VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/12 api 31-32
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Papai tei tuea
  • A haere mai tei haapiihia mai e te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te haamauraa i te hoê utuafare puai i te pae varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E te mau metua, eaha ta to outou hiˈoraa e haapii ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/12 api 31-32

Mau uiraa a te feia taio

◼ Eaha ta te mau metua kerisetiano e rave mai te peu e e titauhia ta raua tamarii ia haere i te hoê fare haapiiraa i reira mea faahepohia te haapiiraa faaroo?

Eita te mau metua kerisetiano e hinaaro e ia haapiihia ta ratou mau tamarii i te haapaoraa hape. Teie râ, te vai ra paha te mau huru tupuraa i reira eita te mau tamarii e nehenehe e ape i te haere i roto i te hoê pǔpǔ haapiiraa i reira e haapiihia ˈi te parau no te haapaoraa, noa ˈtu e eita ratou e apiti atu i roto i te mau ohipa aore ra te mau oroa faaroo.

Ua horoa mai te hoa o te Atua o Aberahama i te hoê hiˈoraa maitai i te pae no te haapiiraa i te mau tamarii no nia i te haapaoraa. Ua haapii oia i ta ˈna mau tamarii i Kanaana, i reira ua haaatihia ratou i te hape i te pae faaroo e te mau peu ‘moˈa’ hairiiri. (A faaau e te Exodo 34:11-15; Levitiko 18:21-30; Deuteronomi 7:1-5, 25, 26; 18:9-14.) Teie râ, na ˈna iho i haapii i to ˈna utuafare i te pae no te haapaoraa. Ua tiaturi te Atua e e “aˈo â [o Aberahama] i ta ˈna tamarii, e to ˈna utuafare atoa, ia haapao ratou i te parau a Iehova a muri atu, i te raveraa i te parau-tia.”—Genese 18:19.

Ei taurearea, ua fanaˈo atoa o Iesu i te haapiiraa e to ˈna utuafare e te amuiraa i roto i te haamoriraa mau. No reira, “tupu atura Iesu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoa.”—Luka 2:52.

I roto i te rahiraa o te mau fenua, te fanaˈo nei te mau taurearea kerisetiano i te haapiiraa matauhia i roto i te mau haapiiraa a te hau. Aita te mau tuhaa atoa e haapiihia ra e tuea mau ra e te parau mau a te Bibilia e te mau ohipa i haapapuhia. Ei hiˈoraa, e rave rahi mau ui taurearea kerisetiano o tei haere i te mau piha haapiiraa no nia i te ite aravihi aore ra te ihiora no te mea e tuhaa te reira no ta ratou porotarama. Ua haapiihia te rahiraa o ratou i te mau tatararaa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea e te mau manaˈo i taaihia no nia i te faraa “natura” o te ora i nia i te fenua.

Aita râ teie huru haapiiraa i faariro i teie mau taurearea kerisetiano ei feia tiaturi i te haapiiraa paieti ore o te tupu-noa-raa te mau mea. No te aha? No te mea i to ratou fare e i te mau putuputuraa kerisetiano, ua noaa mai ia ratou na mua ˈtu i te haamaramaramaraa papu niuhia i nia i te Parau faauruahia mai a te Atua, o tei tauturu ia ratou ia faaaravihi i to ratou ‘maramarama no te faataa i te parau tano e te hape.’ (Hebera 5:14) E rave rahi mau metua o tei haapii e ta ratou mau tamarii i te tuatapaparaa aifaito o te haapiiraa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea i roto i te buka o te faaitoito i te faaroo Nohea mai te ora—Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia?a Maoti teie faaineineraa, aita teie mau tamarii haere haapiiraa i farii i te tiaturi i te tatararaa a te fare haapiiraa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea. Ua nehenehe râ ratou e faaite na roto i ta ratou mau pahonoraa i roto i te piha haapiiraa e i roto i te mau hiˈopoaraa e ua haapao maitai ratou e ua haapii atoa ratou i te mau manaˈo i faataahia mai. Ua nehenehe atoa vetahi e vauvau i te tahi atu mau tatararaa e tuea maitai e te mau ohipa i faataahia e te Poiete o te taata nei i roto i te Bibilia.—Petero 1, 3:15.

Eaha râ no te mau hora haapiiraa i faataahia no te horoa i te tahi haapiiraa no nia i te haapaoraa tumu o te fenua aore ra no nia i te mau huru haapaoraa atoa?

Eita paha teie huru haapiiraa e faataahia ma te manaˈo pae tahi ore, mai te tahi noa haamaramaramaraa. Te rave ra paha te orometua haapii i taua haapaoraa nei e no reira e tamata oia i te ohipa i nia i te manaˈo e te mafatu o te mau tamarii. No reira, mea au aˈe na te mau Ite no Iehova ia ani ia ore ta ratou mau tamarii ia haere i te mau hora haapiiraa no nia i te haapaoraa. E nehenehe ïa ta ratou mau tamarii e faaohipa maitai i te taime haapiiraa no te faaoti i ta ratou mau ohipa no te tahi atu mau tuhaa haapiiraa aore ra no te tuatapapa i te vahi vairaa buka a te fare haapiiraa.

