E te mau metua, eaha ta to outou hiˈoraa e haapii ra?
“Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra; ei haerea [here] to outou.”—EPHESIA 5:1, 2; MN.
1. Teihea huru aratairaa ta Iehova i horoa i na feia faaipoipo matamua?
O IEHOVA te Tumu o te faanahoraa utuafare. Maoti oia i vai mai ai te mau utuafare atoa no te mea na ˈna i haamau i te utuafare matamua e i horoa i te puai no te fanau i na taata faaipoipo matamua. (Ephesia 3:14, 15) Ua horoa oia ia Adamu e ia Eva te tahi mau faaueraa faufaa no nia i ta raua mau hopoia e ua vaiiho oia e ia faaohipa raua iho i te mau ravea no te rave i te reira. (Genese 1:28-30; 2:15-22) I muri aˈe i to Adamu raua Eva hararaa, ua fifi roa ˈtu â te mau huru tupuraa e tia i te mau utuafare ia faaruru. Ua horoa râ Iehova ma te here i te mau aratairaa o te tauturu i ta ˈna mau tavini ia faaruru i taua mau huru tupuraa ra.
2. (a) Nafea Iehova i te patururaa i te mau aˈoraa papaihia na roto i te haapiiraa parau-vaha-hia? (b) Eaha te uiraa e tia i te mau metua ia ui?
2 Ei Orometua Rahi no tatou, aita Iehova i horoa noa i te tahi mau aratairaa papaihia eaha te tia ia tatou ia rave e eaha te tia ia tatou ia ape. I mutaa ihora, ua apiti oia i te haapiiraa papaihia i te haapiiraa parau-vaha-hia na roto i te arai o te mau tahuˈa, te mau peropheta, e te mau upoo utuafare. O vai ta ˈna e faaohipa ra no te horoa i taua haapiiraa parau-vaha-hia ra i to tatou nei tau? Te mau matahiapo e te mau metua Kerisetiano. Mai te peu e e metua outou, te rave ra anei outou i ta outou tuhaa no te haapii i te mau eˈa o Iehova i to outou utuafare?—Maseli 6:20-23.
3. Eaha ta te mau upoo utuafare e nehenehe e haapii na roto i te hiˈoraa o Iehova i te pae o te haapiiraa ma te aravihi?
3 Nafea teie haapiiraa ia horoahia i roto i te utuafare? E horoa mai Iehova i te hiˈoraa. E faaite maitai oia eaha te mea maitai e eaha te mea ino, e e faahiti pinepine oia i te reira. (Exodo 20:4, 5; Deuteronomi 4:23, 24; 5:8, 9; 6:14, 15; Iosua 24:19, 20) E faahiti oia i te mau uiraa manaˈo. (Ioba 38:4, 8, 31) Maoti te mau faahohoˈaraa e te mau hiˈoraa i tupu mau, e faaara oia i to tatou mau manaˈo horuhoru e e ohipa i nia i to tatou mafatu. (Genese 15:5; Daniela 3:1-29) E te mau metua, ia haapii outou i ta outou mau tamarii, te tamata ra anei outou i te pee i taua hiˈoraa ra?
4. Eaha ta tatou e haapii na roto i te hiˈoraa o Iehova i te pae o te horoaraa i te aˈo, e no te aha mea faufaa te aˈo?
4 E tiaraa aueue ore to Iehova no te mea tia, te taa ra râ ia ˈna te mau faahopearaa o te huru tia ore. No reira, na mua ˈˈe oia e faautua ˈi, e haapii e e horoa oia i te mau faaararaa e te mau faahaamanaˈoraa tamau i te mau taata tia ore. (Genese 19:15, 16; Ieremia 7:23-26) Ia aˈo oia, e na reira oia i te hoê faito tano noa, eita oia e aˈo hua. (Salamo 103:10, 11; Isaia 28:26-29) Mai te peu e mai te reira to tatou huru i nia i ta tatou mau tamarii, e tapao faaite ïa e ua ite tatou ia Iehova, e mea ohie aˈe no ratou ia ite atoa ia ˈna.—Ieremia 22:16; Ioane 1, 4:8.
5. Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i te hiˈoraa o Iehova i te pae o te faarooraa?
5 Te mea faahiahia, e faaroo Iehova mai te hoê Metua i te raˈi î i te here. Eita oia e horoa noa i te mau faaueraa. E faaitoito oia ia tatou ia hohora i to tatou mafatu i mua ia ˈna. (Salamo 62:8) E mai te peu e e ere te mau manaˈo ta tatou i faaite i te mea tano roa, eita oia e faahapa uˈana ia tatou mai te raˈi mai. E haapii oia ia tatou ma te faaoromai. No reira e tano ai te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra”! (Ephesia 4:31–5:1) Auê ïa hiˈoraa maitai ta Iehova e horoa maira no te mau metua o te tutava ra i te haapii i ta ratou mau tamarii! E hiˈoraa o te haaputapû i to tatou mafatu e o te turai ia tatou ia haere na to ˈna eˈa o te aratai i te ora.
Te mana o te hiˈoraa
6. Nafea te haerea e te hiˈoraa o te mau metua e ohipa ˈi i nia i ta ratou mau tamarii?
6 Taa ê atu i te haapiiraa parau-vaha-hia, e mana hohonu to te hiˈoraa i nia i te feia apî. Noa ˈtu e mea au na te mau metua i te reira aore ra eita, e pee iho â ta ratou mau tamarii i to ratou hiˈoraa. E oaoa paha te mau metua—e huru ê paha ratou i te tahi taime—ia faaroo ratou i ta ratou mau tamarii ia parau i te mau mea ta ratou iho i parau. Ia faaite te haerea e te huru o te mau metua i te mauruuru rahi no te mau mea pae varua, e ohipa maitai ïa te reira i nia i te mau tamarii.—Maseli 20:7.
7. Eaha te hiˈoraa metua ta Iepheta i horoa i ta ˈna tamahine, e eaha te faahopearaa?
7 Te faahohoˈa-maitai-hia ra te mana o te hiˈoraa o te mau metua i roto i te Bibilia. E metua tane atoa o Iepheta, ta Iehova i faaohipa e ia upootia Iseraela i nia i to Amona. Te faaite ra ta ˈna pahonoraa i te arii no Amona e ua taio pinepine Iepheta i te aamu o te mau ohipa a Iehova i nia ia Iseraela. Ua nehenehe oia e faahiti ohie i taua aamu ra, e ua faaite oia i te faaroo puai i roto ia Iehova. Papu maitai, ua tauturu to ˈna hiˈoraa i ta ˈna tamahine ia faatupu i te faaroo e te feruriraa haapae ia ˈna iho ta ˈna i faaite na roto i te taviniraa ia Iehova, ei vahine faaea taa taiva ore, i te roaraa o to ˈna oraraa.—Te mau tavana 11:14-27, 34-40; a faaau e te Iosua 1:8.
8. (a) Eaha te haerea maitai ta te mau metua o Samuela i faaite? (b) Nafea to Samuela faufaaraahia i te reira?
8 E hiˈoraa maitai to Samuela i to ˈna tamarii-rii-raa ra e e tavini haapao maitai oia i te Atua a riro ai oia ei peropheta i te roaraa o to ˈna oraraa. E hinaaro anei outou ia riro ta outou mau tamarii mai ia ˈna? A hiˈopoa ïa i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Elikana raua Hana, na metua o Samuela. Noa ˈtu e e ere te huru tupuraa o to ratou utuafare i te mea maitai roa, ua haere tamau ratou e haamori i Silo, to reira te sekene moˈa. (Samuela 1, 1:3-8, 21) A tapao na i te mau manaˈo hohonu o te pure a Hana. (Samuela 1, 1:9-13) A hiˈo na e mea faufaa no raua ia tapea i te mau tǎpǔ atoa i ravehia i mua i te Atua. (Samuela 1, 1:22-28) Eita e ore e ua tauturu to raua hiˈoraa maitai ia Samuela ia faatupu i te mau huru maitatai e nehenehe ai oia e pee i te hoê haerea maitai—noa ˈtu e aita te feia e faahua tavini ra ia Iehova e haaati ra ia ˈna e faatura ra i te mau eˈa o te Atua. I muri iho, ua horoa Iehova ia Samuela ra i te hopoia ei peropheta Na ˈna.—Samuela 1, 2:11, 12; 3:1-21.
9. (a) Eaha te mau mea i te fare tei ohipa maitai i nia ia Timoteo? (b) Mai te aha te huru o Timoteo i muri iho?
9 E hinaaro anei outou ia riro ta outou tamaiti mai ia Timoteo, i apiti atu i te aposetolo Paulo i to ˈna apîraa? E ere te metua tane o Timoteo i te hoê taata faaroo, ua horoa râ to ˈna mama e to ˈna mama ruau i te hoê hiˈoraa maitai e haafaufaa i te mau mea pae varua. Papu maitai e ua tauturu te reira i te haamau i te hoê niu maitai no te oraraa o Timoteo ei Kerisetiano. Te parauhia ra e e “faaroo haavare ore” to to ˈna mama, o Eunike, e to to ˈna mama ruau, o Loidi. E ere to raua oraraa ei Kerisetiano i te oraraa haavarevare; ua ora mau raua ia au i ta raua e tiaturi ra, e ua haapii raua i te taurearea ra o Timoteo ia na reira atoa. Ua haapapu Timoteo e e nehenehe oia e tiaturihia e te tapitapi mau ra oia i te maitai o vetahi ê.—Timoteo 2, 1:5; Philipi 2:20-22.
10. (a) Eaha te mau hiˈoraa i rapaeau i te fare e nehenehe e ohipa i nia i ta tatou mau tamarii? (b) Eaha to tatou huru ia ite tatou i teie mau ohiparaa i nia i te paraparau aore ra te haerea o ta tatou mau tamarii?
10 E ere i te fare noa e ohipa ˈi te mau hiˈoraa i nia i ta outou mau tamarii. Te vai ra te mau tamarii ta ratou e amuimui ra i te fare haapiiraa, te mau orometua haapii e ohipa ra i nia i te feruriraa o te feia apî, te feia e tiaturi papu nei e e tia i te taata atoa ia pee i te mau peu o te fenua aore ra o te opu fetii i aˈa hohonu, te mau maona tuiroo o te arue-rahi-hia ra no ta ratou mau ohipa, e te mau tia mana a te hau o te faahitihia ra to ratou haerea i roto i te mau parau apî. Ua faaruru atoa e mau mirioni tamarii i te tamaˈi uˈana. E maere anei tatou mai te peu e e itehia teie mau ohipa i roto i te mau parau aore ra te haerea o ta tatou mau tamarii? Eaha to tatou huru? E faaafaro anei te hoê faahaparaa teimaha aore ra te hoê aˈoraa etaeta i te fifi? Maoti i te pahono oioi i ta tatou mau tamarii, e ere anei mea maitai aˈe ia uiui tatou e, ‘Te vai ra anei te tahi mea i roto i te huru o Iehova i nia ia tatou o te tauturu mai ia ite tatou nafea ia faaafaro i teie huru tupuraa?’—A faaau e te Roma 2:4.
11. Ia hape te mau metua, nafea te reira e ohipa ˈi i nia i te haerea o ta ratou mau tamarii?
11 Parau mau, eita te mau metua tia ore e faaafaro noa i te mau huru tupuraa ma te maitai roa ˈˈe. E hape atoa ratou. Ia taa i te mau tamarii te reira, e haafifi anei te reira i to ratou faatura i to ratou mau metua? Oia paha, mai te peu iho â râ e e tamata te mau metua i te huna i ta ratou mau hape na roto i te haapapu-etaeta-raa i to ratou tiaraa upoo. Area te mau metua haehaa e faˈi tahaa i ta ratou mau hape ra, e faahopearaa taa ê roa te tupu mai. No reira, e nehenehe ratou e horoa i te hoê hiˈoraa maitai no ta ratou mau tamarii o te tia ia haapii i te na reira atoa.—Iakobo 4:6.
Eaha ta to tatou hiˈoraa e nehenehe e haapii
12, 13. (a) Eaha te tia i te mau tamarii ia haapii no nia i te here, e nafea te reira e haapiihia ˈi ma te aravihi roa ˈˈe? (b) No te aha mea faufaa ia haapii te mau tamarii i te here?
12 Mea rahi te mau haapiiraa faufaa e nehenehe e horoahia ma te aravihi roa ˈˈe ia apitihia te hoê hiˈoraa maitai i te haapiiraa parau-vaha-hia. E hiˈo mai ïa tatou vetahi o te reira.
13 Te faaiteraa i te here miimii ore: Hoê o te mau haapiiraa faufaa roa ˈˈe e tia ia paturuhia e te hiˈoraa, o te auraa ïa o te here. “Te here nei tatou, no te mea [o te Atua] na mua tei here mai ia tatou.” (Ioane 1, 4:19, MN) O ˈna te Tumu e te hiˈoraa teitei roa ˈˈe o te here. Te faahitihia ra teie here a·gaʹpe niuhia i nia i te mau faaueraa tumu i roto i te Bibilia hau atu i te 100 taime. Na teie huru maitai e faataa o vai te mau Kerisetiano mau. (Ioane 13:35) E tia i teie here ia faaitehia i nia i te Atua e ia Iesu Mesia e oia atoa te tahi i te tahi—i nia atoa i te mau taata aita paha tatou e au maitai. (Mataio 5:44, 45; Ioane 1, 5:3) Ia vai teie here i roto i to tatou mafatu e to tatou oraraa hou tatou e nehenehe ai e haapii i te reira ma te aravihi i ta tatou mau tamarii. Mea puai aˈe te ohipa i te parau noa. I roto i te utuafare, e tia i te mau tamarii ia ite i te here e te mau huru maitatai i taaihia i te reira, mai te aroha. Mai te peu e aita teie mau mea, e taere ïa te tupuraa o te hoê tamarii i te pae tino, i te pae feruriraa, e i te pae o te manaˈo hohonu. E tia atoa i te mau tamarii ia ite nafea te here e te aroha e faaitehia ˈi ma te tano i nia i te mau hoa Kerisetiano i rapaeau i te utuafare.—Roma 12:10; Petero 1, 3:8.
14. (a) Nafea te mau tamarii e nehenehe ai e haapiihia ia rave i te hoê ohipa maitai o te faatupu i te oaoa? (b) Nafea te reira e ravehia ˈi i roto i to outou oraraa utuafare?
14 Te haapiiraa nafea ia rave i te ohipa: Mea faufaa roa te ohipa i roto i te oraraa. Ia noaa mai te manaˈo e mea faufaa oia, e tia i te hoê taata ia haapii nafea ia rave i te ohipa maitai. (Koheleta 2:24; Tesalonia 2, 3:10) Mai te peu e e horoahia na te hoê tamarii te tahi mau ohipa aita oia i ite maitai nafea ia rave e e tamaˈihia oia i muri iho no te mea aita oia i rave maitai i te reira, eita ïa oia e ite i te rave i te hoê ohipa maitai. Ia haapii râ te mau tamarii na roto i te raveraa i te ohipa e to ratou mau metua e ia haapopouhia ratou, e ite ïa ratou i te rave i te hoê ohipa o te faatupu i te oaoa. Ia horoa te mau metua i te hiˈoraa e te mau faataaraa, e haapii ïa te mau tamarii eiaha noa nafea ia rave i te hoê ohipa, nafea atoa râ ia faaafaro i te mau fifi, nafea ia faaoti roa i te hoê ohipa, e nafea ia feruri e ia rave i te mau faaotiraa. I roto i teie tupuraa, e nehenehe ratou e tauturuhia ia taa e te rave atoa ra Iehova i te ohipa, te ohipa maitai, e te pee ra Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua. (Genese 1:31; Maseli 8:27-31; Ioane 5:17) Mai te peu e e ohipa faaapu aore ra e ohipa tapihoo ta te hoê utuafare, e nehenehe ïa vetahi mau melo o te utuafare e rave amui i te ohipa. Aore ra e nehenehe paha te metua vahine e haapii i ta ˈna tamaiti aore ra i ta ˈna tamahine ia tunu i te maa e ia horoi i te auˈa ia paia te utuafare. E nehenehe te hoê metua tane e rave ra i te ohipa i te vahi ê e faanaho i te rave i te tahi mau ohipa i te fare e ta ratou mau tamarii. Mea faufaa mau â ia haamanaˈo te mau metua i te haapii i te mau tamarii ia nafea i roto i te oraraa eiaha noa ia oti oioi te ohipa!
15. Nafea ia huti mai i te mau haapiiraa o te faaroo? A faataa.
15 Te tapearaa i te faaroo i mua i te patoiraa: Mea faufaa atoa te faaroo i roto i to tatou oraraa. Ia paraparau te utuafare i nia i te faaroo i roto i ta ratou haapiiraa, e nehenehe te mau tamarii e ite i te auraa o te reira. E ite atoa paha ratou i te tahi mau haapapuraa o te faatupu i te faaroo i roto i to ratou mafatu. Ia ite râ ratou i to ratou mau metua ia faaite i te faaroo aueue ore i mua i te mau ati rahi, e nehenehe te faahopearaa e vai i te roaraa o to ratou oraraa. I Panama, ua haamǎtaˈu te hoê tane i ta ˈna vahine e haapii ra i te Bibilia e e tiahi oia ia ˈna mai te peu e eita oia e faaea i te tavini ia Iehova. Teie râ, ua tamau noa oia e ta ˈna na tamarii nainai e maha i te haere na raro 16 kilometera i te atea e i te rave i muri iho i te hoê pereoo utaraa taata no te haere i te Piha no te Basileia piri roa ˈˈe e 30 kilometera i te atea. Na roto i teie hiˈoraa, ua faaitoitohia tau 20 melo o to ˈna utuafare ia farii i te eˈa o te parau mau.
Te horoaraa i te hiˈoraa i roto i te taioraa Bibilia i te mau mahana atoa
16. No te aha e faaitoitohia ˈi te taioraa Bibilia e te utuafare i te mau mahana atoa?
16 Hoê o te mau peu faufaa roa ˈˈe ta te mau utuafare e nehenehe e rave—e peu e faufaahia ˈi te mau metua e o te riro ei hiˈoraa ta te mau tamarii e pee—o te taio-tamau-raa ïa i te Bibilia. Ia nehenehe, a taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. E ere o te rahiraa tuhaa i taiohia te mea faufaa roa ˈˈe. Eita, o te taio-tamau-raa e nafea te reira e ravehia ˈi. No te mau tamarii, taa ê atu i te taioraa Bibilia e nehenehe ratou e faaroo i te mau ripene o Ta ˈu Buka Aamu Bibilia mai te peu e te vai ra na roto i to outou reo. E tauturu te taioraa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa ia tatou ia haamanaˈo i te mau manaˈo o te Atua. E mai te peu e o te utuafare te taio i te Bibilia eiaha noa te taata taitahi, e nehenehe te reira e tauturu i te utuafare taatoa ia haere na te mau eˈa o Iehova. Te reira hoi te ohipa i faaitoitohia ia rave i te mau Tairururaa “E aratai te eˈa o te Atua i te ora” i roto i te darama E te mau utuafare—A faariro i te taioraa Bibilia i te mau mahana atoa ei huru oraraa no outou!—Salamo 1:1-3.
17. Nafea te taioraa Bibilia e te utuafare e te tamau-aau-raa i te mau irava faufaa e tauturu ai i te faaohipa i te aˈoraa a te Ephesia 6:4?
17 Te tuea ra te taioraa Bibilia e te utuafare e ta te aposetolo Paulo i papai i roto i ta ˈna rata faauruahia i te mau Kerisetiano no Ephesia, oia hoi: “E te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari [i roto i] te aˈo [e te mau faaararaa a Iehova].” (Ephesia 6:4; MN) Eaha ïa te auraa? Te auraa o te parau ra “faaararaa,” oia ïa “tuu i te mau manaˈo i roto”; te faaitoitohia ra ïa te mau metua tane Kerisetiano ia tuu i te mau manaˈo o te Atua ra o Iehova i roto i ta ratou mau tamarii—no te tauturu i te mau tamarii ia ite i te mau manaˈo o te Atua. E nehenehe te faaitoitoraa i te mau tamarii ia tamau aau i te tahi mau irava faufaa e tauturu ia ratou. Te tapao, oia ïa ia aratai te mau manaˈo o Iehova i te feruriraa o te mau tamarii ia nehenehe to ratou mau hinaaro e to ratou haerea ia faaite mǎrû noa i te mau ture a te Atua noa ˈtu e to reira te mau metua aore ra aita. O te Bibilia te niu no taua mau manaˈo ra.—Deuteronomi 6:6, 7.
18. I roto i te taioraa Bibilia, eaha te titauhia no (a) te taa maitai i te reira? (b) te fanaˈo i te mau aˈoraa i roto? (c) pahono i tei faahitihia no nia i te opuaraa a Iehova? (d) te fanaˈo i tei parauhia no nia i te mau haerea e te mau ohipa a te tahi mau taata?
18 Parau mau, ia ohipa te Bibilia i nia i to tatou oraraa, e tia ia tatou ia taa eaha ta ˈna e parau ra. No te taata e rave rahi, e titauhia ïa ia taio i te mau pene hau atu i te hoê noa taime. No te taa maitai i te tahi mau parau, e tia ia tatou ia hiˈo i te hoê titionare aore ra i te buka ra Étude perspicace des Écritures. Mai te peu e e aˈoraa aore ra e faaueraa to roto i te irava, a rave i te taime no te paraparau i nia i te mau tupuraa e tano i to tatou nei tau. I muri iho a uiui, ‘Nafea tatou e haamaitaihia ˈi ia faaohipa tatou i teie aˈoraa?’ (Isaia 48:17, 18) Mai te peu e te faaite ra te irava i te tahi tuhaa o te opuaraa a Iehova, a uiui e ‘Nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to tatou oraraa?’ Te taio ra paha outou i te hoê aamu e faaite ra i te mau haerea e te mau ohipa a te tahi mau taata. Eaha te mau faateimaharaa i roto i te oraraa ta ratou e faaruru ra? Nafea to ratou haapaiumaraa i te reira? Nafea tatou e faufaahia ˈi i to ratou hiˈoraa? A rave noa i te taime no te paraparau i te auraa o te aamu i roto i to tatou oraraa i teie mahana.—Roma 15:4; Korinetia 1, 10:11.
19. Ia pee tatou i te hiˈoraa o te Atua, eaha ta tatou e horoa i ta tatou mau tamarii?
19 E ravea maitai teie ia aˈa te mau manaˈo o te Atua i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu! E riro mau â tatou i te tauturuhia ia ‘pee i te Atua mai te tamarii herehia ra.’ (Ephesia 5:1) E e horoa tatou i te hoê hiˈoraa e au mau â i ta tatou mau tamarii ia pee.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Nafea te mau metua e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o Iehova?
◻ No te aha e tia ˈi ia apitihia te hiˈoraa maitai o te mau metua i te haapiiraa parau-vaha-hia i te mau tamarii?
◻ Eaha te tahi mau mea ta te hiˈoraa o te mau metua e haapii maitai roa ˈˈe?
◻ Nafea tatou e faufaa-rahi-hia ˈi i te taioraa Bibilia e te utuafare?
[Hohoˈa i te api 10]
Te oaoa nei e rave rahi i te taioraa Bibilia e te utuafare i te mau mahana atoa