A tamau noa i te faaara no nia i te ohipa huru ê a Iehova
“E tia mai hoi Iehova mai tei te mouˈa ra ia Perazima; e mai tei te peho ra ia Gibeona i te tupuraa o to ˈna riri.”—ISAIA 28:21.
1, 2. Eaha te ohipa huru ê ta Iehova i rave no To ˈna nunaa i te tau o Davida ra?
E OHIPA maere mau! E ohipa huru ê roa! O ta Iehova ïa i rave no to ˈna nunaa o te tau tahito i te senekele 11 hou to tatou nei tau. E ua riro hoi teie ohipa maere mau ei hohoˈa no te tahi ohipa huru ê roa ˈtu â o ta ˈna e fatata roa i te rave i te tau i mua nei. Eaha taua ohipa tahito ra? I muri noa ˈˈe i to Davida faatoroaraahia ei arii i Ierusalema, ua aro maira te nunaa tapiri mai o te mau ati Philiseti, e na te reira i turai ia Iehova ia rave i te tahi ohipa maere mau. A tahi, ua haamata ihora te mau ati Philiseti i te purara mai na roto i te vahi papu i raro ra no Rephaima. Ua ani atura o Davida ia Iehova e eaha te tia ia ˈna ia rave e ua faauehia maira oia e haere atu e tamaˈi. Ma te auraro i te parau a Iehova, ua upootia roa ˈˈera o Davida i nia i te nuu puai Philiseti i Baala-perazima. Teie râ, aita te mau ati Philiseti i farii e ua pau ratou. Ua hoˈi aˈera ratou no te vavahi e no te eiâ faahou â i te vahi papu i raro no Rephaima ra, e ua imi faahou ihora o Davida i te aratairaa a Iehova.
2 I reira ra, ua parauhia ˈtura oia e haere e to ˈna mau nuu na muri mai i te mau ati Philiseti. Ua parau maira o Iehova: “E ia faaroo oe i te ahehe i roto i te mau baka ra, a faaitoito oe i reira: ei reira hoi Iehova e haere ai na mua ia oe, e rave i taua nuu ra i te Philiseti.” O te ohipa ïa i tupu. Ua tiai noa ˈtura o Davida ia faatupu Iehova i te ahehe i roto i te mau tumu baka ra—na roto paha i te tahi mataˈi puai. I reira iho, ua haere maira o Davida e to ˈna mau nuu i rapae i to ratou vahi pupuniraa e ua tairi ihora i te mau ati Philiseti o tei fariu ê te manaˈo e ua taparahi roa ˈˈera ia ratou. Ua haaputuputuhia ˈtura te mau idolo ta te mau ati Philiseti i faarue mai e te tarava noa ra i nia i te tahua aroraa e ua vavahihia ˈtura.—Samuela 2, 5:17-25; Paraleipomeno 1, 14:8-17.
3. No te aha e mea faufaa te ohipa maere a Iehova no te mau ati Iuda o te tau o Isaia, e no te aha e mea faufaa atoa no te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana?
3 E ohipa huru ê roa, e e ohipa maere mau, ta Iehova i rave no te aro atu i te mau ati Philiseti e no te turu i te arii o ta ˈna i faatahinu. Mea faufaa roa teie ohipa faahiahia mau no te mea ua faaara mai te peropheta Isaia e e rave Iehova i te tahi ohipa maere mau e te puai atoa i nia i te feia i taero i te pae varua i Iuda ra. No reira, e tia i te mau raatira haapaoraa faaroo ore o te tau o Isaia ia haapao maitai. E tia i te amuiraa faaroo kerisetiano no teie nei tau ia haapao atoa no te mea ua riro te ohipa i tupu i nia ia Iuda ei hohoˈa no te hopea o te amuiraa faaroo kerisetiano.
‘Ua poto te roi’
4, 5. (a) Mea nafea to Isaia faahohoˈaraa i te huru tupuraa au ore o te mau raatira haapaoraa o to ˈna ra tau? (b) Eaha te tumu o te huru tupuraa papu ore o te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana?
4 Na mua roa, ua faaite tahaa mai o Isaia e e tiaturiraa hape roa e e haavare mau, te mau faaauraa parau ta te feia i taero i te pae varua no tahito ra i tiaturi noa na. I muri iho, ua faataa mai oia i te tiaraa au ore o te feia e tiaturi ra i teie haavare na roto i te tahi faahohoˈaraa. Te na ô ra oia e: “E poto hoi te roi ia titoo te taata i nia iho; e oaoa te tapoˈi eita e tia ia tipuu i raro aˈe.” (Isaia 28:20) Te taata e tamata i te faaetaeta ia ˈna i roto i te hoê roi poto roa, e vai noa ïa to ˈna avae i rapae e e toetoe roa. I te tahi aˈe pae, ia huti mai o ˈna i to ˈna avae no te faatano ia ˈna i te faito o te roi, e nainai roa ïa te tapoˈi roi e e vai noa atoa to ˈna tino i rapae. Noa ˈtu eaha ta ˈna ohipa e rave, e vai noa iho â te hoê vaehaa o to ˈna tino i rapae e e toetoe roa o ˈna.
5 Ia au i te hoê auraa taipe, tera ïa te huru o te feia i te tau o Isaia o tei tuu i to ratou tiaturiraa i nia i te haavare. Tera atoa te huru tupuraa au ore o te feia i teie mahana e tuu nei i to ratou tiaturiraa i nia i te haapuraa haavare a te amuiraa faaroo kerisetiano. E au ra e tei rapae ratou e ua toetoe roa ratou. E ere i te taime no te imi i te haapuraa i roto i te mau faanahoraa a teie nei ao no te haamau i te hau e te ino ore. I mua i te mau haavaraa a te Atua e fatata maira, eita roa ˈtu te mau taatiraa e te mau tia politita e hopoi mai i te mahanahanaraa no te amuiraa faaroo kerisetiano.
Te ohipa maere mau a Iehova
6. Mea nafea Iehova e ohipa ˈi no te tairi ia Iuda, e mea nafea oia ia tairi mai i te amuiraa faaroo kerisetiano?
6 I muri aˈe i to ˈna faahohoˈaraa i te huru tupuraa au ore o te Ierusalema faaroo ore o to ˈna tau ra—e o te amuiraa faaroo kerisetiano faaroo ore no teie nei tau—te na ô faahou ra o Isaia e: “E tia mai hoi Iehova mai tei te mouˈa ra ia Perazima; e mai tei te peho ra ia Gibeona i te tupuraa o to ˈna riri; ia rave oia i ta ˈna ohipa, ta ˈna ohipa huru ê ra; ia faatupu oia i ta ˈna e rave ra i ta ˈna ravea huru ê ra.” (Isaia 28:21) Oia mau, ua faaara o Isaia, e fatata roa Iehova i te tia mai mai ta ˈna i rave i Baala-perazima. I teie râ taime, e tairi oia i to ˈna nunaa faaroo ore, e e na reira oia mai te hoê ninaraa pape rahi o te tahe atu na roto i te apoo o te hoê patu haapahuraa pape o tei parari. E haapapuhia e aita e mana e mea faufaa ore atoa te faaauraa a Ierusalema e te pohe. Mai te reira atoa, te fatata maira te taime i reira Iehova e aro atu ai i te amuiraa faaroo kerisetiano, e e papu ia ˈna e aita roa ˈtu e auraa to ta ˈna mau taairaa maamaa e to teie nei ao. E huˈahuˈa roa ta ˈna faanahonahoraa rahi e e haamou-roa-hia to ˈna mau melo. E tahuhia ta ˈna mau atua hape i te auahi.
7. No te aha i parauhia ˈi e mea “maere” e mea “huru ê” te mau opuaraa a Iehova no nia ia Iuda?
7 No te aha o Isaia i parau ai e ua riro te ohipa a Iehova i nia ia Ierusalema ei ohipa maere e te huru ê mau? O Ierusalema hoi te oire pu o te haamoriraa a Iehova e te oire o te arii faatahinuhia a Iehova. (Salamo 132:11-18) No teie tiaraa no ˈna ra, aitâ ïa oia i haamouhia aˈenei. Aitâ to ˈna hiero i tutuihia aˈenei i te auahi. Aitâ te aorai o te arii ra o Davida, tei haamauhia na i Ierusalema, i faatahurihia aˈenei. Eita hoi e manaˈohia e e nehenehe te reira e tupu. Mea huru ê roa ahiri e e puta mai te manaˈo e farii e ia tupu teie mau ohipa, i roto ia Iehova ra.
8. Eaha te faaararaa ta Iehova i horoa ˈtu no nia i ta ˈna ohipa huru ê e fatata maira?
8 Teie râ, ua faaara mau â o Iehova na roto i te arai o ta ˈna mau peropheta e e tupu te mau ohipa hitimahuta mau a muri aˈe. (Mika 3:9-12) Ei hiˈoraa, ua faaite te peropheta ra o Habakuka, tei ora i te senekele 7 hou to tatou nei tau e: “A hiˈo na i roto i te mau etene, a hiˈo na, a maere roa ˈtu ai; e ohipa ta ˈu e rave i to outou nei pue mahana, faaite noa ˈtura ia outou e ore â outou e faaroo. Inaha hoi, te faatia nei au i te Kaladaio, i te fenua haere oioi e te aroha ore, o te haaati i te aano atoa o te fenua, ia noaa te parahiraa e ere i ta ratou ra. E feia mǎtaˈu-rahi-hia ratou e te riariahia.”—Habakuka 1:5-7.
9. Mea nafea to Iehova faatupuraa i ta ˈna faaararaa i nia ia Ierusalema?
9 I te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua faatupu Iehova i ta ˈna faaararaa. I te mea e ua faatia oia i te mau nuu no Babulonia ia haere mai e aro ia Ierusalema, ua farii aˈera oia ia haamou ratou i te oire e te hiero atoa. (Te oto o Ieremia 2:7-9) Hau atu, ua farii oia e ia haamouhia o Ierusalema no te piti o te taime. No te aha? I muri aˈe i to ratou hopoi-tîtî-raahia e 70 matahiti te maoro, ua hoˈi atura te mau ati Iuda tei tatarahapa i to ratou fenua, e ua patuhia ˈtura te hoê hiero apî i Ierusalema. Teie râ, ua atea ê faahou te mau ati Iuda ia Iehova. I te senekele matamua o to tatou nei tau, ua faahiti o Paulo i te mau parau a Habakuka i te mau ati Iuda o to ˈna ra tau, ma te faaara e te vai ra te tahi atu tupuraa o te parau tohu a muri aˈe. (Ohipa 13:40, 41) Ua faaara o Iesu iho e e haamouhia o Ierusalema e to ˈna hiero no te mea ua erehia te mau ati Iuda i te faaroo. (Mataio 23:37–24:2) Ua haapao anei taua mau ati Iuda o te senekele matamua ra i teie mau parau? Aita. Mai to ratou mau tupuna, aita roa ˈtu ratou i tâuˈa i te faaararaa a Iehova. No reira, ua faatupu faahou ihora Iehova i ta ˈna ohipa maere. Ua haamouhia ˈtura o Ierusalema e to ˈna hiero i te matahiti 70 o to tatou nei tau na roto i te arai o te mau nuu Roma.
10. Mea nafea Iehova ia tairi i te amuiraa faaroo kerisetiano i te tau i mua nei?
10 Teie râ, e tia anei ia manaˈo e eita Iehova e rave atoa i teie huru ohipa i to tatou nei tau? Inaha, e faatupu oia i ta ˈna opuaraa noa ˈtu e e riro te reira ei mea maere mau e te huru ê roa no te feia aore e tiaturi ra. I teie nei, te tapao o ta ˈna aroraa, o te amuiraa faaroo kerisetiano ïa, o te parau ra mai ia Iuda tahito ra, e te haamori ra oia i te Atua, ua î roa râ oia i te ohipa tia ore. Na roto i te Davida Rahi, o Iesu Mesia, e tairi Iehova i te mau “ati Philiseti” o te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê hora manaˈo-ore-hia e ratou. E rave oia i ta ˈna ohipa huru ê ra na roto i te tumâ-roa-raa i te mau toetoea hopea o te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano.—Mataio 13:36-43; Tesalonia 2, 1:6-10.
Te faaararaa no nia i te ohipa a Iehova
11, 12. Mea nafea te mau Ite no Iehova i te faaararaa no nia i te mau haavaraa a Iehova e fatata maira?
11 E rave rahi matahiti to te mau Ite no Iehova faaararaa e te fatata maira te haavaraa a Iehova. Ua faaite ratou e te haamouraa o Ierusalema e to ˈna hiero i te matahiti 607 e i muri aˈe, i te matahiti 70, e mau faaararaa anaˈe ïa tei tohuhia mai no nia i te ohipa e tupu i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano. Hau atu, ua haapapu ratou e, no ta ˈna mau peu apotata, ua riro te amuiraa faaroo kerisetiano ei tuhaa no te hau emepera rahi a te haapaoraa hape na te ao atoa nei, oia hoi o Babulonia Rahi. No reira, e tairi iho â râ te mau haavaraa a te Atua i nia ia Babulonia Rahi, i te amuiraa faaroo kerisetiano, no te mea o ˈna te tuhaa hara roa ˈˈe o teie taatiraa demoni ra.—Apokalupo 19:1-3.
12 Ua faaite papu te mau Ite no Iehova i te faaararaa i tohuhia mai i roto i te Bibilia e, i te tau i faataahia e Iehova, e huri mai te mau tane faaturi politita a Babulonia Rahi i nia ia ˈna. Ma te faataipe ia ratou i te hoê puaa taehae uteute hoê ahuru tara to ˈna, te faaara ra te Apokalupo e: “E na tara hoê ahuru ta oe i hiˈo ra, e te puaa ra, e faufau ïa i taua faaturi ra [o Babulonia Rahi], e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” (Apokalupo 17:16) E tutuihia te amuiraa faaroo kerisetiano i te auahi e e haamou-roa-hia oia e tae noa ˈtu i te mau haapaoraa hape atoa. E riro te reira ei ohipa maere mau na Iehova, ta ˈna ohipa huru ê roa no to tatou nei tau.
13. No te aha e nehenehe ai e parau e hoê â te huru o te taata i mua i te mau faaararaa a Iehova i teie mahana i ta Isaia i farerei?
13 Ia faaite te mau Ite no Iehova i te poroi faaararaa no teie ati e fatata maira, mea pinepine ratou i te farerei i te ata faaooo. E na ô mai hoi te taata e o vai râ ratou no te faahiti i teie mau huru parau. Ia hiˈo-anaˈe-hia, e tiaraa papu maitai e te aueue ore to te amuiraa faaroo kerisetiano. E te manaˈo nei vetahi e te maitai atura to ˈna tiaraa. Ua farii hoi te mau hau faatere e haavî na ia ˈna i mutaa ihora e ia fanaˈo oia i te hoê tiamâraa rahi aˈe. Teie râ, e tia i te amuiraa faaroo kerisetiano ia haapao i te aˈoraa a Isaia e na ô ra e: “Atira na outou i te tâhitohito, a rahi roa hoi to outou tapearaahia; e parau rave hua, e te haapao-mau-hia ta ˈu i ite aˈenei ia Iehova sabaota ra, i teie atoa nei fenua.”—Isaia 28:22; Petero 2, 3:3, 4.
14. Mea nafea te mau tapea o te amuiraa kerisetiano e etaeta ˈi e e vi roa ˈi?
14 E tamau noâ te tuhaa rahi o te amuiraa faaroo kerisetiano i te patoi atu i te Arii e te Basileia. (Tesalonia 2, 2:3, 4, 8) Teie râ, i te hoê â taime, e etaeta roa ˈtu â e e vî roa ˈtu â to ˈna tapearaahia. Oia hoi te auraa, e rahi noa ˈtu te papuraa o to ˈna haamouraa. Eita o Iehova e faaore i ta ˈna faaotiraa e haamou roa i te amuiraa faaroo kerisetiano mai ta ˈna i ore i faarue i ta ˈna faaotiraa e ia haamouhia o Ierusalema e to ˈna hiero i te matahiti 607 hou to tatou nei tau.
“A haere ê mai na outou i rapae”
15. Eaha te hororaa e horoahia ra no te feia mafatu maitai?
15 Nafea ia ape i te hopea o te amuiraa faaroo kerisetiano? I te tau o Iseraela, ua tono o Iehova i te mau peropheta haapao maitai no te faahoˈi mai i te feia mafatu maitai i roto i te haamoriraa mau. I teie mahana, ua faatia oia i to ˈna mau Ite, e mau mirioni ratou i teie nei, no te rave atoa i teie ohipa. Te faaite tahaa nei ratou ma te mǎtaˈu ore i te pohe o te amuiraa faaroo kerisetiano i te pae varua. Ia na reira ratou, te faaite nei ïa ratou ma te haapao maitai i te mau poroi peapea mau ta te melahi e faaite ra na roto i te faaotoraa i te pu i roto i te Apokalupo pene 8 e te 9. Hau atu, ua haaparare ratou ma te tuutuu ore i te aˈoraa i papaihia i roto i te Apokalupo 18:4: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, . . . ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.” O Babulonia Rahi te faahitihia ra i ǒ nei, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao atoa nei, e te melo faufaa roa ˈˈe, o te amuiraa faaroo kerisetiano ïa.
16. Mea nafea to te mau mirioni taata haereraa mai i rapae i te haapaoraa hape?
16 Mai te matahiti 1919 mai, e te matahiti 1922 iho â râ, ua pahono mai te hoê nahoa rahi taata haehaa i teie aˈoraa e ua faarue ratou ia Babulonia Rahi. Tau tausani ratou i te omuaraa ra, e i muri iho, tau hanere tausani e i teie nei, e mau mirioni taata o tei faataa ê mai ia ratou i te haapaoraa hape, i te amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ, e ua horo maira i roto i te haamoriraa viivii ore. (Isaia 2:2-4) Ua ite ratou e mea na roto anaˈe i te faarueraa ia Babulonia Rahi ratou e ora ˈi i to ˈna pohe, o te hope na roto i to ˈna haamouraa ia tae i te taime o Iehova e rave ai i ta ˈna ohipa huru ê roa.
17, 18. Mea nafea to Iehova riroraa ei korona faanehenehe e ei hei unauna no to ˈna nunaa?
17 Ua faataa mai te peropheta Isaia i te tiaraa oaoa mau o te feia o te turu i te haamoriraa viivii ore. Te na ô ra oia e: “Ia tae i taua mahana ra e riro ai Iehova sabaota ra, ei hei unauna, e ei korona unauna i te toea o to ˈna ra taata: e ei varua parau au hoi i te feia i parahi i te faaauraa parau ra; e ei puai no te feia i faahoˈi i te aro i te uputa ra.”—Isaia 28:5, 6.
18 No to ratou taiva-ore-raa i te parau mau, ua riro o Iehova ei korona hanahana mure ore no te mau melo o te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. Ua tupu mau te reira mai te matahiti 1926 iho â râ. I taua matahiti ra, ua haafaufaa te numera o Te Pare Tiairaa no te 1 no tenuare i te titauraa ru e faahanahana i te iˈoa o Iehova i roto i te hoê tumu parau putapû mau, “O vai te faahanahana ia Iehova?” Mai reira mai, ua haaparare te mau kerisetiano faatavaihia i taua iˈoa nei na te ao atoa nei mai tei ore i ravehia aˈenei na mua ˈtu. I te matahiti 1931, ua haapapuhia to ratou taairaa e o Iehova i to ratou fariiraa i te iˈoa ra Ite no Iehova. Hau atu, ua haere atoa mai te nahoa rahi o te mau mamoe ê atu i rapae i te amuiraa faaroo kerisetiano e te toea o Babulonia Rahi. Ua farii atoa teie mau taata i te iˈoa o te Atua. Eaha te faahopearaa? Ua riro o Iehova iho—eiaha râ te tahi hau tiamâ morohi noa—ei korona faanehenehe e ei hei unauna no te mau taata tei hau atu i te maha mirioni i roto i tau 212 fenua e mau motu o te moana. Auê te hanahana e no teie mau taata ia amo i te iˈoa o te Atua ora mau hoê ra!—Apokalupo 7:3, 4, 9, 10; 15:4.
“E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna”
19. O vai te parahi ra no te haava, e mea nafea to Iehova riroraa mai ei varua parau-tia no ˈna?
19 Ua riro o Iehova ei ‘varua no te parau-tia’ no Iesu, ‘te parahi ra no te haava.’ I to Iesu vairaa mai i nia i te fenua nei, aita oia i farii e ia hema oia i te manaˈo taero o te mau taatiraa e to teie nei ao. I teie mahana, na nia i to ˈna tiaraa arii i faatoroahia e Iehova, ua î oia i te varua moˈa, o te aratai ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa tia e te maramarama. Ua tupu teie parau tohu i nia ia Iesu: “E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna; te varua o te paari e no te ite; te varua faaaˈo e no te puai; te varua no te ite, e no te mǎtaˈu ia Iehova.” (Isaia 11:2) Oia mau, na roto ia Iesu, ‘e tuu Iehova i te parau au ma te leni, e te parau-tia mau ra ma te faito.’ (Isaia 28:17) A hiˈa ˈi te mau enemi tei taero i te pae varua i roto i te haamouraa, e faatiamâhia te iˈoa moˈa o Iehova ra e to ˈna mana arii i nia i te ao atoa nei.
20, 21. Mea nafea te mau parau a Isaia 28:1-22 ia ohipa i nia ia outou?
20 Auê ïa auraa nehenehe mau to teie parau tohu a Isaia pene 28 no tatou nei i teie mahana! Mai te peu e e faaatea ê mai tatou i te feia i taero i te pae varua o te amuiraa faaroo kerisetiano e ia mau maite tatou i te haamoriraa viivii ore, e paruruhia ïa tatou ia rave Iehova i ta ˈna ohipa maere mau e ta ˈna ohipa huru ê roa. Auê tatou i te oaoa e ia ite tatou i te reira! E auê tatou i te oaoa e ia manaˈo tatou e ia tupu anaˈe teie mau ohipa, e faahepohia te mau taata atoa ia ite e ua ohipa te mau nuu a Iehova no te maitai o to ˈna nunaa haapao maitai e no te tahoo ia ˈna iho maoti ia Iesu Mesia!—Salamo 83:17, 18.
21 No reira, ia tamau noâ te mau kerisetiano mau atoa i te faaara ma te mǎtaˈu ore i te ohipa maere mau a Iehova. Ia tamau noâ ratou i te faaite i ta ˈna ohipa huru ê ra. A na reira noa ˈi ratou, ia faaite ratou i te mau taata atoa e tei nia to tatou tiaturiraa aueue ore i te Basileia o te Atua i raro aˈe i te mana o te Arii i faatoroahia ra. Ia tahoê na to ratou itoito, to ratou manaˈo papu, e to ratou taiva ore no te arue i to tatou Atua mana hope ra o Iehova e a muri noa ˈtu.—Salamo 146:1, 2, 10.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha te amuiraa faaroo kerisetiano e farerei ai i te hoê huru tupuraa au ore?
◻ Eaha te opuaraa a Iehova no nia ia Ierusalema, e no te aha te reira i riro ai ei ohipa “maere” e te “huru ê”?
◻ Eaha te mau faaararaa ta te mau Ite no Iehova i haaparare no nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, e eaha ta ratou i farerei?
◻ Nafea ia ape i te hopea o te amuiraa faaroo kerisetiano?
[Hohoˈa i te api 17]
E rave faahou Iehova i ta ˈna ohipa maere, i teie râ taime, i nia ïa i te amuiraa faaroo kerisetiano