Te raveraa i te haapaoraa viivii ore no te ora
“O te haapaoraa mau e te viivii ore i mua i te aro o te Atua e te Metua ra, o teie ïa: . . . eiaha ia viivii i to teienei ao.”—IAKOBO 1:27, V.C.J.S.
1. Eaha te faataaraa tei horoahia no nia i te haapaoraa, e tei ia vai ra te tiaraa no te faataa i te taa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa hape e te haapaoraa mau?
UA FAATAAHIA te haapaoraa mai “te tapao o te tiaturiraa o te taata e to ˈna faatura i te hoê mana teitei aˈe i te taata nei, tei fariihia mai te poiete e te faatere o te ao atoa nei.” Tei ia vai râ ïa te tiaraa no te faataa i te taa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa mau e te haapaoraa hape? Oia mau, na te Poiete ïa, tei tiaturihia e tei faaturahia. Ua haapapu maitai o Iehova i roto i ta ˈna Parau i to ˈna tiaraa no nia i te haapaoraa mau e te haapaoraa hape.
Te parau “haapaoraa” i roto i te Bibilia
2. Mea nafea te mau titionare ia tatara i te parau tumu heleni i hurihia na roto i te parau “huru haamoriraa” aore ra “haapaoraa,” e e tano teie mau parau no teihea mau huru haamoriraa?
2 Te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “huru haamoriraa,” aore ra “haapaoraa,” o thre·skeiʹa ïa. Te tatara ra te hoê buka faahororaa (A Greek-English Lexicon of the New Testament) i teie parau mai “te haamoriraa i te Atua, te haapaoraa, mai te ravehia nei i roto i te taviniraa faaroo aore ra haamoriraa.” Te horoa maira te hoê titionare (Theological Dictionary of the New Testament) i te tahi atu mau manaˈo, i te na ôraa e: “Te mârôhia nei no nia i te tumu o te parau; . . . te faatuea nei te feia ite no teie nei tau e te parau ra thérap- (‘tavini’). . . . E nehenehe atoa e tapao i te hoê taa-ê-raa o te auraa. Te auraa maitai, o te ‘itoito [ïa] i te pae faaroo’ . . . , te ‘haamoriraa i te Atua,’ te ‘haapaoraa.’ . . . Tera râ, te vai atoa ra te hoê auraa ino, oia hoi, te ‘maamaa i te pae faaroo,’ te ‘haamoriraa hape.’” No reira, e nehenehe te parau ra thre·skeiʹa e hurihia na roto i te parau “haapaoraa” aore ra “huru haamoriraa,” te mea maitai aore ra te mea ino.
3. Mea nafea to te aposetolo Paulo faaohiparaa i te parau i hurihia na roto i te parau “huru haamoriraa,” e eaha te manaˈo anaanatae mau i faataahia no nia i te huriraa a te Kolosa 2:18?
3 Ua faahiti-noa-hia teie parau e maha taime i roto i te mau Papai heleni kerisetiano. Ua faaohipa te aposetolo Paulo i te reira e piti taime no te faataa i te haapaoraa hape. I roto i te Ohipa 26:5, te faahitihia ra e ua parau oia e hou oia e riro mai ai ei kerisetiano, “i parahi Pharisea noa vau, o te pupu hoi ïa i hau i ta tatou nei haapaoraa.” (V.C.J.S.) I roto i ta ˈna rata i to Kolosa, ua faaara oia: “Eiaha roa outou ia ere i ta outou utua i te hoê taata ˈtu, i te haapeu faahaehaa ra, e te haamori melahi ra.” (Kolosa 2:18) E au ra e ua parare roa teie peu haamori melahi i Pherugia i taua tau ra, teie râ, e haapaoraa hape te reira.a Mea anaanatae roa ia ite e, noa ˈtu e te huri nei vetahi mau tatararaa a te Bibilia i te parau thre·skeiʹa na roto i te parau “haapaoraa,” i roto i te Kolosa 2:18, te faaohipa nei te rahiraa i te parau ra “haamoriraa.” Te huri ra te Tatararaa a te ao apî i te parau thre·skeiʹa na roto i te parau “huru haamoriraa,” e e faahiti te hoê nota i raro i te api i roto i te Bibilia ma te mau faahororaa i te mau taime atoa e faaohipahia ˈi te huriraa ra “haapaoraa” i roto i te mau tatararaa latino.
‘Te viivii ore e te ino ore’ ia au i te hiˈoraa o te Atua
4, 5. (a) Ia au ia Iakobo, to vai te tiaraa faufaa roa ˈˈe no nia i te haapaoraa? (b) Eaha te nehenehe e faariro i te haamoriraa a te hoê taata ei mea faufaa ore, e eaha te auraa o te parau i hurihia na roto i te parau ra “haavare” [“faufaa ore”]?
4 E piti huru ê atu o te parau thre·skeiʹa i roto i te rata i papaihia e te pǐpǐ o Iakobo, te hoê melo o te tino aratai a te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua. Teie ta ˈna i papai: “Te manaˈo râ te hoê taata i roto ia outou, e e paieti [“e taata haapao maitai,” V.C.J.S.] to ˈna, e aore i tapea i to ˈna vaha, te haavare ra râ i to ˈna iho aau, e paieti haavare [“haapaoraa faufaa ore,” V.C.J.S.] to ˈna. O te paieti [“haapaoraa,” V.C.J.S.] mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o to tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati, e te tiai maitai ia ˈna iho, eiaha ia viivii i teie nei ao.”—Iakobo 1:26, 27.
5 Oia mau, mea faufaa roa ia pee maite i te hiˈoraa o Iehova no nia i te haapaoraa mai te peu e e hinaaro tatou ia farii mai oia ia tatou e ia ora ˈtu i roto i te ao apî o ta ˈna i tǎpǔ mai. (Petero 2, 3:13) Te faaite ra o Iakobo e e nehenehe te hoê taata e manaˈo ia au i to ˈna iho hiˈoraa e e taata faaroo oia, area ta ˈna huru haamoriraa ra, mea faufaa ore ïa. Te parau heleni i ǒ nei i hurihia na roto i te parau ra “haavare” [“faufaa ore”] oia atoa ïa te auraa “faatau, haumani, hotu ore, faufaa ore, puai ore, tei erehia i te parau mau.” Mai te reira ïa te huru ahiri e eita te hoê taata o te parau ra e e kerisetiano oia, e haavî i to ˈna arero a faaohipa ˈtu ai no te arue i te Atua e no te faaitoito i to ˈna mau taeae. E ‘haavare ïa oia i to ˈna iho mafatu’ e eita o ˈna e rave i te “haapaoraa mau e te viivii ore i mua i te aro o te Atua.” (V.C.J.S.) O te hiˈoraa o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe.
6. (a) Eaha te manaˈo tumu o te rata a Iakobo? (b) Eaha te titauraa no te haamoriraa viivii ore ta Iakobo i haamatara, e eaha ta te Tino Aratai no teie nei tau i faataa no nia i teie parau?
6 Aita o Iakobo e faahiti ra i te mau ohipa atoa ta Iehova e titau ra no nia i te haamoriraa viivii ore. Ia au i te manaˈo tumu o ta ˈna rata, oia hoi te faaroo i haapapuhia e te mau ohipa e te titauraa ia haapae i te faahoaraa ˈtu e te ao a Satani, ua haamatara oia e piti titauraa. Hoê, o “te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.” E titau te reira i te aroha kerisetiano mau. Aita o Iehova i faaea i te faaite i to ˈna haapao maite i te mau otare e te mau vahine ivi. (Deuteronomi 10:17, 18; Malaki 3:5) Hoê o te mau ohipa matamua ta te tino aratai a te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua i rave, o te haapaoraa ïa i te mau vahine ivi kerisetiano. (Ohipa 6:1-6) Ua horoa te aposetolo Paulo i te mau faaueraa faataa-maitai-hia no te tauturu ma te aroha i te mau vahine ivi paari e te veve o tei tapea i to ratou haapao maitai i roto i te roaraa o te mau matahiti e aita hoi to ratou fetii no te tauturu ia ratou. (Timoteo 1, 5:3-16) Ua faataa atoa te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova i teie nei tau i te mau faaueraa papu no “Te haapaoraa i te feia veve,” i te na ôraa e: “E titau te haamoriraa mau e ia aupuruhia te feia haapao maitai e te taiva ore o te titau ra i te tahi tauturu i te pae materia.” (Hiˈo i te buka Faanahohia no te rave faahope roa i ta tatou taviniraa, mau api 122-3.) Te mau tino matahiapo aore ra te mau kerisetiano tataitahi o te ore e tâuˈa i te reira, te haamoe ra ïa ratou i te hoê tuhaa faufaa roa o te huru haamoriraa viivii ore e te ino ore i mua i te aro o to tatou Atua e to tatou Metua.
“Eiaha ia viivii i teie nei ao”
7, 8. (a) Eaha te piti o te titauraa a te haapaoraa mau ta Iakobo i faahiti? (b) Te faaî ra anei te mau raatira haapaoraa e te mau perepitero i teie titauraa? (c) Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te mau Ite no Iehova?
7 Te piti o te titauraa a te haapaoraa mau ta Iakobo i faahiti, oia hoi “eiaha ia viivii i teie nei ao.” Ua parau o Iesu e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia”; no reira ïa, “e ere [ta ˈna mau pǐpǐ mau] i to teie nei ao.” (Ioane 15:19; 18:36) E tano anei teie mau parau i nia i te mau raatira faaroo e te mau perepitero o te mau haapaoraa o teie nei ao? Te turu nei ratou i te mau Nunaa amui. E rave rahi o to ratou mau faatere o tei farii i te titauraa a te pâpa e haaputuputu i Assise, i Italia, i te avaˈe atopa 1986 no te tahoê i ta ratou mau pure ia manuïa te “Matahiti o te hau na te ao atoa nei” i faanahohia e te mau Nunaa amui. Aita râ ta ratou mau tutavaraa i manuïa, ia hiˈohia te mau mirioni taata i pohe i roto i te mau tamaˈi i taua matahiti ra e i roto i te mau matahiti i muri mai. Mea pinepine te mau raatira faaroo i te apiti atu i te mau pǔpǔ faatere politita, ma te rave haavare hoi i te mau faaauraa parau huna e te pae patoi, e no reira, noa ˈtu e o vai te faatere, e hiˈohia ïa ratou mai te mau “hoa” ra te huru.—Iakobo 4:4.
8 Ua matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova ei mau kerisetiano o te ore roa ˈtu e amui atu i roto i te ohipa politita e te mau aroraa o teie nei ao. E tapea ratou i teie tiaraa i roto i te mau fenua atoa e i roto i te mau nunaa atoa, mai ta te mau tumu parau a te vea e te mau papai a te aamu no teie nei tau e haapapu ra na te mau vahi atoa o teie nei ao. Oia mau, ‘aita roa ˈtu ratou i viivii i teie nei ao.’ Ta ratou “te haapaoraa mau e te viivii ore i mua i te aro o te Atua.”—Iakobo 1:27, V.C.J.S.
Te tahi atu mau tapao o te haapaoraa mau
9. Eaha te toru o te titauraa no te haapaoraa mau, e no te aha?
9 Mai te peu e ua riro te haapaoraa ei “faatura i te hoê mana teitei aˈe i te taata nei, tei fariihia mai te poiete e te faatere o te ao atoa nei,” ma te papu maitai, e tia i te haapaoraa mau ia faatae atu i ta ˈna haamoriraa i te Atua mau hoê ra, o Iehova. Eiaha oia ia haapoiri i te maramarama o te taata no nia i te Atua na roto i te haapiiraa ˈtu i te mau manaˈo etene mai te atua tootoru feia i reira te Metua e tufa ˈi i to ˈna mana hope, to ˈna hanahana, e to ˈna huru mure ore e e piti feia ê atu i roto i te hoê Toru Tahi miterio. (Deuteronomi 6:4; Korinetia 1, 8:6) E tia ia ˈna ia faaraa i te iˈoa faito ore o te Atua, o Iehova, e ia faahanahana i teie iˈoa, oia mau ia amo i te iˈoa o te Atua ei nunaa faanahonahohia. (Salamo 83:18; Ohipa 15:14) I roto i teie nei tuhaa, e tia i te feia faaroo ia pee i te hiˈoraa o Iesu Mesia. (Ioane 17:6) Taa ê atu i te mau Ite no Iehova kerisetiano, o vai mâ o te faaî nei i teie titauraa i teie mahana?
10. Ia nehenehe te hoê haapaoraa e faaau mai i te ora i roto i te ao apî a te Atua, eaha te tia ia ˈna ia rave, e no te aha?
10 Ua parau te aposetolo Petero e: “Aore roa hoi e ora ia vetahi ê, aita ˈtu hoi e iˈoa [o Iesu Mesia] i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei.” (Ohipa 4:8-12) No reira, e tia i te haapaoraa viivii ore o te faaau mai i te ora i roto i te ao apî a te Atua ia faaitoito i te faaroo i roto i te Mesia e i te faufaa o te tusia taraehara. (Ioane 3:16, 36; 17:3; Ephesia 1:7) Hau atu, e tia ia ˈna ia tauturu i te feia haamori mau ia auraro i te Mesia ei Arii faatere a Iehova e ei Tahuˈa Rahi i faatavaihia.—Salamo 2:6-8; Philipi 2:9-11; Hebera 4:14, 15.
11. E tia i te haapaoraa mau ia niuhia i nia i te aha, e eaha te tiaraa o te mau Ite no Iehova i roto i teie nei tuhaa?
11 E tia ia niuhia te haapaoraa viivii ore i nia i te hinaaro i faaitehia mai o te Atua mau hoê roa eiaha râ i nia i te mau parau tuutuu aore ra te mau haapiiraa philosopho a te taata nei. Eita roa ˈtu tatou e ite i te hoê noa ˈˈe mea no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa faahiahia mau, aore ra no nia ia Iesu e te tusia taraehara, ahiri e aita te Bibilia. Te faatupu nei te mau Ite no Iehova i te tiaturiraa aueue ore i te Bibilia i roto i te taata. Te haapapu atoa nei ratou na roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa e te farii nei ratou i teie mau parau a te aposetolo Paulo: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, . . . ia au roa te taata no te Atua i te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17.
Te haapaoraa mau—Te hoê huru oraraa
12. Taa ê atu i te faaroo, eaha tei titauhia no te haamoriraa mau, e e riro te haapaoraa mau ei huru oraraa i roto i teihea mau tuhaa?
12 Ua parau o Iesu e: “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioane 4:24) Te haapaoraa mau, aore ra huru haamoriraa, e ere ïa i te tahi hohoˈa rapaeau o te paieti, mai te hoê oroa, aore ra te hoê peu faaroo. Te haamoriraa viivii ore, e ohipa pae varua ïa, i niuhia i nia i te faaroo. (Hebera 11:6) E tia râ i teie faaroo ia haapapuhia e te mau ohipa. (Iakobo 2:17) E haapae te haapaoraa mau i te mau peu matauhia e te taata. E pee maite oia i te mau ture a te Bibilia no nia i te paeau morare e te paraparauraa mâ. (Korinetia 1, 6:9, 10; Ephesia 5:3-5) Te tutava maite nei te feia faaroo i te faatupu i te hotu o te varua o te Atua i roto i to ratou oraraa utuafare, i ta ratou vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa, e tae noa ˈtu i roto i ta ratou mau ohipa faaanaanataeraa manaˈo. (Galatia 5:22, 23) Te tutava nei te mau Ite no Iehova i te haamanaˈo i teie aˈoraa a te aposetolo Paulo: “E teie nei, te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.” (Korinetia 1, 10:31) E ere noa ta ratou haapaoraa i te tahi peu rapaeau noa; o te hoê râ huru oraraa.
13. Eaha ta te haamoriraa mau e titau, e no te aha e nehenehe ai e parau e e feia faaroo mau te mau Ite no Iehova?
13 Parau mau, e titau te haapaoraa mau i te mau ohipa pae varua. Teie hoi te tahi, te pure tataitahi aore ra e te utuafare, te tuatapapa-tamau-raa i te Parau a te Atua e te mau buka tauturu no te haapii i te Bibilia, e te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa a te amuiraa kerisetiano mau. E haamatahia e e faaotihia teie mau putuputuraa na roto i te mau himene arueraa ia Iehova e te mau pure. (Mataio 26:30; Ephesia 5:19) E tuatapapahia te mau tumu parau o te faaitoito i te pae varua na roto i te ravea o te mau oreroraa parau e te mau tauaparauraa ma te mau uiraa e te mau pahonoraa no nia i te mau buka e te mau vea ta te mau taata atoa e nehenehe e rave mai. Mea pinepine teie mau putuputuraa i te faatupuhia i roto i te mau Piha o te Basileia nahonaho maitai aita râ i faaunauna-rahi-roa-hia, o te faaohipahia no te mau ohipa faaroo anaˈe mai: te mau putuputuraa matauhia, te mau faaipoiporaa, te faanahoraa a te oroa haamanaˈoraa. Te faatura nei te mau Ite no Iehova i ta ratou mau Piha no te Basileia e te mau Fare tairururaa rahi aˈe ei mau vahi pûpûhia no te haamoriraa a Iehova. Taa ê atu i te mau fare pure e rave rahi a te amuiraa faaroo kerisetiano, e ere te mau Piha no te Basileia ei mau vahi farereiraa taata no te faaanaanatae i te manaˈo.
14. Eaha te auraa o te haamoriraa no te feia reo hebera, e eaha te ohipa e faataa ê ra i te mau Ite no Iehova i teie mahana?
14 Ua ite iho nei tatou e e faatuea te feia ite i te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “huru haamoriraa” aore ra “haapaoraa” e te parau haa ra “tavini.” Oia atoa, e nehenehe te parau hebera hoê â ra o ‛avo·dhahʹ, e hurihia na roto i te parau ra “taviniraa” aore ra “haamoriraa.” (A faaau i te mau nota i raro i te api no nia i te Exodo 3:12 e te 10:26.) No te mau ati Hebera, te auraa o te haamoriraa, o te taviniraa ïa. E te reira atoa ïa te auraa no te feia haamori mau i teie mahana. Te hoê tapao faufaa roa, o te faataa ê i te haapaoraa mau, oia hoi e tahoê te feia atoa e rave i teie haapaoraa i roto i te taviniraa paieti o te pororaa “i te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” (Mataio 24:14; Ohipa 1:8; 5:42) O vai te haapaoraa tei matauhia na te ao atoa nei no ta ˈna pororaa i mua i te aro o te taata e o te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei?
Te hoê puai maitai o te tahoê
15. Eaha te hoê tapao faahiahia o te haapaoraa mau?
15 E faaamahamaha te haapaoraa hape. Ua faatupu oia, e te faatupu noa nei â, i te feii e te haamaniiraa toto. I to ˈna aˈe pae, e tahoê te haapaoraa mau. Ua parau o Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) E na nia ˈtu te aroha e tahoê ra i te mau Ite no Iehova i te mau otia atoa i te pae o te nunaa, te pae totiale, te faanavairaa faufaa, e te iri o te taata, o te faaamahamaha nei i te toea o te huitaata nei. “Te mau papu ra [te mau Ite no Iehova] ma te varua hoê, e ma te aau hoê, i te faaitoito-atoa-raa i te parau ra i te evanelia nei.”—Philipi 1:27.
16. (a) Eaha te “evanelia” ta te mau Ite no Iehova e poro nei? (b) Eaha te mau parau tohu o te tupu nei i nia i te nunaa o Iehova, e eaha te mau haamaitairaa o tei noaa mai?
16 Te “evanelia” [aore ra “parau apî maitai”] o ta ratou e poro nei, oia hoi e fatata roa te opuaraa aueue ore a te Atua i te rave-hope-hia. E faatupuhia to ˈna hinaaro, “i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10) E faaraahia te iˈoa hanahana o Iehova, e e riro mai te fenua nei ei paradaiso, i reira te feia haamori mau e nehenehe ai e ora e a muri noa ˈtu. (Salamo 37:29) Te apiti atu nei te mau mirioni taata i roto i te mau fenua atoa e te mau Ite no Iehova ma te parau, ei faatupuraa i te parau tohu bibilia ra, e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23) Te haamaitai nei Iehova i to ˈna nunaa. Ua riro mau â “tei riirii ra ei fenua itoito,” te hoê amuiraa na te ao atoa nei tei tahoê maite i roto i te mau tuhaa atoa—i te pae no te manaˈo, te ohipa, te haamoriraa. (Isaia 60:22) Aore roa te haapaoraa hape i manuïa i te faatupu i te reira.
Te upootiaraa a te haapaoraa viivii ore
17. Eaha te roohia i nia ia Babulonia Rahi, e mea nafea te reira ia tupu?
17 Ua faaite atea mai te Parau a te Atua i te haamouraa o te hau emepera a te haapaoraa hape na te ao nei, tei pii-taipe-hia o “Babulonia Rahi.” Te faataa atoa ra te Bibilia i te mau “arii,” oia hoi te mau faatere politita, o te fenua na roto i te hohoˈa taipe o te mau tara o te hoê puaa taehae. Te faaite maira oia e e tuu te Atua i roto i te mafatu o teie mau faatere i te opuaraa e huri atu e e haamou roa i teie faanahoraa a te Diabolo ra o Satani i faaauhia i te hoê vahine faaturi.—Hiˈo Apokalupo 17:1, 2, 5, 6, 12, 13, 15-18.b
18. Eaha te tumu faufaa roa ta te Bibilia e horoa ra no te haamouraa ia Babulonia Rahi, e anafea to te haapaoraa hape haamataraa i teie haerea riaria mau?
18 No te aha e tia ˈi ia haamou ia Babulonia Rahi? Te pahono ra te Bibilia e: “E tei roto ia ˈna te toto o te mau peropheta e to te feia moˈa i te itearaahia, e to te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.” (Apokalupo 18:24) Ma te faaite e no ǒ roa mai teie utua toto a te haapaoraa hape i te tau na mua ˈtu i te haamauraahia o Babulonia, ua faahapa o Iesu i te mau faatere faaroo a te haapaoraa ati Iuda, o tei taai atu ia Babulonia Rahi, i to ˈna parauraa e: “E te mau ophi e! e te mau fanauˈa ehidena e! Eaha outou e ora ˈi i te pohe ra i te [Gehena]? . . . [E] parihia outou i te toto hara ore atoa i manii i te fenua nei, mai te toto o Abela parau-tia mai â.” (Mataio 23:33-35) Oia mau, e tia i te haapaoraa hape, o tei haamata i nia i te fenua nei i te tau o te orureraa hau i Edene ra, ia pahono no ta ˈna utua toto riaria mau.
19, 20. (a) Eaha ta te feia haamori mau e rave ia oti anaˈe te haavaraa i te faatupuhia i nia ia Babulonia Rahi? (b) Eaha ïa te ohipa e tupu i reira, e eaha te tiaturiraa e matara i mua i te feia haamori mau atoa?
19 I muri aˈe i te haamouraa o Babulonia Rahi, e amui atu te feia haamori mau i nia i te fenua nei i to ratou reo i te pǔpǔ himene i nia i te raˈi e himene ra e: “Haleluia: . . . ua faautua iho nei hoi oia i taua faaturi rahi ra . . . , ua tahoo oia i te toto o to ˈna ra mau tavini, ta to ˈna rima i haamanii ra. . . . E e tia to ˈna au auahi i te peeraa i nia, e a muri noa ˈtu.”—Apokalupo 19:1-3.
20 I reira e haamouhia ˈi te tahi atu mau tuhaa o te faanahonahoraa ite-mata-hia a Satani. (Apokalupo 19:17-21) I muri iho, e taorahia ˈtu o Satani, na ˈna hoi i haamau i te mau haapaoraa hape atoa, e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso. Eita ïa ta ratou e nehenehe faahou e hamani ino i te feia haamori mau ia Iehova. (Apokalupo 20:1-3) E upootia ïa te haapaoraa viivii ore i nia i te haapaoraa hape. E fanaˈo te mau tane e te mau vahine taiva ore o te pee i te faaararaa a te Atua e haere mai i teie nei iho â i rapae ia Babulonia Rahi, i te ravea e ora ˈtu e e tomo atu i roto i te ao apî a te Atua. I reira, e nehenehe ïa ratou e rave i te haapaoraa mau e e tavini ia Iehova ma te haamori ia ˈna e a muri noa ˈtu.
[Nota i raro i te api]
a No te faataaraa no nia i te peu haamori melahi i faahitihia i roto i te Kolosa 2:18, a hiˈo i Te Pare Tiairaa, 15 no tiurai 1985, api 12-13 (vea farani).
b No te tahi faataaraa papu roa ˈtu â no nia i teie parau tohu, a hiˈo i te buka Te Apokalupo: ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei! neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., pene 33-6.
A tamata i to outou ite
◻ To vai te tiaraa faufaa roa ˈˈe no nia i te haapaoraa, e no te aha?
◻ Eaha na titauraa e piti a te haapaoraa mau ta Iakobo i haamatara?
◻ Eaha te tahi atu mau titauraa a te haamoriraa viivii ore?
◻ Eaha te “evanelia” ta te mau Ite no Iehova e poro nei?
◻ Nafea te haapaoraa mau ia upootia i nia i te haapaoraa hape?
[Hohoˈa i te api 11]
Te mau raatira faaroo i putuputu i Assise, i Italia, i te avaˈe atopa 1986
[Hohoˈa i te api 13]
E titau te haapaoraa mau ia haaputuputu no te haamoriraa