra, aita o Iesu e paraparau atura i te feia tanu i te tiare orchidée. Ua ite taua mau ati Iuda no Galilea ra e, i rotopu i te mau huero e tanuhia e te mau taata faaapu no taua vahi ra, o te huero sinapi te huero huˈa roa ˈˈe. Te faataa ra o Iesu i te parau no te Basileia, aita hoi o ˈna e vauvau ra i te hoê haapiiraa no nia i te mau raau tupu.
Te tuatapaparaa no nia i te fenua: Ia au i te faatiaraa a te Bibilia no nia i te poieteraa, ua parau te hoê taata tuatapapa tuiroo no nia i te fenua, o Wallace Pratt, e: “Ahiri e e anihia mai au, na nia i to ˈu tiaraa taata maimi no nia i te fenua, ia faataa poto noa i te mau tatararaa no teie nei tau no nia i te omuaraa o te fenua e te tupuraa o te ora i nia iho, i mua i te hoê nunaa faaapu haehaa, mai te mau opu taata no ratou te papairaahia te Buka Genese, mea maitai aˈe na ˈu ia pee maite i te faatiaraa parau a te pene matamua o te Genese.” Ua tapao o Pratt e ua tuea maite te faanahoraa o te mau ohipa i roto i te Genese—te omuaraa o te mau moana, te fauraraa mai te fenua, e i muri iho, te faraa mai te mau mea ora i roto i te miti, te mau manu, e te mau animala ote û—i te tatuhaaraa rahi o te tau o te aamu o te fenua.
Te pae rapaauraa: I roto i ta ˈna buka Te tuatapapa ra te hoê taote i te Bibilia (beretane), ua papai o C. Raimer Smith e: “Te maere nei au i te mea e ua tano roa te Bibilia i te pae no te rapaauraa. . . . Ia faahitihia te tahi ravea rapaauraa, ei hiˈoraa no te rapaau i te fefe, te pepe, e te tahi atu â, ua tano roa oia, ia au atoa i te mau huru raveraa o teie nei tau. . . . E rave rahi mau nunaa o te tiaturi noa nei i te mau peu haavare, mai teie te huru, e arai te hoê huero i roto i te pute i te rumati; ia tapeahia te tahi animala parauhia crapaud, e tupu mai te iritona; ia taamuhia te hoê ahu uteute i nia i te arapoa, e ore ïa te mauiui arapoa; e paruru te tahi pute iti i puohuhia te tahi rauere i te maˈi; ia pohehia te hoê tamarii i te maˈi, e toe ïa to ˈna; e te vai aturâ, teie râ aita teie mau huru parau e itehia ra i roto i te Bibilia. Mea faahiahia roa te reira e i to ˈu manaˈoraa, ua riro te reira ei haapapuraa ê atu e no ǒ mai oia i te Atua.”
E parau mau ta ˈna i te pae no te aamu
I roto i ta ˈna buka Te tuatapapa ra te hoê auvaha ture i te Bibilia (beretane), te faataa ra te paruru ra o Irwin H. Linton e: “Taa ê atu i te mau buka, te mau aai e te mau faataaraa hape o te faatia nei i te mau ohipa no ǒ mai i te hoê vahi atea e te hoê tau taa-ore-hia, te ofati ra hoi te reira i te mau ture matamua ta matou te mau auvaha ture e haapii nei no te faataa i te hoê parururaa papu, oia hoi ‘e tia i te hoê parau ia haapapu i te tau e te vahi,’ te horoa maira te mau faatiaraa a te Bibilia i te tau e te vahi o te mau ohipa e faahitihia ra ma te papu maitai.”
No te haapapu i teie manaˈo, ua faahiti o Linton i te Luka 3:1, 2. I reira, te faaite ra te papai evanelia e hitu feia toroa no te haapapu i te taime a haamata ˈi o Iesu Mesia i Ta ˈna taviniraa. A tapao na i te mau haamaramaramaraa ta Luka e horoa ra na roto i teie mau parau: “E tae aˈera i te ahuru ma pae i te matahiti i te hau o Kaisara Tiberio, o Ponotio Pilato te tavana i Iudea, o Heroda te teterareha i Galilea, e o tana taeae hoi o Philipa te teterareha i Ituraia e i te fenua ra i Terahoniti, e o Lousanio te teterareha i Abilene, o Ana e o Kaiapha na tahuˈa rarahi, i tae mai ai te parau a te Atua ia Ioane a Zakaria i te medebara ra.”
E rave rahi mau haamaramaramaraa mai teie te huru i roto i te Bibilia. Hau atu, ua papaihia teie mau tuhaa mai te mau Evanelia ra i te hoê tau i reira mea ruperupe te ihotumu ati Iuda, Heleni, e Roma. E rave rahi mau taata haapao ture, te mau papai buka, te mau tia a te hau, e te tahi feia ite i taua tau ra. Oia mau, ahiri e e ere te mau haamaramaramaraa e faataahia ra i roto i te mau Evanelia e te tahi atu mau tuhaa o te Bibilia, i te mea tano, e faaite-tahaa-hia ïa to ratou haavare. Teie râ, ua turu te feia tuatapapa aamu ê atu i te mau tupuraa mai te vai-mau-raa o Iesu Mesia. Ei hiˈoraa, no nia ia Iesu e Ta ˈna mau pǐpǐ, ua papai te taata tuatapapa aamu roma ra o Tacite e: “Ua faaoromai o Kirito, no roto mai hoi i teie iˈoa te hutiraahia mai te parau ra [kerisetiano], i te utua hopea i te tau o te faatereraa a Tiberio i te rima o te hoê o ta tatou mau tavana, o Ponotio Pilato.” (Parau tuatapaparaa, Buka XV, 44) Maoti te tanoraa o te Bibilia i te pae no te aamu, e noaa mai te haapapuraa e ua riro oia ei ô no ǒ mai i te Atua na te huitaata nei.
Te haapapuraa puai roa ˈˈe
Noa ˈtu e te turu ra te ihipǎpǎ, te ite no nia i te reva, te aamu, e te tahi atu mau tuhaa ite i te Bibilia, aita te faaroo i niuhia i nia i teie mau haapapuraa. I rotopu i te mau haapapuraa atoa e ua riro te Bibilia ei ô tei faauruahia mai e te Atua na tatou, aita ˈtu haapapuraa puai roa ˈˈe maoti râ te tupuraa o ta ˈna mau parau tohu.
O te Atua ra o Iehova te Tumu o te parau tohu mau. Na roto i ta ˈna peropheta o Isaia, ua parau oia e: “Tei mutaaihora mau parau, inaha! ua tupu ïa te reira; e te faaite nei au i te parau apî i teie nei: aitâ i tupu, te faaite atea nei au ia outou i te reira.” (Isaia 42:9) Hau atu, te faaite ra te Bibilia e ua faauruahia ta ˈna mau taata papai e te Atua na roto i te arai o to ˈna varua moˈa, aore ra ta ˈna puai ohipa. Ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo kerisetiano ra o Paulo e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua.” (Timoteo 2, 3:16) Ua papai te aposetolo Petero e: “Te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa te mea imihia e te taata nei. E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.” (Petero 2, 1:20, 21) No reira, e hiˈo anaˈe na i te parau tohu a te Bibilia.
I rotopu i te mau hanere parau tohu a te Bibilia, te vai ra vetahi no nia i te oire pu no Asura, o Nineve, “te oire i viivii i te toto” o tei haamehameha na i te pae Ropu no Hitia o te râ tahito ra i roto hau atu i te 15 senekele. (Nahuma 3:1) Teie râ, i te teiteiraa o te puai o Nineve, ua tohu te Bibilia e: “E faariro hoi [te Atua] ia Nineve ei oire pau, e te pâpâmǎrô mai te medebara. E taoto hoi te mau nǎnǎ atoa i roto ia ˈna, e te mau puaa atoa o te fenua nei, i te kata e te kephoda, ei roto i te teˈa uputa otiotihia ra taoto ai; e pihai te oto i te mau haamaramarama; e ano hoi te mau uputa; e haapue noa oia i te ohipa arezi.” (Zephania 2:13, 14) I teie mahana, e ite atu te feia mataitai i te hoê haapueraa repo o te faaite ra i te vahi ano noa o te oire tahito no Nineve. Hau atu, te amu ra te mau nǎnǎ mamoe i te aihere i reira, mai tei tohuhia mai.
I roto i te hoê orama, ua ite te peropheta a te Atua ra o Daniela i te hoê mamoe oni e piti tara e te hoê puaaniho oni e te hoê tara rahi i ropu i to ˈna nau mata. Ua tairi ihora te puaaniho i te mamoe oni, e ua ofati ihora i to ˈna na tara e piti. I muri iho, ua parari te tara rahi o te puaaniho, e e maha tara o te tia mai no te mono ia ˈna. (Daniela 8:1-8) Ua faataa te melahi ra o Gaberiela e: “O te mamoe oni ta oe i hiˈo ma te tara atoa, o na arii ïa no Medai e no Peresia. E te puaaniho aito ra, o te arii ïa no Iavana [Heleni]: e te tara rahi i ropu i te area mata ra, o te arii matamua ïa. E ofatihia ihora te reira, e monohia ihora e maha atoa ra, o na basileia ïa e maha e tia mai no roto i taua fenua ra, eita râ e au i to ˈna mana.” (Daniela 8:20-22) Mai ta te aamu i haapapu, ua faataahurihia te mamoe oni e piti tara—oia hoi te Hau emepera no Medai e no Peresia—e ‘te arii no Heleni.’ Te “tara rahi” o taua puaaniho aito taipe ra, o te taata ïa o Alesanedero Rahi. I to ˈna poheraa, na ta ˈna e maha tenerara i mono i teie “tara rahi” na roto i te haamauraa i to ratou mana i roto i ‘na basileia e maha.’
E rave rahi mau parau tohu no nia ia Iesu Mesia i roto i te mau Papai Hebera (“Faufaa Tahito”) o tei tupu. Ua faatano te feia faauruahia e te Atua o tei papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano (“Faufaa Apî) i te tahi o teie mau parau tohu i nia ia ˈna. Ei hiˈoraa, ua faahiti te papai evanelia ra o Mataio i te tupuraa o te mau parau tohu a te mau Papai i nia i te fanauraahia o Iesu na roto i te hoê paretenia, te taata i na mua mai Ia ˈna, e To ˈna tomoraa ˈtu i Ierusalema na nia i te hoê pinia asini. (A faaau Mataio 1:18-23; 3:1-3; 21:1-9 e te Isaia 7:14; 40:3; Zekaria 9:9.) Te haapapu maira teie mau parau tohu i tupu e ua riro mau â te Bibilia ei ǒ no ô mai i te Parau faauruahia a te Atua.
Te faaite ra te tupuraa o te mau parau tohu bibilia i teie nei tau e te ora nei tatou i “te anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5) Ua riro te mau tamaˈi, te mau oˈe, te mau maˈi pee, e te mau aueueraa fenua i nia i te faito aitâ i itehia aˈenei ei tuhaa no “te tapao” o te vairaa mai o Iesu i roto i te Basileia. Te vai atoa ra i roto i teie tapao te ohipa e ravehia nei na te ao nei e hau atu i te maha mirioni Ite no Iehova, o te poro nei i te parau apî maitai o te Basileia o tei haamauhia. (Mataio 24:3-14; Luka 21:10, 11) Te haapapu atoa maira te mau parau tohu e tupu ra i teie nei tau e fatata roa te faatereraa a te Atua i nia i te raˈi i raro aˈe ia Iesu Mesia i te afai mai i te hoê ao apî o te oaoaraa mure ore no te feia auraro.—Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:1-5.
Te faataa ra te tabula apitihia e teie tumu parau “Te mau parau tohu bibilia o tei tupu” i te tahi o te mau hanere parau tohu bibilia o te nehenehe e tapaohia. Ua papaihia te tupuraa o vetahi i roto i te mau Papai iho, teie râ, mea anaanatae atu â te mau parau tohu e tupu ra i teie mahana.
Oia atoa, e nehenehe outou e ite i te tahi mau tauiraa i roto i te ao nei o tei tohuhia mai i roto i te Bibilia. No te aha râ outou e ore ai e faahohonu atu â? E oaoa roa te mau Ite no Iehova i te faataa i te tahi atu â mau haamaramaramaraa mai te peu e e titau mai outou ia ratou. E, na roto i ta outou maimiraa i te ite no nia i Tei hau aˈe i te teitei e ta ˈna mau opuaraa, ia papu to outou manaˈo e ua riro mau â te Bibilia ei ô tei faauruahia mai e te Atua.
[Tapura i te api 7]
TE MAU PARAU TOHU BIBILIA O TEI TUPU
PARAU TOHU TUPURAA
Zephania 2:13, 14 Ua vavahihia o Nineve i te area
o te matahiti 632 hou to tatou tau
Ieremia 25:1-11; E haamata te pauraa o Ierusalema
Isaia 39:6 i te tau e 70 matahiti vai-ano-raa
Isaia 13:1, 17-22; E haru o Kuro ia Babulonia; e hoˈi atu
Isa 44:24-28; 45:1, 2 te mau ati Iuda i to ratou fenua tumu
Daniela 8:3-8, 20-22 Te faataahuriraahia o Medai-Peresia
e Alesanedero Rahi e te amaharaa
te Hau emepera Heleni
Isaia 7:14; Mika 5:2 Ua fanauhia o Iesu e te hoê paretenia
i Betelehema (Mataio 1:18-23; 2:1-6)
Isaia 9:1, 2 E haamata te taviniraa haamaramarama
a Iesu i Galilea (Mataio 4:12-23)
Isaia 53:4, 5, 12 Te poheraa o te Mesia ei tusia
taraehara (Mataio 20:28; 27:50)
Salamo 22:18 E tufa-kelero-hia te ahu o Iesu
Salamo 16:10; Tia-faahou-raa o te Mesia i te toru
Mataio 12:40 o te mahana (Mareko 16:1-6;
Luka 19:41-44; 21:20-24 Te haamouraa o Ierusalema na te mau
Roma (70 o to tatou tau)
Luka 21:10, 11; Te tamaˈi, te oˈe, te mau aueueraa
Mataio 24:3-13; fenua, te mau maˈi pee, te ofatiraa
Timoteo 2, 3:1-5 i te ture, e e rave rau atu â,
mai tei ore i itehia aˈenei, e mau
tapao anaˈe no te “anotau hopea”
Mataio 24:14; Te pororaa na te ao atoa nei
Isaia 43:10; a te mau Ite no Iehova e ua haamauhia
Salamo 2:1-9 te Basileia o te Atua e fatata roa oia
i te upootia i nia i to ˈna mau
enemi atoa
Mataio 24:21-34; Te fetii o te mau Ite no Iehova
Apokalupo 7:9-17 na te ao atoa nei e haamori ra
i te Atua e e faaineine ra ia ratou
no te ora ˈtu i “te ati rahi”
[Hohoˈa i te api 8]
Te haamauiui nei te tamaˈi, te oˈe, te mau maˈi pee, e te mau aueueraa fenua i te taata i teie mahana, teie râ, te fatata maira te hoê ao apî no te hau e te oaoa