Teie râ, i te tahi mau vahi, aita teie mau aniraa i faatiahia; e titau paha te fare haapiiraa aore ra te mau mana toroa e ia haere te mau tamarii atoa e ia faaoti ratou i te tuhaa haapiiraa no nia i te haapaoraa ia noaa ta ratou parau tuite. Na te mau utuafare fetii tataitahi e faaoti no ˈna iho e eaha ta ˈna e rave i reira.

Noa ˈtu e aita ratou i hinaaro, ua farerei te tahi mau tavini o te Atua no tahito ra i te mau huru tupuraa i reira ua faahepohia ratou ia faaroo atu i te mau haapiiraa aore ra te mau ohipa i te pae faaroo e ua tapea noa ratou i to ratou taiva ore i te Atua mau. O te ohipa ïa i tupu i nia ia Mose. Ua paari oia mai te mootua a te Pharao no Aiphiti, e ua haapiihia oia “i te mau parau paari a to Aiphiti ra.” (Ohipa 7:20-22) Tei roto atoa paha vetahi mau tiaturiraa e mau peu faaroo matauhia i Aiphiti. Teie râ, ua paruruhia o Mose na roto i te haapiiraa teitei o ta ˈna i fanaˈo no ǒ mai i to ˈna mau fetii e peneiaˈe atoa paha i te tahi atu mau ati Hebera.—Exodo 2:6-15; Hebera 11:23-26.

A hiˈo atoa na i te hiˈoraa o na taurearea Hebera tootoru, te mau hoa o Daniela, o tei fanaˈo i te hoê haapiiraa taa ê i Babulonia e tei riro ei feia toroa na te hau. (Daniela 1:6, 7) Aita to ratou e tiamâraa no te rave aore ra no te patoi i te rave i te mea o ta ratou i hinaaro. I te hoê taime, ua faaoti aˈera te arii Nebukaneza ia haaputuputu ratou e te tahi atu feia toroa i mua i te tii auro o ta ˈna i faatia i roto i te fenua no Dura, i reira e ravehia ˈi te mau ohipa here aiˈa. Eaha ta te mau Hebera tootoru i rave? E nehenehe tatou e tiaturi e mea au aˈe na ratou ahiri e aita ratou i tia mai i reira, teie râ, eita ta ratou e nehenehe e ape i teie huru tupuraa.b Aita râ ratou i taiva i ta ratou mau tiaturiraa e i te Atua Mana hope ra. Ua faatia to ratou haava manaˈo paieti ia ratou ia tia i reira ma te opua maite râ e patoi i te apiti atu aore ra i te farii i te rave i te tahi ohipa a te haapaoraa hape.—Daniela 3:1-18.

Mai te peu e mea faahepohia ia haere te mau tamarii atoa i te mau tuhaa haapiiraa no nia i te haapaoraa e oia atoa paha ia haapii ia naeahia i te faito no te manuïa i te mau hiˈopoaraa matauhia, e nehenehe te mau tamarii no te mau utuafare kerisetiano mau e haere atu, mai teie na feia tootoru i haere na nia i te faaueraa a Nebukaneza. Teie râ, e tuu te mau taurearea kerisetiano i te Atua i nia i te parahiraa matamua. Aita e faufaa ia patoitoi atu ratou i te mau parau hape atoa e horoahia aore ra te mau peu o tei ore e tano ra e te mau Papai ta vetahi pae e rave ra, mai ta te mau Hebera tootoru i ore i tamata i te faahuehue i to vetahi pae tipaparaa i mua i te tii auro. Teie râ, eita te mau taurearea kerisetiano iho e rave atoa ˈtu i te mau ohipa haamoriraa, e apiti atu i roto i te mau pure, te mau himene faaroo, e teie mau huru ohipa.

E tia i teie mau taurearea ia haamataro ia ratou i te tahi atu mau taime i roto i te ite paari ‘no roto mai i te parau moˈa e paari ai ratou e tae noa ˈtu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu.’ (Timoteo 2, 3:15) Na roto i te tauaparauraa e ta ratou mau tamarii, e tia i te mau metua ia hiˈopoa tamau noa i te ohipa e haapiihia ra i te fare haapiiraa. E tauturu te reira i te feia paari kerisetiano ia ite e eaha te tia ia faatitiaifarohia aore ra ia haapapuhia na roto i te Bibilia ia ore ta ratou mau tamarii ia feaa aore ra ia vare.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b Aita te Bibilia e faaite ra e tei te fenua no Dura atoa o Daniela. Peneiaˈe no to ˈna tiaraa teitei aˈe i roto i te faatereraa hau, ua faatiahia oia ia ore e haere atu i reira.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono