VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/10 api 24-29
  • A ahu na ia outou i te mǎrû!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A ahu na ia outou i te mǎrû!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea titauhia te mau tiai mamoe aau mǎrû
  • E aratai te mǎrû i te taata aˈo paari
  • Te faufaa ia rahi te feia aˈo
  • Te pororaa ma te mǎrû
  • E titauhia te mǎrû i te mau taata atoa
  • Mea oaoa mau â te feia mǎrû!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • ‘Ia mǎrû roa ino i te taata atoa’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • E huru Kerisetiano faufaa roa te mǎrû
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Te mǎrû: E nafea tatou e faufaahia ˈi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/10 api 24-29

A ahu na ia outou i te mǎrû!

“E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra.”—KOLOSA 3:12.

1-3. I roto i te Kolosa 3:12-14, eaha ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te mǎrû e te tahi atu mau huru maitatai a te Atua?

TE HOROA nei Iehova na to ˈna nunaa i te ahu taipe faahiahia roa ˈˈe. Inaha, e tia i te feia atoa e hinaaro ra e ia farii mai oia ia ratou, ia oomo i te hoê ahu o tei haapaari-maitai-hia e te mǎrû. Mea au mau teie huru maitai no te mea e tamǎrû oia i te peapea i roto i te mau huru tupuraa teimaha. E paruru atoa oia, no te mea e faatitiaifaro oia i te mau tatamaˈiraa.

2 Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano faatavaihia i te na ôraa e: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra.” (Kolosa 3:12) Te haapapu ra te tau o te parau heleni i tatarahia na roto i te parau ra “faaaau” i te ohipa e ravehia i te hoê taime ru. Eiaha hoi te feia faatavaihia, o tei maitihia, te feia moˈa e te herehia e te Atua ra, ia haamaoro i te ahu ia ratou iho e te mau huru maitai mai te mǎrû.

3 Te na ô faahou ra o Paulo e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kolosa 3:13, 14) Maoti te here, te mǎrû, e te tahi atu mau maitai a te Atua, e nehenehe ai te mau Ite no Iehova e “parahi . . . ma te au maite.”—Salamo 133:1-3.

Mea titauhia te mau tiai mamoe aau mǎrû

4. E oomo te mau kerisetiano mau i te ahu taipe o tei hamanihia i teihea mau huru maitatai?

4 Te tutava nei te mau kerisetiano mau i te ‘uumi i to ratou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa,’ e te rohi nei ratou no te tatara roa i te ahu tahito i hamanihia e te riri, te feii, te ino, te parau faaino, e te parau faufau. (Kolosa 3:5-11) Te tatara nei ratou i te huru “taata tahito” a ahu atu ai i te huru “taata apî,” te hoê ahu au maitai. (Ephesia 4:22-24) Maoti to ratou ahu apî, tei hamanihia e te hamani maitai, te maitai, te haehaa o te feruriraa, te mǎrû, e te faaoromai, e nehenehe ta ratou e faatitiaifaro i te mau fifi e e ora ma te paieti.—Mataio 5:9; 18:33; Luka 6:36; Philipi 4:2, 3.

5. Na te aha i roto i te tereraa o te amuiraa kerisetiano e faaoaoa ra ia tatou i te riroraa ei melo no ˈna?

5 Mea pinepine te mau taata e faarirohia ei feia manuïa i roto i teie nei ao, i te faaite i te haavî, e tae noa ˈtu i te ino rahi. (Maseli 29:22) Mea oaoa roa ia ite e mea taa ê roa i roto i te nunaa o Iehova! Eita te amuiraa kerisetiano e ohipa mai ta te tahi mau taata e faatere ra i te hoê taiete—maoti te hoê huru raveraa manuïa e te haavî atoa râ, o te faaere nei i te taata i te oaoa. Area ra, mea oaoa roa ia riro ei melo no te amuiraa. Hoê o te mau tumu oia hoi ua riro te mǎrû o te aau ei huru no te paari e faaitehia ra e te rahiraa o te mau kerisetiano e te feia iho â râ tei ia ratou ra te hopoia no te haapii i te mau kerisetiano. Oia mau, no roto mai te oaoa i te haapiiraa e te aˈoraa e horoahia mai e te mau matahiapo i haapaohia no te haapii “ma te mǎrû o te paari mau ra.”—Iakobo 3:13.

6. No te aha e tia ˈi i te mau matahiapo kerisetiano ia faaite i te aau mǎrû?

6 E titau te huru hohonu o te nunaa o te Atua e ia faaite te mau tane tei ia ratou ra te hopoia no te hiˈopoaraa i te amuiraa, i te aau mǎrû, te feruriraa tia, e te taa-maitai-raa ia vetahi ê. (Timoteo 1, 3:1-3) Ua riro te mau tavini a Iehova mai te mau mamoe mǎrû ra, eiaha râ mai te mau puaaniho etaeta, te mau niuru haapaari, aore ra te mau luko taehae. (Salamo 32:9; Luka 10:3) I te mea e e au ratou i te mamoe, e tia ia rave ia ratou ma te mǎrû e te aroha. (Ohipa 20:28, 29) Oia mau, te titau nei te Atua ia faaite te mau matahiapo i te mǎrû, te hamani maitai, te here, e te faaoromai i nia i ta ˈna mau mamoe.—Ezekiela 34:17-24.

7. Nafea te mau matahiapo ia haapii atu ia vetahi ê aore ra ia tauturu atu i te feia tei pohehia i te maˈi i te pae varua?

7 Ei “tavini o te Fatu,” e tia i te hoê matahiapo “ia mǎrû . . . i te taata atoa nei, e te au hoi ia haapii ia vetahi ê, e te faaoromai maite i te ino, ma te haapii mǎrû maite i te feia i mârô maira, tia ˈˈe o te horoa mai te Atua i te tatarahapa ia ratou ia farii i te parau mau ra.” (Timoteo 2, 2:24, 25) E tia i te mau tiai mamoe kerisetiano ia faaite i te aupuru aroha mau ia imi ratou i te ravea no te tauturu i te feia i pohehia i te maˈi i te pae varua, no te mea, o te Atua te fatu o te mau mamoe. Eita te mau matahiapo e rave ia ratou mai ta te hoê taata aufauhia e rave, tera râ, e tia ia ratou ia faaite i te aau mǎrû, mai te Tiai mamoe maitai ra, o Iesu Mesia.—Ioane 10:11-13.

8. Eaha tei roohia i te taata aau mǎrû ra o Mose, e no te aha?

8 I te tahi taime e manaˈo paha te hoê matahiapo e mea fifi roa ia tapea i to ˈna mǎrû. “E [haehaa] rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei.” (Numera 12:3) Tera râ, i to te mau ati Iseraela ereraahia i te pape i Kadesa, ua tatamaˈi aˈera ratou e o Mose e ua faahapa ihora ia ˈna i to ˈna aratairaa mai ia ratou i rapae ia Aiphiti i roto i te hoê medebara maa ore. Noa ˈtu te mau mea atoa o ta Mose i faaoromai ma te haehaa, ua parau aˈera oia ma te iria e te etaeta. Ua tia maira raua o Aarona i mua i te nunaa e ua huti ihora i te ara-maite-raa i nia ia raua, i to Mose parauraa ˈtu e: “A faaroo mai na, tena na mau faaroo-atâ; e tia anei ia mâua ia hopoi atu i te pape na outou no roto i teie nei mato?” Ua tairi atura Mose i te mato i ta ˈna raau e piti tairiraa, e ua faatahe maira te Atua i “te pape e mea rahi roa” no te nunaa e no ta ratou mau animala. Aita o Iehova i mauruuru i te mea e aita o Mose raua o Aarona i faahanahana Ia ˈna, e no reira, aita ˈtura o Mose i fanaˈo i te haamaitairaa e aratai atu i te ati Iseraela i roto i te Fenua i tǎpǔhia maira.—Numera 20:1-13; Deuteronomi 32:50-52; Salamo 106:32, 33.

