VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/1 api 24-30
  • Te tairururaa e te mau hoa o te tiamâraa a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tairururaa e te mau hoa o te tiamâraa a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mahana pae i te avatea
  • Te poipoi mahana maa
  • Te mahana maa i te avatea
  • Te sabati poipoi
  • Te sabati i te avatea
  • A haere mai i te tairururaa mataeinaa “Te mau hoa o te tiamâraa”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Eiaha ia erehia te tapao o te tiamâraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A tavini ia Iehova, te Atua o te tiamâraa!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • E hoê nunaa tiamâ o te tia râ ia amo i te hopoia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/1 api 24-30

Te tairururaa e te mau hoa o te tiamâraa a te Atua

MEA TAA ê roa te mau Ite no Iehova i roto e rave rahi mau tuhaa. O ratou anaˈe teie e paraparau nei i te “reo viivii ore.” (Zephania 3:9) O ratou anaˈe o tei tahoêhia, no te mea tei nia ia ratou te tapao o te here e faataa ê ra ia ratou e ta Iesu Mesia i faahiti. (Ioane 13:35) O ratou anaˈe o te fanaˈo nei i te tiamâraa ta Iesu Mesia i parau e e faatupuhia e te parau mau, mai tei papaihia i roto i te Ioane 8:32: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”

Ua itehia te parau mau o teie mau parau ta Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i faaite atu i ta ˈna mau pǐpǐ. E ua taa-maitai-hia te reira i teie nei e te mau Ite no Iehova atoa o tei tae atu i te mau tairururaa mataeinaa “Te mau hoa o te tiamâraa.” Ua haapapu te porotarama o te tairururaa ia ratou i te mau tuhaa taa ê o to ratou tiamâraa, nafea ratou ia faaohipa i te reira, te hopoia e apitihia i roto i to ratou tiamâraa, e te haamaitairaa rahi o ta ratou e fanaˈo ra i te riroraa ei nunaa tiamâ.

Ua haamata teie mau tairururaa tano mau e te papu i te Afa Apatoerau o te fenua i te 7 no tiunu 1991 i Los Angeles, i Kalifonia, Fenua Marite. Ua haamata te porotarama i te hora 10, 20 minuti mairi i te poipoi, na roto i te tahi upaupa, e i muri iho, te hoê himene e te pure. Ua horoa mai te oreroraa parau matamua i te hoê faataaraa putapû mau niuhia i nia i te Iakobo 1:25. Ia au i te tatararaa a te Bibilia no Ierusalema, te na ô ra teie irava e: “Te taata o te hiˈo maite i te ture tia roa o te tiamâraa e o te haamataro ia ˈna i te reira—eiaha râ ia faaroo noa e ia moehia i muri iho, o te faaohipa râ ma te itoito—e oaoa ïa oia i te mau mea atoa o ta ˈna e rave.” Mai ia tatou e hiˈo atu i roto i te hoê hiˈo no te ite e eaha te mau vahi o ta tatou e haamaitai i nia i to tatou hohoˈa, e tia atoa ia tatou ia tamau noa i te hiˈo atu i roto i te ture tia roa a te Atua tei taaihia i te tiamâraa no te haapii eaha te mau vahi te tia ia tatou ia taui i roto i to tatou nei huru. E e tia mau â ia tatou ia tamau noa i te hiˈo atu i roto i taua hiˈo ra.

I muri iho, ua vauvauhia mai te oreroraa parau a te peretiteni, “Maeva outou, e te mau hoa atoa o te tiamâraa.” Te here nei te mau Ite no Iehova i te tiamâraa, e te hinaaro nei ratou e faaea tiamâ noa. Ua faahiti te taata orero i te mau tia mana o tei faaite e aita e tiamâraa mai te peu aore e ture. Oia mau, aita to te mau kerisetiano e tiamâraa no te rave mai ta ratou e hinaaro, e tiamâraa râ to ratou no te rave i te hinaaro o te Atua. Te hinaaro nei ratou e faaohipa taatoa i to ratou tiamâraa eiaha râ ia faaohipa hape. Mai te matahiti 1919 iho â râ, ua rahi atu â te tiamâraa ta te mau Ite no Iehova e fanaˈo ra. Ua haamatara te taata orero i te tapao i tuuhia i nia i te tiamâraa i roto i te mau upoo parau o te mau tairururaa e te mau buka kerisetiano. E haapii te feia tairuru atoa hau atu â no nia i te tiamâraa a te Atua e mea nafea ia faaohipa i te reira.

I muri aˈe i teie mau manaˈo tano roa, ua uiuihia te manaˈo o te tahi mau hoa o te tiamâraa o te oaoa roa i te taeraa mai i te tairururaa. Ua riro teie mau tairururaa ei mau taime oaoaraa, mai te mau oroa matahiti e toru a Iseraela tahito o tei riro ei taime oaoa rahi. Ua haapapu mai te mau uiuiraa manaˈo e ua riro te mau tairururaa ei mau taime oaoaraa o te faaitoito ia tatou i te pae varua.

I muri iho, ua vauvauhia mai te oreroraa parau rahi, “Te tumu e te faaohiparaa o te tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra.” Na roto i teie oreroraa parau, ua haapii te feia tairuru e o Iehova anaˈe te fanaˈo ra i te tiamâraa otia ore no te mea o ˈna te Mana Hope e te Puai Hope. Teie râ, no te turu i to ˈna iˈoa e no te maitai o ta ˈna mau mea i poiete, e taotia oia i te tahi mau taime i to ˈna tiamâraa na roto i te oreraa e riri vave e te faaohiparaa i te hitahita ore. E tiamâraa taotiahia to te mau mea maramarama atoa o ta ˈna i poiete, no te mea te auraro nei ratou ia Iehova e ua taotia-atoa-hia ratou na roto i ta ˈna mau ture i te pae tino e i te pae morare. Ua horoa mai Iehova na ratou i te tiamâraa no to ratou oaoaraa, e ia nehenehe iho â râ ratou e faahanahana e e faaoaoa ia ˈna na roto i te haamoriraa ia ˈna. No te mea te faaohipa ra ratou i to ratou tiamâraa ma te tia, ua noaa i te mau Ite no Iehova te hoê roo maitai na te ao atoa nei no to ratou haerea nehenehe e to ratou itoito i roto i ta ratou taviniraa.

Mahana pae i te avatea

“Mea ohipa roa—I roto anei i te mau ohipa faufaa ore aore ra i roto i te taviniraa a Iehova?” o te upoo parau haaputapû i te feruriraa ïa o te oreroraa parau haamataraa i te rururaa no te mahana pae i te avatea. Te mau ohipa faufaa ore, e ere noa ïa te mau ohipa a te tino, te tahi atoa râ e mea pohe i te pae varua, mea faufaa ore, e mea hotu ore—mai te mau opuaraa no te imi i te moni. I reira, mea faufaa roa ia hiˈopoa maite ia tatou iho ma te haavare ore no te faataa ahiri e te tuu ra tatou i te Basileia i nia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa.

Hoê â te manaˈo tumu o te oreroraa parau i muri iho, “Te raveraa i ta tatou hopoia ei mau tavini a te Atua.” Ua faaite te taata orero e eita e tia i te mau kerisetiano ia horoa i te hoê taviniraa haihai roa aore ra ia naea-noa-hia te tahi faito hora. E tia ia ratou ia hinaaro e riro ei feia aravihi i roto i te mau tuhaa atoa o ta ratou taviniraa kerisetiano. Ua haapapu-maitai-hia teie mau manaˈo na roto i te hoê faahiˈoraa e te mau uiuiraa manaˈo. Ua faaitoitohia te mau taata atoa ia rave i ta ratou taviniraa ma te horoa ia ratou taatoa.

I roto i te oreroraa parau “Te hoê nunaa tiamâ tei titauhia râ i te tahi ohipa,” ua haafaufaa te taata orero e noa ˈtu e te poihere nei te mau tavini a Iehova i te tiamâraa ta te parau mau i horoa mai na ratou, e tia ia ratou ia haamanaˈo e hopoia atoa tei titauhia ia ratou. E tia ia ratou ia faaohipa i to ratou tiamâraa, eiaha ei ravea no te rave i te ino, no te arue râ ia Iehova. Ei mau kerisetiano, e hopoia ta tatou i mua i “te feia mana toroa” e e tia atoa ia ratou ia turu atu i te mau matahiapo a te amuiraa. (Roma 13:1) Hau atu, e hopoia ta ratou i te pae no to ratou ahu e oomo, to ratou huru faanehenehe, e to ratou haerea. Eiaha roa ˈtu ia moehia ia ratou e “e hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.”—Roma 14:12; Petero 1, 2:16.

I muri iho, ua faataahia te hoê tauaparauraa no nia i te faufaaraa no te mau kerisetiano atoa “Eiaha e mǎtaˈu a fatata noa mai ai te hopea o teie nei ao.” Te mǎtaˈu nei te huitaata nei i te ohipa e tupu a muri aˈe, area te mau kerisetiano ra, eiaha ïa ratou e mǎtaˈu no te faatupu i ta ratou taviniraa. No roto mai te mǎtaˈu ore i te tiaturi ia Iehova, no te mea rahi noa ˈtu te hoê kerisetiano i te mǎtaˈu i te haapeapea i te Atua, e iti mai ïa to ˈna mǎtaˈu i te taata. Ia tamau aau te hoê taata i te mau irava tamahanahana, e noaa ïa ia ˈna te puai ia ore oia ia mǎtaˈu. Ia puai ratou i te pae varua e ia ore ratou ia mǎtaˈu, e tia atoa i te mau tavini a te Atua ia faaohipa maitai i te mau ravea atoa no te amui atu e to ratou mau hoa faaroo. E tia ia ratou tataitahi ia haamanaˈo i te turu o te pure ia ore ratou ia mǎtaˈu. Ia ore ratou e mǎtaˈu, e tapea noa te mau kerisetiano i te mau taairaa maitatai e te Atua ra o Iehova.

Ua faaoti te porotarama o te mahana matamua na roto i te darama anaanatae mau ra Faatiamâhia no te tururaa ˈtu i te haamoriraa viivii ore. Ua faaite mai teie darama e mea nafea te hoê utuafare no teie nei tau i te hutiraa mai i te hoê haapiiraa no roto ia Ezera e to ˈna mau taata e 7 000, o tei faaere ia ratou no te hoˈi atu i Ierusalema. Ua tauturu te reira i te taata tairuru tataitahi ia hiˈopoa i te mau mea o ta ˈna e tuu ra i nia i te parahiraa matamua e ia ite e mea nafea oia e faarahi ai i ta ˈna mau hopoia i te pae no te taviniraa. Mea faufaa roa teie darama no te feia paari e oia atoa no te feia apî.

Te poipoi mahana maa

I muri aˈe i te upaupa, te himene, te pure, e te hiˈopoaraa i te irava bibilia o te mahana, ua faataa te porotarama no te poipoi mahana maa i te hoê oreroraa parau tatuhaahia oia hoi “Te tiamâraa maoti te hopoia i roto i te utuafare fetii.” I roto i te tuhaa matamua, “Nafea te mau metua tane ia pee i te hiˈoraa o Iehova,” ua aˈohia te mau metua tane no nia i te mau ravea huru rau e nehenehe ai ratou e pee i to tatou Metua i te raˈi ra. Te titau ra te Timoteo 1, 5:8 ia horoa ˈtu ratou i te mea e hinaarohia ra e to ratou utuafare eiaha noa i te pae materia, i te pae varua atoa ra. Te pee nei ratou ia Iehova na roto i te haapii-maitai-raa ˈtu i to ratou utuafare e na roto i te horoaraa i te aˈoraa aroha mau mai tei titauhia. Ua haapapuhia teie mau manaˈo na roto i te tahi mau uiuiraa manaˈo.

“Te tiaraa o te vahine ei apiti,” o te piti ïa o te tuhaa o teie oreroraa parau tatuhaahia. Ua haamatara-na-mua-hia e e tiaraa tura mau to te vahine i roto i te utuafare fetii kerisetiano, oia hoi te riroraa ei turu. Eaha ïa te anihia ra ia ˈna? Oia hoi, ia auraro maite oia, ma te ore e onoono atu i ta ˈna tane ia rave i te mea o ta ˈna anaˈe e hinaaro ra. E tia ia ˈna ia haapao maitai i ta ˈna mau hopoia i mua i ta ˈna tane e ta ˈna mau tamarii, e e nehenehe oia e huti mai i te oaoa mau na roto i te haapaoraa ia vai mâ noa e ia nahonaho maitai to ˈna fare. E ei tavini kerisetiano, e rave rahi mau ravea ta ˈna no te haere i roto i te taviniraa. Na roto i te uiuiraahia te hoê utuafare, ua haapapuhia te paari o teie aˈoraa a te mau Papai.

Ua haapao-atoa-hia te feia apî i roto i te tuhaa ra “Te mau tamarii o te faaroo e o te haapii.” Ia haamataro ratou i ta ratou mau tamarii ia faaroo e ia haapii, e faahanahana te mau metua ia Iehova e e faaite ratou i to ratou aroha no to ratou mau taeae i te pae varua e no ta ratou iho mau tamarii. E tupu te hoê taairaa puai i rotopu i te mau metua e te mau tamarii mai te peu e e haafaufaa ratou i te taime o ta ratou e horoa te tahi e te tahi. E tia i te mau metua ia ineine i te pahono i te mau uiraa a ta ratou mau tamarii e ia faaitoito i to ratou hiaai i te ite. I reirâ, ua faaite te mau uiuiraa manaˈo e mea nafea ia rave i te reira.

I muri iho, ua horoahia mai te aˈoraa faahiahia roa “Ia tiamâ mai outou no te tavini ia Iehova.” Nafea ïa e na reira ˈi? Na roto ïa i te oreraa e tapapa i te mau toroa o teie nei ao, te mau faanaanataeraa manaˈo o te haamâuˈa i te taime, e te mau tapao i te pae materia. Ua vaiiho mai o Iesu e te aposetolo Paulo i te mau hiˈoraa maitatai roa i to raua haapaeraa ia raua iho. E tia i te nunaa o Iehova ia tapea i te mata haehaa, tei haamauhia i nia i te mau faufaa o te Basileia. Ia titauhia te mau taoˈa materia, mea paari aˈe ia tuu i te hiti i teie nei e a hoo atu ai i muri iho, maoti hoi i te hoo mai i teie nei e a aufau atu ai i muri iho. E tia i te mau taurearea ia ara i te faatupuraa i te mau manaˈo maamaa no nia i te peu navenave i te pae taatiraa e te mau toroa a te ao nei. Ua faaite te uiuiraahia te hoê pionie faaipoipo-ore-hia i te mau haamaitairaa e noaa mai ia vai tiamâ noa tatou no te tavini ia Iehova.

Na te oreroraa parau “A fanaˈo i te tiamâraa maoti te pûpûraa ia outou iho e te bapetizoraa” i faahope i te porotarama o te poipoi mahana maa. Ua faahaamanaˈohia i te feia e bapetizo e, a topa ˈi te poieteraa i roto i te faatîtîraa na roto i te orureraa hau o Adamu, ua iriti te Faaora puai ra o Iesu Mesia i te eˈa o te tiamâraa na roto i to ˈna tusia. Ua faaite te taata orero e eaha tei titauhia na roto i te tiamâraa mai no te rave i te hinaaro o te Atua e ua haafaufaa oia i te mau hopoia e te mau haamaitairaa ta te feia e bapetizohia e fanaˈo atu.

Te mahana maa i te avatea

Ua haamata te porotarama o te mahana maa i te avatea e teie uiraa o te haaferuri “To vai maitai ta outou e imi ra?” Te faatupu nei teie ao i te haerea haapao noa ia ˈna iho o te Diabolo. Teie râ, e tia i te mau kerisetiano ia pee i te haerea haapae ia ˈna iho o Iesu Mesia. Auê ïa hiˈoraa nehenehe mau o ta ˈna i vaiiho mai! Ua faarue oia i te hanahana o te raˈi e ua pûpû ihora i to ˈna ora taata ei tusia no to tatou maitai. E fa mai te mau maitiraa no te ite e to vai maitai ta tatou e imi ra, ia tupu anaˈe te tahi mau peapea i rotopu i te mau kerisetiano i roto i te tahi mau ohipa i te pae no te toroa aore ra i te pae moni, ia û anaˈe e piti huru taata, e te tahi atu â mau huru tupuraa. E tamata teie mau ohipa i te here kerisetiano. Teie râ, ia imi oia i te maitai o vetahi ê, e faatupu mau â te hoê taata i te haamaitairaa rahi roa ˈˈe o te horoaraa, e e fanaˈo oia i te farii maitai o Iehova.

I muri iho, ua faataahia mai te hoê tumu parau tei tuea maitai “Te faˈiraa e te faatitiaifaroraa i te paruparu i te pae varua.” Ua haafaufaa teie oreroraa parau i te faufaaraa ia itea mai i te mau tapao o te paruparu i te pae varua e ia haa i roto i te aroraa ia Satani e ta ˈna mau herepata. E tia i te mau tavini o Iehova ia atuatu i te here no ˈna e te riri i te ino. E titau te reira e ia ite ratou ia Iehova na roto i te haapiiraa i te Bibilia ma te tamau e te feruri maite, ratou tataitahi aore ra e to ratou utuafare. E tia ia ratou ia ape i te mau huru faaanaanataeraa manaˈo atoa o te faaitoito i te haavîraa uˈana e te peu tia ore i te pae taatiraa. (Ephesia 5:3-5) Mea faufaa atoa te pure-tamau-raa e te haereraa i te mau putuputuraa no te manuïa i te faatitiaifaroraa i te mau paruparu i te pae varua.

Ua faatupu paha teie oreroraa parau i te mau tauaparauraa hau atu i te tahi atu mau oreroraa parau i horoahia i te tairururaa, oia hoi “E roaa anei te oaoaraa maoti te faaipoiporaa?” E rave rahi mau taurearea e manaˈo nei e oia! Teie râ, ua haapapu maitai te taata orero e e rave rahi feia varua haapao maitai o te oaoa nei ma te ore e faaipoipo, mai te mau kerisetiano e rave rahi atoa o te oaoa nei noa ˈtu e aita ratou i faaipoipohia. Hau atu, e rave rahi feia faaipoipo o te ore e oaoa nei, mai ta te faito teitei o te mau faataaraa e faaite ra. E tia ia tatou ia feruri i nia i te mau haamaitairaa e rave rahi ta te mau kerisetiano pûpûhia atoa e fanaˈo ia taa ia ratou e, noa ˈtu e e riro te faaipoiporaa ei haamaitairaa, e ere râ te reira i te taviri e noaa mai ai te oaoaraa.

Ua vauvauhia mai i muri iho te oreroraa parau tatuhaahia “Te tiamâraa kerisetiano i to tatou nei tau.” Ua faataa te taata orero matamua no nia i “Te mau tuhaa o to tatou tiamâraa kerisetiano.” I roto i teie mau tuhaa, te vai ra te tiamâraa mai i te mau haapiiraa hape i te pae faaroo mai te Toru Tahi, te pohe-ore-raa te nephe taata nei, e te haamauiuiraa mure ore. Te vai atoa ra te tiamâraa mai i te faatîtîraa o te hara. Noa ˈtu e e feia tia ore te mau kerisetiano, ua tiamâ mai ratou i te mau peu iino mai te puhipuhiraa i te avaava, te hautiraa moni, te inuraa ava, e te taiata. Te vai ra atoa te tiamâraa mai i te tiaturi-ore-raa, no te mea ua noaa ia ratou i te tiaturiraa o te paradaiso o te turai ia ratou ia faaite atu i teie parau ia vetahi ê.

Ua ui te taata orero i muri iho e “Te poihere ra anei outou i teie tiamâraa?” Te poihereraa, oia hoi te auraa, te faariroraa ei taoˈa herehia, te atuaturaa ma te haapao maitai. No te na reira, e tia i te hoê tavini o te Atua ia ara ia ore oia ia faahemahia ia na nia ˈtu i te mau otia o te tiamâraa kerisetiano. E tiamâraa haavare ta teie nei ao e pûpû maira, no te mea e faatupu oia i te tîtîraa i te hara e te peu tia ore.

Ua vauvau te taata orero hopea o teie oreroraa parau tatuhaahia i te tumu parau ra “Te tapea maite nei te mau hoa o te tiamâraa.” No te na reira, e tia i te mau kerisetiano ia ati maite atu i to ratou mau metua i te raˈi ra, o Iehova e ta ˈna faanahonahoraa i faaauhia i te hoê vahine. Eita e tia i te nunaa o Iehova ia vare i te mau parau ta te mau apotata e haaparare nei; e tia ia ratou ia patoi i te feia o te faaau mai i te mau ohipa tia ore i te pae morare. No te tapea maite i roto i te tiamâraa a te Atua, e tia i te mau kerisetiano ‘ia ora ma te varua.’—Galatia 5:25.

Mea oaoa mau â te oreroraa parau hopea o taua mahana ra. Teie hoi te upoo parau, “Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.” O Iesu te taata rahi roa ˈˈe, no te mea ua faaohipa oia i te hoê mana i nia i te oraraa o te huitaata nei i roto i te hoê faito tei hau atu i to te mau nuu atoa, te mau nuu moana atoa, te mau apooraa atoa, e to te mau arii atoa e amuihia. O ˈna te Tamaiti a te Atua, o tei ora i roto i te raˈi hou oia e haere mai ai i nia i te fenua nei. I te mea e ua pee maite o Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua i te raˈi ra i roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna haerea, ua nehenehe oia e parau e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) Ua haapapu mau â o Iesu e ‘e aroha te Atua’! (Ioane 1, 4:8) I muri aˈe i to ˈna faataa-hohonu-raa i te mau huru maitatai o Iesu, ua faahiti te taata orero e ua neneihia te mau tumu parau ra “Iesu Mesia, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa” i roto i Te Pare Tiairaa mai te avaˈe eperera 1985 mai â. No te pahono i te aniraa a te mau taata e rave rahi, ua nenei te Taiete i te hoê buka apî oia hoi Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei. E 133 pene i roto i teie buka e ua neneihia ma te peni taatoa. Ua piahia te mau tumu parau atoa, e tei roto ïa i teie buka e 448 api. Oia mau, ua hope teie mahana tairururaa i roto i te oaoa rahi!

Te sabati poipoi

I te omuaraa o te rururaa o te sabati poipoi, ua vauvauhia mai te oreroraa parau tatuhaahia “E tavini anaˈe ei feia ravaai taata.” Ua faaineine te oreroraa parau “Te ohipa ravaai—Te auraa mau e te auraa taipe” i te niu no te mau oreroraa parau i muri mai. Ua faaite te taata orero e i muri aˈe i to Iesu raveraa i te hoê semeio i te noaaraa mai te iˈa, ua titau oia i te feia ravaai i reira ia riro mai ei feia ravaai taata. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ te tahi tau taime ia riro mai ratou ei feia ravaai taata, e mai te Penetekose o te matahiti 33 mai, ua manuïa ratou i te tautururaa i te mau nahoa tane e mau vahine ia riro mai ei pǐpǐ.

Ua tatara mai te taata orero no muri iho i te parabole o te upeˈa i faatiahia i roto i te Mataio 13:47-50. Ua haamatara oia e i roto i te upeˈa taipe, ua amuihia te mau kerisetiano faatavaihia e oia atoa te amuiraa faaroo kerisetiano, e teie pǔpǔ hopea nei, no te ohipa huriraa, neneiraa, e opereraa i te mau Bibilia, noa ˈtu e ua haaputu mai teie mau tutavaraa i te mau pueraa iˈa faufaa ore. Mai te matahiti 1919 iho â râ, ua ravehia te hoê ohipa faataa-ê-raa, e ua faaruehia te iˈa faufaa ore, area te mau iˈa maitatai ra, ua haaputuputuhia ïa i roto i te mau amuiraa e faaauhia i te mau farii ra, o tei paruru e tei faaherehere i te mau kerisetiano mau no te tavini i te Atua.

Ua haapapu te toru o te oreroraa parau, “Te ohipa ravaai taata i roto i te mau pape o te ao nei,” i te hopoia e titauhia i te mau kerisetiano pûpûhia atoa ia apiti i roto i te ohipa ravaai na te ao atoa nei. I teie nei, hau atu i te 4 000 000 taata o te apiti nei i roto i teie ohipa i roto hau atu i te 200 fenua, e i te mau matahiti hopea nei, hau atu i te 230 000 o tei bapetizohia i te mau matahiti atoa. Ua faaitoitohia te taatoaraa o te nunaa o Iehova ia haamaitai atu â i to ratou aravihi i te pae no te ohipa ravaai, e ua uiuihia te manaˈo o te tahi mau “taata ravaai” manuïa.

I roto i te oreroraa parau i muri iho, “A vai ara noa i ‘te anotau hopea,’” ua faahiti te taata orero e hitu ravea no te tauturu i te nunaa o te Atua ia vai ara noa: te aroraa ˈtu i te mau ohipa e haafariu ê i to tatou manaˈo, te pureraa, te haapaoraa i te faaararaa no nia i te hopea o teie ao, te ati-maite-raa ˈtu i te faanahonahoraa a Iehova, te hiˈopoaraa ia tatou iho, te feruri-hohonu-raa i nia i te mau parau tohu i tupu, e te haamanaˈoraa e ua fatata roa mai to ratou ora ia faaauhia i te tau i riro mai ai ratou ei feia faaroo.

Ua hope te porotarama o te poipoi na roto i te tuatapaparaa i te uiraa ra “O vai te ora ˈtu i te ‘tau ati rahi’ ra?” Ua faaite te taata orero e mea nafea te parau tohu a Ioela, o tei tupu i roto i te tahi faito i te tau o te mau aposetolo, i te tupuraa i roto i te hoê faito hau aˈe i teie nei, e o te hope roa i te tupu i te tau i mua nei.

Te sabati i te avatea

Ua haamata te porotarama o te avatea na roto i te hoê oreroraa parau huiraatira, “E arue anaˈe na i te ao apî tiamâ a te Atua!” Ua tuea teie oreroraa parau e te upoo parau o te tairururaa no nia i te tiamâraa. Ua tatarahia mai e ua tohu mai te Parau a te Atua i te hoê ao apî i reira e fanaˈohia ˈi te tiamâraa i te haavîraa o te mau tuhaa hape atoa i te pae faaroo, politita, faanavairaa faufaa, e i te pae no te nunaa taata. E tupu atoa te tiamâraa i te hara e te pohe. E haamau-faahou-hia te oraora-maitai-raa tia roa ia nehenehe te mau taata e ora e a muri noa ˈtu ma te oaoa i roto i te paradaiso i nia i te fenua. No reira, mea tia mau â ia pii hua te mau hoa o te parau-tia i Tei haamau i te ao apî i te na ôraa ˈtu e: “Mauruuru Iehova no te tiamâraa mau!”

Ua ravehia i muri aˈe i te oreroraa parau huiraatira i te hoê ohipa apî i roto i te mau tairururaa mataeinaa—te hoê tuapaparaa no nia i te haapiiraa hebedoma o Te Pare Tiairaa. Ua faaoti te tairururaa na roto i te oreroraa parau e te faaitoitoraa putapû mau “E te mau hoa o te tiamâraa, a tamau noa i te haere i mua.” Ua faataa poto noa te taata orero i te mau manaˈo faufaa o te tumu parau o te tairururaa no nia i te tiamâraa. Ua haapapu oia e te oaoa nei te nunaa o Iehova no te mea te fanaˈo nei ratou i te tiamâraa, ua faahiti oia i te mau ravea e tia ˈi i te mau kerisetiano ia haere i mua, e ua faaitoito atoa ia ratou ia tamau noa i te haere i mua ma te tahoê ia ooti mai ratou i te mau haamaitairaa hau atu â. Ua faahope oia na roto i teie mau parau: “A na reira ˈi tatou, ia tamau noa Iehova i te haamaitai ia tatou paatoa e tia ˈi, ia nehenehe tatou e tamau noa i te haere i mua ei mau hoa o te tiamâraa.”

“Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere ra i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa ma te tiai, e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:20, 21.

[Hohoˈa i te api 25]

Te hoê tia apî i te tairururaa no Prague, i Tekolovakia

[Hohoˈa i te api 26]

1. Te feia bapetizo e haere ra i te vahi bapetizoraa i Prague, i Tekolovakia

2. Te bapetizoraa ei Ite no Iehova i Tallinn, i Estonia

3. Ua oaoa te feia tairuru i te mau buka apî i Usolye-Sibirskoye, i Siberia

4. Te matararaa te “Tatararaa a te ao apî o te mau Papai Moˈa” na roto i te reo tchèque e slovaque i te tairururaa no Prague

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono