Eiaha ia erehia te tapao o te tiamâraa a te Atua
‘Te vahi tei reira te varua o Iehova, tei reira ïa te tiamâraa.’—KORINETIA 2, 3:17.
1. No te aha te parau a Isaia 65:13, 14 e tano ai i nia i te mau Ite no Iehova?
O IEHOVA te Atua o te tiamâraa. E ua riro mau â te tiamâraa a te Atua ei haamaitairaa! No te mea te fanaˈo nei ta ˈna mau tavini pûpûhia i taua tiamâraa nei, e tano ïa teie mau parau a te Fatu Mana hope ra o Iehova i nia ia ratou: “Inaha, e amu tau mau tavini i te maa, e pohe râ outou i te poia; inaha, e inu to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te poihâ; inaha, e oaoa to ˈu ra mau tavini, e pohe râ outou i te haama: inaha, e himene hua to ˈu ra mau tavini i te oaoa aau ra; e pii hua râ outou i te aau mauiui; e auê hoi outou i te ati o te varua.”—Isaia 65:13, 14.
2. No te aha te nunaa o Iehova e ruperupe ai i te pae varua?
2 Te fanaˈo nei te nunaa o te Atua i teie ruperupe i te pae varua no te mea te arataihia ra ratou e to ˈna varua, oia hoi to ˈna puai ohipa. Ua parau te aposetolo Paulo e: ‘O Iehova te Varua; e te vahi tei reira te varua o Iehova, tei reira ïa te tiamâraa.’ (Korinetia 2, 3:17) Eaha te tapao o te tiamâraa a te Atua? E eaha te titauhia maira ia nehenehe tatou e faaohipa maite i teie tiamâraa?
Te tiamâraa e fanaˈohia ra e te Atua
3. Eaha te huru o te tiamâraa o te Atua, e no te aha?
3 O Iehova anaˈe teie e fanaˈo nei i te tiamâraa otia ore. Aita hoê o te mau mea o ta ˈna i poiete e nehenehe e taotia i to ˈna tiamâraa no te mea o ˈna te Atua Mana hope e te Arii o te ao atoa nei. Mai ta te taata haapao maitai ra o Ioba i parau, “na vai e faaore? na vai e parau atu e, Te aha na oe?” (Ioba 9:12) Oia atoa, ua faahepohia te arii no Babulonia ra o Nebukanesa ia farii e: “Aore roa e faaore i ta ˈna [ta te Atua] e rave ra, e e tia hoi ia parau atu e, Te aha noa na oe?”—Daniela 4:35.
4. Nafea Iehova ia tapea i to ˈna tiamâraa i roto i te tahi mau otia?
4 Tera râ, na te mau faaueraa tumu tia roa a Iehova iho e tapea ra i taua tiamâraa taatoa ra i roto i te tahi mau otia. Ua faahohoˈahia te reira i to Aberahama faaiteraa i to ˈna peapea no te feia e faaea ra i Sodoma e i to ˈna aniraa ˈtu e: “Eiaha ei parau-tia ta te Haava i to te ao atoa nei ia rave?” Te faaite ra te pahonoraa a te Atua e te farii ra o ˈna i te hopoia no te rave i te parau-tia. Eita hoi o ˈna e haamou ia Sodoma ahiri e te toe râ te tahi feia parau-tia i roto. (Genese 18:22-33) Te tapea atoa ra te Atua i to ˈna tiamâraa i roto i te mau otia no te mea te turai ra to ˈna here e to ˈna paari ia ˈna ia ore e riri vave noa e ia faaoromai.—Isaia 42:14.
Te mau taotiaraa o te tiamâraa o te taata
5. Eaha vetahi mau tuhaa o te taotia nei i te tiamâraa o te taata?
5 Tei ia Iehova ra te tiamâraa taatoa, area vetahi pae ra, te ohipa nei ïa ratou ia au i te mau taotiaraa i faatupuhia na roto i to ratou huru natura, to ratou aravihi, e to ratou vahi faaearaa, e tae noa ˈtu te oraraa taotiahia o te taata hara ra. Ua poiete te Atua i te taata maoti te tiamâraa tia roa no te ohipa i roto i te vahi ta Iehova i faataa no ˈna. Te vai ra te mau tumu ê atu no reira te tiamâraa o te taata i taotiahia ˈi, e ere hoi i te tiamâraa taatoa.
6. I te mea e e hopoia ta tatou i mua i te Atua, eaha ïa te faahopearaa i nia i to tatou tiamâraa?
6 A tahi, ua taotiahia te tiamâraa o te taata no te mea ua poiete te Atua i te taata no te tavini i Ta ˈna opuaraa. ‘E au te hanahana ia Iehova, e te tura, e te mana, na ˈna hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to ˈna hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.’ (Apokalupo 4:11) No reira, e hopoia ta te taata i mua i te aro o to ˈna Poiete, o tei haamau ma te tia i te mau ture o te faatere i te mau taata. I Iseraela tahito, i raro aˈe i te Ture a Mose, ua titau te Atua e ia haapohehia te mau taata ahiri e e faaino ratou i to ˈna iˈoa aore ra e ofati ratou i te ture no nia i te Sabati. (Exodo 20:7; 31:14, 15; Levitiko 24:13-16; Numera 15:32-36) Noa ˈtu aita tatou, te mau kerisetiano, i raro aˈe faahou i te Ture, ua taotiahia to tatou tiamâraa no te mea e hopoia ta tatou i mua ia Iehova, o ˈna hoi to tatou Haava, to tatou Horoa Ture, e to tatou Arii.—Isaia 33:22; Roma 14:12.
7, 8. (a) Mea nafea te mau ture no nia i te huru o te mau taoˈa, ia taotia i te tiamâraa o te taata? (b) Eaha te tahi atu mau ture a te Atua o te taotia ra i to tatou tiamâraa taata nei?
7 A piti, ua taotiahia te tiamâraa o te taata na roto i te mau ture a te Atua no nia i te huru o te mau taoˈa. Ei hiˈoraa, maoti te ture o te umeraa taoˈa, eita te hoê taata e nehenehe e ouˈa mai nia mai i te hoê fare tahua teitei ma te ore e pepe aore ra e haapohe ia ˈna iho. Oia mau, te taotia nei te mau ture a te Atua no nia i te mau taoˈa i te tiamâraa o te taata ia rave i te tahi mau ohipa.
8 A toru, ua taotiahia te tiamâraa o te taata na roto i te mau ture a te Atua i te pae morare. Eita e ore e ua ite outou i te parau mau o ta Paulo i papai i roto i te Galatia 6:7, 8: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te [v]arua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te [v]arua ra.” Oia mau, te taotia nei te mau ture morare a te Atua ra o Iehova i to tatou tiamâraa, tera râ, mea titauhia ia auraro i teie mau ture ia noaa ia tatou i te ora.
9. Mea nafea to tatou riroraa ei melo no te totaiete taata nei ia taotia i to tatou tiamâraa?
9 A maha, ua taotiahia te tiamâraa o te taata no te mea e melo oia no te totaiete taata nei. No reira, e fanaˈo oia i te tiamâraa i roto noa i te faito e eita o ˈna e haapeapea ma te tia ore i te tiamâraa o vetahi ê. E tia i te mau kerisetiano ia auraro i te “feia mana toroa” a te hau, ma te haapao i ta ratou faaueraa mai te peu e eita te reira e ofati i te mau ture a te Atua. (Roma 13:1; Ohipa 5:29) Ei hiˈoraa, e tia ia tatou ia auraro i te mau ture no nia i te aufauraa tute, te puai o te tere ia faahoro tatou i te pereoo uira, e te vai atu râ. Te faaite râ te mea e e tia ia tatou ia auraro i teie mau ture a “Kaisara” e ua taotiahia to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra.—Mareko 12:17; Roma 13:7.
Eaha te tumu o te tiamâraa taotiahia?
10, 11. No te aha Iehova i horoa ˈi na te taata i te hoê tiamâraa taotiahia?
10 No te aha te Atua i horoa ˈi i te tiamâraa taotiahia na te taata? Hoê tumu oia hoi e tia i te Poiete ia fanaˈo i te mau mea poietehia i nia i te fenua o te faahanahana e o te arue ia ˈna na roto i ta ratou mau parau e to ratou haerea maitai. E nehenehe te mau taata e na reira, eiaha râ te mau animala. Aita te mau animala, o te arataihia ra e te tahi ite i tapao-ê-na-hia i roto ia ratou, e taa ra i te parau no te haerea morare. E nehenehe outou e haapii i te hoê urî ia ore e rave i te tahi mea, eita râ e taa ia ˈna e mea ino ia eiâ. I te mea e te vai ra i roto ia ˈna te tahi ture e aratai ra i ta ˈna mau ohipa, eita te hoê animala e nehenehe e rave i te mau faaotiraa o te arue e o te faahanahana i te Atua, area te hoê taata ra, e nehenehe oia e maiti ma te tiamâ e tavini i to ˈna Poiete no to ˈna here e to ˈna mauruuru.
11 Ua horoa atoa te Atua i te mau taata i taua tiamâraa ra no to ratou maitai e to ratou oaoa. E nehenehe ratou e faaohipa i to ratou tiamâraa taotiahia na roto i te feruriraa e te hamaniraa i te tahi mea apî, te faaiteraa i te maitai e te autahoê. E tiamâraa atoa to te mau taata no te maiti i te mau tuhaa mai te toroa e te vahi nohoraa. I teie mahana, mea pinepine te mau ohipa i te pae faanavairaa faufaa e te pae politita i te taotia i teie tiamâraa ia maiti, teie râ, e nehenehe te reira e faatupuhia na roto i te nounou o te taata, eiaha râ na roto i te huru to te Atua poieteraa i te huitaata i te omuaraa ra.
12. No te aha te rahiraa o te huitaata nei e faatîtîhia ˈi?
12 Noa ˈtu e ua horoa Iehova na te taata i te tiamâraa rahi, tei raro aˈe te rahiraa o te taata i teie mahana i te haavîraa teimaha. Eaha te ohipa i tupu? Ua erehia i te tane e te vahine matamua, o Adamu raua o Eva, i te tapao o te tiamâraa a te Atua. Ua na nia ˈtu raua i te mau otia ta te Atua i tuu i nia i to raua tiamâraa e ua patoi atu raua i te faatereraa tia a te Atua ra o Iehova ei Fatu Mana hope, i nia ia raua. (Genese 3:1-7; Ieremia 10:10; 50:31) No to raua mauruuru ore i te faaohiparaa i to raua tiamâraa no te faahanahana i te Atua, ua faaohipa aˈera raua i te reira ma te miimii, no te faaoti o raua anaˈe i te maitai e te ino, e mea na reira to raua apitiraa ˈtu ia Satani i roto i ta ˈna patoiraa ia Iehova. Tera râ, maoti i te fanaˈo i te hoê tiamâraa rahi aˈe, ua faahepohia ˈtura na feia hara ra o Adamu raua o Eva, i te mau opaniraa peapea e te haavîraa, o tei faaiti i to raua tiamâraa, e ua pohe ihora raua. Ua roohia to raua huaai i teie ereraa i te tiamâraa. “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” “E utua te pohe no te hara.”—Roma 3:23; 5:12; 6:23.
13. No te aha o Satani i nehenehe ai e faatîtî i te taata?
13 Na roto i te orureraa hau i Edene, ua topa ˈtura o Adamu e ta ˈna huaai i raro aˈe i te mana o te Diabolo ra o Satani. Inaha, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra”! (Ioane 1, 5:19) Maoti to ˈna puai hau aˈe e to ˈna aravihi i manuïa ˈi o Satani i te haavare e i te faatîtî i te huitaata nei o tei faataa ê ia ˈna i te Atua. Hau atu, ua faatere te mau taata miimii i te tahi atu mau taata no to ratou ati. (Koheleta 8:9) No reira, tei raro aˈe te huitaata i teie nei i te faatîtîraa a te hara e te pohe, a Satani e ta ˈna mau demoni, e a te mau faanahoraa politita, faanavairaa faufaa, e faaroo o teie nei ao.
E nehenehe te tiamâraa mau e noaa mai
14. Ua taaihia te tiaturiraa no te tiamâraa mau e te aha?
14 Ua taaihia te tiamâraa mai i te hara, te pohe, e te Diabolo e ta ˈna ao, e te hinaaro o te Atua e faaafaro i te uiraa no nia i te tiaraa o ta ˈna faatereraa i nia i te ao taatoa nei. No te mea ua faatupu Satani i teie uiraa, ua faatia Iehova ia ˈna ia vai ora noa, mai Ia ˈna i vaiiho ia Pharao ia ora no te tahi area taime. E te reira ia nehenehe Iehova e faaite i to ˈna puai e ia ite te fenua atoa i to ˈna ra iˈoa. (Exodo 9:15, 16) Fatata roa te Atua i te faatiamâ ia ˈna iho ei Arii no te ao atoa nei e e faaraa i to ˈna iˈoa moˈa na roto i te tamâraa i te faainoraa i tuuhia i nia i to ˈna iˈoa na roto i te orureraa hau a Satani, a Adamu, e o Eva. No reira, e faatiamâhia te feia e mǎtaˈu ra ia Iehova i te faatîtîraa o te hara e te pohe e e arataihia ratou i roto i te ao apî o te tiamâraa no ǒ mai i te Atua.—Roma 8:19-23.
15. Eaha te tuhaa ta Iesu i rave i roto i te noaa-faahou-raa mai te tiamâraa o te huitaata nei?
15 No te faatiamâ faahou i te huitaata nei, ua tono mai te Atua i ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua nei ei taata. I to ˈna fariiraa i te pûpû i to ˈna ora taata tia, ua horoa te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, i te tusia o te hoo, te niu no te faatiamâ i te huitaata nei. (Mataio 20:28) Ua faaite atoa oia i te poroi o te tiamâraa. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua faahiti oia i teie mau parau no ˈna iho: “Tei nia iho ia ˈu te [v]arua o te Fatu [Mana hope o Iehova], oia i faatahinu mai ia ˈu ei poro haere i te parau maitai i te taata rii, ua tono mai oia ia ˈu ei faaora i te feia aau oto, ei poro haere i te ora no te tîtî, e ia hiˈo faahou te matapo, e ei tuu hoi i te feia i paruparu.”—Isaia 61:1; Luka 4:16-21.
16. Eaha te mau taahiraa avae i ravehia e te mau ati Iuda o te senekele matamua ia noaa mai te tiamâraa mau?
16 Nafea teie tiamâraa e noaa mai ai i te taata? Ua parau o Iesu e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ïa outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” Te fanaˈo ra ïa te mau pǐpǐ a Iesu i te tiamâraa i te pae varua. (Ioane 8:31, 32, 36) I muri iho, ua parau atu Iesu i te tavana roma ra o Ponotio Pilato e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau. No te parau mau oia ra, e faaroo ïa i tau reo.” (Ioane 18:37) Ua tatarahapa te mau ati Iuda o tei farii i te parau mau i porohia e i faaitehia e Iesu i ta ratou mau hara, ua faatitiaifaro i to ratou oraraa rave hara, ua pûpû atu ia ratou no Iehova, e ua bapetizohia ˈtura mai ta Iesu i rave na. (Mataio 3:13-17; Ohipa 3:19) Na roto i teie ravea, ua nehenehe atura ratou e fanaˈo i te tahi tiamâraa no ǒ mai i te Atua.
17. No te aha Iehova e horoa ˈi i te tiamâraa na to ˈna mau tavini?
17 Te horoa nei Iehova i te tiamâraa na ta ˈna mau tavini taiva ore, na mua roa no te faatia i to ˈna mana arii, no to ratou atoa râ tamǎrûraa e to ratou maitai. Ua faaora mai oia i te mau ati Iseraela i te faatîtîraa a Aiphiti ia nehenehe ratou e faahanahana ia ˈna ei basileia tahuˈa, oia hoi to ˈna mau ite. (Exodo 19:5, 6; Isaia 43:10-12) Oia atoa, ua aratai mai Iehova i to ˈna nunaa i rapae i te faatîtîraa a Babulonia, na mua, no te patu faahou i to ˈna hiero e no te haamau faahou i te haamoriraa viivii ore. (Ezera 1:2-4) I to te feia hopoi-tîtî-hia haapao-noa-raa i to ratou iho maitai i te pae materia, ua tono atura Iehova i ta ˈna mau peropheta o Hagai raua o Zekaria no te faahaamanaˈo ia ratou i ta ratou mau hopoia i mua i te Atua. I te noaaraa ia ratou i te hiˈoraa tano no nia i to ratou tiamâraa i horoahia mai e te Atua, ua hope ihora te paturaa o te hiero, ei faahanahanaraa i te Atua, e ua fanaˈo atoa ˈtura to ˈna nunaa i te peapea ore e te vai-maitai-raa.
Eiaha ia erehia i te tapao o te tiamâraa a te Atua
18. No te aha e nehenehe ai e parau e aita i erehia i te mau tavini a Iehova no teie nei tau i te tapao o to ratou tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra?
18 Eaha ïa no te mau tavini a te Atua no teie nei tau? Ei faanahonahoraa, aita ratou i erehia i te tapao o to ratou tiamâraa no ǒ mai i te Atua. I roto i te mau matahiti 1870, ua haamata ratou i te tiamâ mai i te mau hape a Babulonia e i te fanaˈo i te hoê tiamâraa kerisetiano hau aˈe. Ua tuea ïa te reira e te mau parau a te Maseli 4:18, e na ô ra e: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.” Teie râ, mai te nunaa tahito o te Atua o tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia no te tahi area taime, i te matahiti 1918 ra, ua faatîtî-atoa-hia te mau tavini a Iehova e Babulonia Rahi. (Apokalupo 17:1, 2, 5) Ua oaoa roa te mau melo o taua hau emepera ra a te haapaoraa hape o te ao nei i te taime a topa ˈi na “ite toopiti” taipe i roto i te pohe i te pae varua. Teie râ, na roto i te aroha faito ore o te Atua, i te matahiti 1919 ra, ua ora faahou mai ta ˈna mau tavini faataivaihia, ma te faatiamâhia i te pae varua. (Apokalupo 11:3, 7-11) Ma te faaohipa i to ratou tiamâraa no ǒ mai i te Atua, ua riro maira ratou ei mau ite itoito no te Atua Teitei ra. No reira, ua tano roa to ratou raveraa mai ma te oaoa rahi i te matahiti 1931 ra, i te iˈoa ra Ite no Iehova! (Isaia 43:10-12) Mai te matahiti 1935 iho â râ, ua amuihia mai i te mau Ite faatavaihia te tahi “feia rahi roa,” e tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. Aita atoa ratou e erehia ra i te tapao o to ratou tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra.—Apokalupo 7:9-17.
19, 20. (a) Eaha hoê o te mau ravea faahiahia mea na reira te nunaa o Iehova e faaohipa maitai ai i to ratou tiamâraa? (b) Na roto i teihea ravea taa ê atu te mau Ite no Iehova e faaohipa maitai ai i te tiamâraa ta te Atua i horoa mai na ratou?
19 Te faaohipa maitai nei te nunaa o Iehova i to ratou tiamâraa no ǒ mai i te Atua na roto e piti ravea faahiahia. A tahi, te faaohipa nei ratou i te reira no te pee maite i te haerea tia. (Petero 1, 2:16) E te fanaˈo nei ratou i te hoê roo maitai! Ei hiˈoraa, ua tomo atu te hoê tane i roto i te hoê Piha no te Basileia i Zurich, i te fenua Helevetia, e ua parau atura oia e te hinaaro ra o ˈna e riro ei Ite no Iehova. I te aniraahia ˈtu e no te aha, ua pahono maira oia e e Ite no Iehova to ˈna tuahine na mua ˈˈe e ua tiavaruhia o ˈna no te tumu o te taiata. Ua parau ihora oia: ‘Tera te faanahonahoraa o ta ˈu e hinaaro e apiti atu—te hoê o te ore e faatia i te haerea tia ore.’ Ma te tano roa, ua faahiti te Buka parau paari katolika apî (beretane) e ua tui te roo o te mau Ite no Iehova ei “hoê o te mau pǔpǔ haerea maitai roa ˈˈe o te ao nei.”
20 Te faaohipa atoa nei te mau Ite no Iehova i to ratou tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i te raveraa i ta ratou hopoia e poro i te parau apî maitai o te Basileia, mai ta Iesu i rave. (Mataio 4:17) Na roto i te parau e te mau papai, ma te ravea faanahohia aore ra faanaho-ore-hia e te amuiraa, te faaite nei ratou i te Basileia o Iehova. Ia na reira ratou, te faufaahia ra ratou na roto i te haapuairaa i to ratou faaroo e te faaitoitoraa i to ratou tiaturiraa. Hau atu, maoti teie ohipa, e ora ˈi ratou iho e te feia e faaroo mai ia ratou. (Timoteo 1, 4:16) No nia i teie ohipa, teie ta te buka Te mau pǔpǔ faaroo itoito (beretane) e parau ra: “Mea fifi roa ia itea mai i te mau melo o te tahi atu pǔpǔ o te rohi nei i roto i ta ratou haapaoraa mai ta te mau Ite e rave ra.”
21. Eaha te haapapuraa e faaite ra e te haamaitai ra Iehova i te taviniraa a to ˈna nunaa?
21 Te haamaitai mau ra Iehova ia tatou ia faatupu tatou i te tapao o to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra! O te ohipa ïa e itehia ra i roto i te tabula pororaa no te matahiti i mairi aˈenei—te hoê faito teitei tei hau atu i te maha mirioni taata poro o te Basileia, e hau atu i te hoê ahuru mirioni taata o tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu. Ia au i te tahi maimiraa, ua naeahia ia Irelane e 29 numera teitei tamau i te pae o te feia poro; e 78 ta Mexico i roto e 80 avaˈe; e 153 ta Tapone!
A faaohipa maitai i to outou tiamâraa no ǒ mai i te Atua
22. Eaha vetahi mau uiraa o te haaferuri ia tatou te tia ia uiuihia?
22 Mai te peu e e Ite pûpûhia outou no Iehova, te faaohipa maitai ra anei outou i te tiamâraa ta te Atua i horoa mai na outou? E tia ia tatou tataitahi ia ani ia tatou iho e: ‘Te ara ra anei au i te faaohipa i te tiamâraa a te Atua ma te ore e faaturori ia vetahi ê na roto i te tahi haerea ino? Te haapao maite ra anei au i te auraro i te mau ture a Kaisara, ma te tuu râ hoi i te ture a te Atua i nia i te parahiraa matamua? Te turu maite ra anei au e te mau matahiapo o te amuiraa? Te faaohipa maite ra anei au i to ˈu tiamâraa no ǒ mai i te Atua i roto i te pororaa i te parau apî maitai? Mea rahi anei ta ˈu tuhaa e rave ra i roto i “te ohipa a te Fatu”? Te tapapa ra anei au ma te nounou i te hoê toroa i roto i teie nei ao inaha e nehenehe hoi ta ˈu e faaohipa hau atu â i to ˈu tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i te faarahiraa i ta ˈu taviniraa, i te titauraa i te hopoia rahi aˈe i roto i te amuiraa aore ra te taviniraa ma te taime taatoa?’—Korinetia 1, 15:58.
23. Eaha ta tatou e rave ia ore tatou ia erehia i te tapao o te tiamâraa a te Atua?
23 Ia “tamata na [tatou] ia ite i te maitai o Iehova.” (Salamo 34:8) A tiaturi anaˈe ia ˈna, a haapao i ta ˈna mau ture, e a faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa na roto i te faaiteraa ma te itoito i to ˈna Basileia. A haamanaˈo e “o te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.” (Korinetia 2, 9:6) No reira, ia tavini anaˈe na tatou ma to tatou mafatu atoa ia Iehova e a faaite anaˈe e aita tatou i erehia i te tapao o to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha te huru o te tiamâraa o te Atua?
◻ Eaha te mau otia o te tiamâraa o te taata?
◻ Nafea te tiamâraa mau e noaa mai ai?
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave ia ore tatou ia erehia i te tapao o te tiamâraa no ǒ mai i te Atua?
[Hohoˈa i te api 9]
Ua taotiahia te tiamâraa a te taata na roto i te mau tuhaa mai te ture no nia i te umeraa o te taoˈa