9. Nafea te mǎrû o te hoê matahiapo e nehenehe ai e tamatahia?

9 E nehenehe atoa te mǎrû o te hoê matahiapo kerisetiano e tamatahia na roto e rave rahi mau huru. Ei hiˈoraa, ua faaara ˈtu o Paulo ia Timoteo e e nehenehe te hoê taata “teoteo” e “aoaoa noa i te ui e te mârôraa parau” e tia mai. Ua parau faahou o Paulo e: “E tupu ai te feii, e te tamaˈi, e te parau faaino, e te manaˈo ino, te mârôraa tia ore hoi a te feia aau iino ra, e aore roa e parau mau ra.” Eita e tia i te tiaau ra o Timoteo ia ohipa ma te etaeta, teie râ, e tia ia ˈna ia ‘maue ê i te reira,’ e ia “tapi râ i te parau-tia, i te paieti, i te faaroo, i te hinaaro, i te faaoromai, e te mǎrû.”—Timoteo 1, 6:4, 5, 11.

10. Eaha te tia ia Tito ia faahaamanaˈo atu i te mau amuiraa?

10 Noa ˈtu e mea titauhia ia faaite te mau matahiapo i te mǎrû, e tia atoa ia ratou ia turu i te parau-tia ma te papu maitai. O ta Tito ïa i rave, ma te faahaamanaˈo i te feia o tei apiti atu i roto i te mau amuiraa no Kupero e “eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra, eiaha ei marôrô, ia mǎrû râ, e te mamahu i te taata atoa ra.” (Tito 3:1, 2) Ma te faaite e no te aha te mau kerisetiano e tia ˈi ia faaite i te mǎrû i te mau taata atoa, ua huti o Tito i te ara-maite-raa i nia i te maitai rahi e te aroha ta Iehova i faaite. Aita te Atua i faaora i te feia faaroo no te mau ohipa maitatai o ta ratou i rave, no to ˈna râ hamani maitai na roto ia Iesu Mesia. Maoti te mǎrû e te faaoromai o Iehova e ora atoa ˈi tatou. Mai ia Tito ra, e tia i te mau matahiapo no teie nei tau ia faahaamanaˈo i te mau amuiraa ia auraro i te Atua, ma te pee i To ˈna hiˈoraa i te faaiteraa i te mǎrû i nia ia vetahi ê.—Tito 3:3-7; Petero 2, 3:9, 15.

E aratai te mǎrû i te taata aˈo paari

11. Ia au i te Galatia 6:1, 2, nafea ia horoa i te hoê aˈoraa?

11 Eaha ïa ahiri e ua hara te hoê mamoe taipe? Ua parau o Paulo e: “E au mau taeae, ia roohia-noa-hia te hoê taata i te hapa ra, e faaora outou o tei haapao i ta te [v]arua ra i te reira, ma te aau mǎrû, ma te manaˈo ia oe iho, o te roohia-atoa-hia oe e te ati. E faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoia, e na reira i te faatia i te ture a te Mesia ra.” (Galatia 6:1, 2) E manuïa aˈe te hoê aˈoraa ahiri e e horoahia ma te aau mǎrû. E ia tamata noa ˈtu te mau matahiapo i te aˈo i te hoê taata o tei riri roa, e tia ia ratou ia faaite i te hitahita ore, ma te feruri e “e fatifati te ivi i te arero mǎrû.” (Maseli 25:15) E nehenehe te hoê taata o tei riro mai te ivi ra te paari, e tamǎrûhia na roto i te parau mǎrû, e e iti roa mai to ˈna etaeta.

12. Nafea te huru feruriraa mǎrû ia tauturu i te hoê taata aˈo?

12 E Orometua haapii mǎrû mau â o Iehova, e te manuïa nei ta ˈna huru haapiiraa mǎrû i roto i te amuiraa. E itehia te reira ia faaoti te mau matahiapo e e tia ia aˈo i te feia e titau ra i te tauturu i te pae varua. Teie ta te pǐpǐ ra o Iakobo i papai: “O vai te taata paari e te ite i roto ia outou na? ia na te haapao maitai oia i te faaite mai i ta ˈna ohipa, ma te mǎrû o te paari mau ra.” E tupu mai te mǎrû na roto i te faatura e te mauruuru no te “paari no nia maira,” tei apitihia e te faˈiraa ma te haehaa i to ˈna mau otia. E paruru te hoê huru feruriraa mǎrû e te haehaa i te taata aˈo ia ore oia ia faahiti i te mau parau faaino e ia rave i te mau hapa, e mea ohie aˈe ïa ia farii i ta ˈna aˈoraa.—Iakobo 3:13, 17.

13. Nafea “te mǎrû o te paari mau ra” ia ohipa i nia i te huru horoaraa i te hoê aˈoraa?

13 E tapea “te mǎrû o te paari mau,” i te hoê taata aˈo ia faaite i te hoê haerea etaeta aore ra haavî. Teie râ, eita e tia i te hinaaro e atuatu i te auhoaraa aore ra ia noaa mai te farii maitai o te hoê taata, ia turai i te hoê matahiapo ia parau i te mau mea ia auhia mai oia e taua taata ra, maoti hoi i te horoa ma te mǎrû i te mau aˈoraa papu i niuhia i nia i te Parau a te Atua. (Maseli 24:24-26; 28:23) Ua faanavenave te aˈoraa i horoahia mai e to ˈna taeae fetii ia Amanona, tera râ, ua haapohe te reira ia ˈna. (Samuela 2, 13:1-19, 28, 29) No reira, eiaha ïa te mau matahiapo no teie nei tau ia haaparuparu i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no te faaau i te haava manaˈo o te hoê taata, no te mea e nehenehe teie huru raveraa e faaino i to ˈna oraraa. Mai ia Paulo, eita e tia i te mau matahiapo ia haamarirau i te faaite ia vetahi ê i ‘te aˈo atoa a te Atua.’ (Ohipa 20:26, 27; Timoteo 2, 4:1-4) E faaite te hoê kerisetiano aˈo paari i te mǎtaˈu i te Atua e e horoa ˈtu oia i te aˈoraa tia ma te mǎrû o te paari ra.

14. No te aha e tia ˈi i te hoê matahiapo ia haapao maitai ia ore oia ia rave i te mau faaotiraa te tia i te tahi atu mau taata ia rave?

14 Maoti te mǎrû e apitihia e te paari no te raˈi maira, eita te hoê matahiapo e rave i te mau faaheporaa etaeta. E tia atoa ia ˈna ia ite e e ere i te mea paari e i te mea tano ia rave o ˈna i te hoê faaotiraa te tia i te hoê taata ia rave no ˈna iho. Na te hoê matahiapo e amo i te hopoia no te mau faahopearaa e tupu mai ahiri e na ˈna i rave i te mau faaotiraa no te tahi atu mau taata e e faahapa-atoa-hia o ˈna mai te peu e mea ino te ohipa e noaa mai. E nehenehe te hoê matahiapo e huti i te ara-maite-raa i nia i ta te Bibilia e parau ra, teie râ, mai te peu e aita e ture no roto mai i te mau Papai i nia i te tahi ohipa, na te feruriraa iho e te haava manaˈo o te hoê taata e faaoti eaha ta ˈna e rave aore ra e ore e rave. Mai ta Paulo i parau: “E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.” (Galatia 6:5; Roma 14:12) Teie râ, e nehenehe te hoê matahiapo e tauturu i te hoê taata e hinaaro ra i te haamaramaramaraa, ia rave i te opuaraa maitai na roto i te aniraa ˈtu i te tahi mau uiraa o te tauturu ia ˈna ia feruri i nia i te mau irava o tei taaihia i te mau ravea huru rau o ta ˈna e nehenehe e maiti.

15. Eaha te tia ia rave ahiri e aita te hoê matahiapo i ite i te pahonoraa i te hoê uiraa?

15 Ahiri e aita te matahiapo i ite i te pahonoraa i te hoê uiraa, eita e tia ia horoa noa ˈtu o ˈna i te hoê pahonoraa ia ore oia ia haama. Maoti te mǎrû o te paari, eita o ˈna e uiui maere noa e e tae roa ˈtu i te horoa i te hoê pahonoraa hape o te nehenehe e faatupu i te peapea i muri iho. “E taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koheleta 3:7; a faaau e te Maseli 21:23.) E tia i te hoê matahiapo ia “parau” mai te peu noa e ua ite o ˈna i te pahonoraa i te hoê uiraa aore ra ua rave oia i te mau maimiraa navai maitai no te horoa i te hoê pahonoraa tano mau. Mea paari aˈe ia ore e pahono atu i te mau uiraa e faatupu i te aimârôraa.—Maseli 12:8; 17:27; Timoteo 1, 1:3-7; Timoteo 2, 2:14.

Te faufaa ia rahi te feia aˈo

16, 17. No te aha e mea tano mau â ia tauaparau te mau matahiapo te tahi e te tahi?

16 E tauturu te pure e te haapiiraa i te mau matahiapo ia pahono i te mau uiraa e ia faatitiaifaro i te mau fifi rahi, teie râ e tia ia haamanaˈo e ‘e tupu te opuaraa ia rahi te feia aˈo.’ (Maseli 15:22) Ia tauaparau te mau matahiapo te tahi e te tahi, e tupu ïa te hoê tahoêraa faufaa roa o te paari. (Maseli 13:20) E ere to te mau matahiapo atoa hoê â aravihi aore ra ite no nia i te Bibilia. Teie râ, e tia i te mǎrû o te paari ia turai i te matahiapo mea iti aˈe to ˈna aravihi ia haere atu e farerei i te mau matahiapo mea rahi aˈe to ratou ite e to ratou aravihi, mai te peu iho â râ e e tia ia faatitiaifaro i te hoê fifi rahi.

17 Ia maitihia te mau matahiapo no te faatitiaifaro i te hoê fifi rahi, e titau paha ratou i te tauturu ma te ore râ e faaite haere i te parau. No te tauturu ia ˈna ia haava i te ati Iseraela, ua maiti o Mose i “te taata itoito . . . i tei mǎtaˈu i te Atua ra; ei taata haapao maitai anaˈe, e te nounou ore i te taoˈa.” Noa ˈtu e e matahiapo ratou, aita to ratou ite e to ratou aravihi i naeahia i to Mose. Teie râ, “o te parau etaeta râ, ua hopoi ratou i te reira ia Mose, area te mau parau rii atoa ra, na ratou iho ïa i haava.” (Exodo 18:13-27) Mai te peu e e titauhia, e nehenehe te mau matahiapo e tuatapapa ra i te hoê huru tupuraa fifi i teie mahana, e ani atu i te tauturu o te mau tiaau aravihi, na ratou iho râ e rave i te faaotiraa hopea.

18. Ia haapao ratou i te mau ohipa haavaraa, eaha te mau tumu faufaa roa o te haapapu i te mau faaotiraa tia?

18 Te na ô ra te Mishnah ati Iuda e i Iseraela, e haaputuputuhia na te feia e tia mai i roto i te tiribuna o te mau oire iti ia au i te inoraa o te fifi. Oia mau, e faufaahia ia rahi te feia aˈo, e ere râ no te rahi o te taata e ravehia ˈi te hoê faaotiraa tia, inaha e nehenehe atoa te hoê nahoa rahi e hape. (Exodo 23:2) Te mau tumu e haapapu e e ravehia te mau faaotiraa tia, o te mau Papai ïa e te varua o te Atua. E turai te paari e te mǎrû i te mau kerisetiano ia auraro i teie nau tumu.

Te pororaa ma te mǎrû

19. Nafea te mǎrû ia tauturu i te nunaa o Iehova ia poro ia vetahi ê?

19 E tauturu atoa te mǎrû i te mau tavini a Iehova ia poro atu i te taata e ere hoê â to ratou huru. (Korinetia 1, 9:22, 23) I te mea e ua haapii o Iesu ma te mǎrû, aita te feia haehaa i mǎtaˈu ia ˈna, mai ta ratou e mǎtaˈu na i te mau raatira faaroo faahepo. (Mataio 9:36) Oia mau, ua ume mai to ˈna haerea mǎrû i te mau “mamoe,” eiaha râ te mau “puaaniho” iino. (Mataio 25:31-46; Ioane 3:16-21) Noa ˈtu e ua faaohipa o Iesu i te mau parau puai ia ˈna i paraparau atu i te feia haavare tei au i te puaaniho, e tia i te mau Ite no Iehova ia paraparau ma te mǎrû ia faaite ratou i te mau poroi haavaraa a te Atua i teie mahana no te mea aita i noaa ia ratou i te hoê â maramarama e te hoê â mana e to Iesu. (Mataio 23:13-36) Ia faaroo ratou i te poroi o te Basileia e porohia ma te mǎrû, ‘e riro mai te feia o tei tano maitai to ratou haerea ia noaa ia ratou te ora mure ore, ei feia faaroo,’ mai ta te feia e au i te mamoe o tei faaroo ia Iesu i rave.—Ohipa 13:48.

20. Nafea te hoê taata e haapii ra i te Bibilia ia faufaahia ia haapiihia o ˈna ma te mǎrû?

20 E noaa mai te mau faahopearaa maitatai na roto i te pororaa e te haapiiraa ia vetahi ê ma te mǎrû e na roto i te hutiraa i to ratou manaˈo maoti te tuatapaparaa afaro, te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e te parau mau. Ua papai o Petero e: “E faateitei râ outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou aau: e ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na, ma te mǎrû e te auraro maite atu.” (Petero 1, 3:15) E nehenehe te hoê taata haapii e haapiihia na roto i te mǎrû e haamau i to ˈna feruriraa i nia i te tumu parau maoti hoi i te tapitapi aore ra i te turori na roto i te hoê huru haapiiraa etaeta e te tatamaˈi haere. Mai ia Paulo, e nehenehe te mau tavini o te haapii ia vetahi ê ma te mǎrû e parau e: “Aore roa i tuu i te turoriraa i te taata atoa, ia ore ia faainohia te toroa nei.” (Korinetia 2, 6:3) I te tahi mau taime, e riro atoa te feia patoi i te farii maitai mai i te feia e haapii ma te mǎrû.

E titauhia te mǎrû i te mau taata atoa

21, 22. Nafea te taatoaraa o te nunaa o Iehova ia faufaahia i te mǎrû?

21 Eita te mǎrû kerisetiano e faatupuhia no te haaputapû noa i te manaˈo o te feia no rapaeau i te faanahonahoraa a Iehova. Mea titau-atoa-hia teie huru maitai i roto i te mau auraa i rotopu i te nunaa a te Atua. (Kolosa 3:12-14; Petero 1, 4:8) E faaitoitohia te mau amuiraa i te pae varua ia rave amui anaˈe te mau matahiapo e te mau tavini tauturu aau mǎrû i te ohipa ma te au maite. Mea faufaa roa ia faaite te feia tataitahi o te nunaa o Iehova i te mǎrû e te tahi atu mau huru maitatai a te Atua, no te mea “hoê â ïa ture” no te mau taata atoa.—Exodo 12:49; Levitiko 24:22.

22 Maoti te mǎrû e tupu ai te hau e te oaoa o te nunaa o te Atua. No reira, e tia ia riro te reira ei tuhaa no te anairaa o te mau huru maitatai o te ahu e omonohia e te mau kerisetiano atoa i te fare, i roto i te amuiraa, e i te tahi atu vahi. Oia mau, e tia i te mau tavini atoa o Iehova ia ahu ia ratou i te mǎrû.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ No te aha e tia ˈi i te mau matahiapo kerisetiano ia riro ei feia aau mǎrû?

◻ Nafea te mǎrû ia aratai i te taata aˈo paari?

◻ Eaha te faufaa ia rahi te feia aˈo?

◻ No te aha e mea maitai roa ia poro ma te mǎrû?

[Hohoˈa i te api 26]

Ua riro te nunaa o Iehova mai te mau mamoe ra te huru e e tia ia rave ia ratou ma te mǎrû

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

[Hohoˈa i te api 28]

Maoti te mǎrû, e nehenehe te nunaa o Iehova e poro atu i te feia e ere hoê â huru to ratou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono