Te haavaraa hopea
“IA pohe oe, e haamauiuihia to oe nephe anaˈe ra; o te po auahi ïa no ˈna: tera râ, i te mahana haavaraa, e apiti to oe tino e to oe nephe, e i reira e piti atura ïa po auahi, e tahe hoi te topata toto o to oe nephe, e e tahe to oe tino i roto i te mauiui.”
MEA na roto i teie mau parau to te orometua ra o C. H. Spurgeon no te senekele XIX, faataaraa i te hiˈoraa o te mau upoo faatere haapaoraa no nia i te mahana haavaraa e te mau mauiui o te feia i faautuahia. Mai te reira atoa te huru tiaturiraa mehameha a te taata aravihi italia ra o Michel-Ange, mai te itehia ra i roto i ta ˈna hohoˈa i peni oia hoi “Te Haavaraa Hopea” (teie te hoê paeau i nia nei) i nia i te patu o te fare pure Sixtine i Roma. Te na ô ra Te buka parau paari beretane apî no nia i teie hohoˈa peni e: “I roto i te Haavaraa, e riro te Mesia ei atua faariaria maoti hoi ei faaora kerisetiano, inaha, te imi nei oia i te faautua i te huitaata maoti hoi i te farii i te feia i haamaitaihia i roto i te raˈi.”
Te haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano
I te mau senekele na mua ˈtu, ua riro te mahana haavaraa e te po auahi ei mau tumu parau au-roa ˈˈe-hia no te mau aˈoraa. Na nia mai i te pupiti, e orero na te mau orometua mai ia C. H. Spurgeon ma te reo haruru e ma te faataa roa mai i te tahi mau hohoˈa no nia i te mau haamauiuiraa hairiiri mau e tiai maira i te feia hara. I teie nei tau, mea varavara roa ia faaroohia teie huru aˈoraa. Teie râ, ua riro noâ te po auahi e te haavaraa hopea ei mau haapiiraa haamanahia a te rahiraa o te mau ekalesia.
Te farii nei te rahiraa o te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te haapiiraa katolika roma e na ô ra e e piti faito i roto i te mau haavaraa a te Atua. A tahi, te vai ra te “haavaraa taa ê.” Ia pohe te hoê taata, e haavahia to ˈna nephe e manaˈohia e mea pohe ore i reira iho e e faaotihia e e haere anei oia e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi aore ra i nia i te raˈi.a I muri iho, o te haavaraa hopea ïa, aore ra te haavaraa rahi, i te tau hopea i reira te mau tino o te feia pohe e faatiahia mai ai e e tahoê-faahou-hia ˈi e to ratou mau nephe pohe ore.
I taua mahana haavaraa ra, e faaea noa te mau nephe e vai ra i nia i te raˈi i reira e e tahoêhia ˈtu i te mau tino o tei faarirohia ei mau tino tahuti ore. Area te mau nephe e haamauiuihia ra i roto i te po auahi ra, e faaea noa ïa ratou i reira, e e tahoê-atoa-hia te nephe i te mau tino tahuti ore e faatiahia mai. Ia au i te tahi mau taata, e uˈana roa ˈtu â to ratou mau mauiui. Eita te feia e ora noa râ i nia i te fenua e pohe. E haavahia ratou a ora noa ˈi ratou e e haere roa ˈtu ratou i nia i te raˈi aore ra i roto i te po auahi, ma “te tino e te nephe atoa.”
Ua faariro te manaˈo ra e faaoromai i te mau mauiui aita e faaauraa i roto i te po auahi i te parau no te haavaraa hopea e ravehia e Iesu Mesia ei parau mehameha. Ia au i teie hiˈoraa, e maere anei outou i te iteraa e, i te tanoraa mau, mea pinepine te mau haavaraa a te Atua i te riro ei tumu oaoaraa e e riro ta ˈna Mahana Haavaraa ei taime oaoa roa ˈˈe i roto i te aamu taata nei? Mea nafea ïa?
[Nota i raro i te api]
a Te tiaturi atoa nei te mau katolika roma i te toru o te huru: te hoê faautuaraa no te hoê noa taime i roto i te vahi tamâraa hara hou e tomo roa ˈtu ai i roto i te raˈi.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Random/Sipa Icono