VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/6 api 3-8
  • Te feia i taero i te pae varua—O vai ma ratou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te feia i taero i te pae varua—O vai ma ratou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te feia i taero i Epheraima”
  • ‘Ua hapa te tahuˈa e te peropheta’
  • Te feia i taero i teie mahana
  • “Ua faaue e ua na nia iho i te faaue”
  • Te faautuaraa
  • Ua imi ratou i te haapuraa i roto i te haavare!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Manaˈo faufaa o te buka a Isaia—I
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • A tamau noa i te faaara no nia i te ohipa huru ê a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Buka Bibilia numera 23—Isaia
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/6 api 3-8

Te feia i taero i te pae varua—O vai ma ratou?

“E pohe to te hei teoteo o te feia i taero i Epheraima.”—ISAIA 28:1.

1. Eaha te manaˈo oaoa ta vetahi i faaite, e tupu mau anei râ ta ratou mau tiaturiraa?

TE ORA nei tatou i te mau tau arepurepu mau. E rave rahi mau taata o tei aehuehu roa na roto i te mau tauiraa politita rahi i tupu na te ara e i to ratou iteraa i te tuhaa rahi atu â a te mau Nunaa Amui. I te avae titema 1989, ua papai te vea ra Detroit Free Press e: “A tomo ai te palaneta i roto i te mau matahiti 1990, ua tupu taue noa mai te hau.” Ua faaite te hoê vea rusia e: “Te faaineine nei tatou i te tiapai i ta tatou mau ˈoˈe ei auri arote,” area te papai parau rahi o te mau Nunaa Amui ra, teie ïa ta ˈna i parau: “Ua ore te tamaˈi toetoe.” Oia mau, ua faatupuhia te mau titauraa teitei, e aita e feaaraa e te taui nei te huru o te ao nei. Aita i maoro aˈenei, ua haapapu mai te tamaˈi o te Ooa e e nehenehe te mau ohipa e taui oioi noa. Teie râ, e manuïa anei teie nei ao i te faatupu i te hoê tau no te hau e te ino ore mau, e te mau haamaitairaa atoa e noaa mai? Eita. Inaha, te fatata maira te hoê ati rahi o te faaaueue i te ao nei i nia i to ˈna niu! E tuhaa rahi ta te haapaoraa i roto i teie ati.

2. Mea nafea te huru tupuraa i teie nei tau i te faaauraahia i te ohipa i tupu i Iseraela e i Iuda tahito ra?

2 Ua faahohoˈahia mai teie ati na roto i te mau ohipa i tupu i Iseraela e i Iuda tahito ra i roto i te vauraa e te hituraa o te senekele hou to tatou nei tau. I taua tau atoa ra, ua manaˈo te taata e e manuïa ratou i te faatupu i te hau. Teie râ, ua faaara mai te Atua, na roto i te arai o ta ˈna peropheta o Isaia e, ua riro to ratou tiaturiraa i te hau ei manaˈo hape roa, e tei fatata roa i te faaite-tahaa-hia. I teie atoa mahana, te faaara nei Iehova i te huitaata nei, na roto i te arai o ta ˈna mau Ite e, e vare roa ratou ahiri e e tiaturi ratou e e tupu te hau o te vai maoro mai na roto i te mau tutavaraa a te taata nei. E taio anaˈe na i te faaararaa a Iehova i tohuhia mai e e hiˈo anaˈe na e eaha to ˈna auraa i teie mahana. Tei roto ïa i te pene 28 o Isaia e ua papaihia na mua ˈˈe i te matahiti 740 hou to tatou nei tau, i te tau paha o te faatereraa a te arii ino ra o Peka no Iseraela e te arii faaroo ore ra o Ahazia no Iuda.

“Te feia i taero i Epheraima”

3. Eaha te faahaparaa maere mau ta Isaia i faaite?

3 I te irava 1 o te pene 28, e hitimaue tatou i teie parau maere mau: “E pohe to te hei teoteo o te feia i taero i Epheraima, e te tiare maheahea noa ra o to ratou unauna nehenehe: to te feia i te hopea mai o te peho hotu maitai ra; o tei maamaahia i te uaina ra!” Ua hitimahuta roa paha te mau ati Iseraela i to ratou faarooraa i teie faahaparaa etaeta mau! O vai ma taua “feia i taero i Epheraima” ra? Eaha to ratou “hei teoteo”? E eaha ‘te hopea o te peho hotu maitai ra’? E te mea faufaa roa ˈtu â, eaha te auraa o teie mau parau no tatou nei i teie mahana?

4. (a) Eaha mau na o Epheraima e te hopea o te peho hotu maitai ra? (b) No te aha o Iseraela i manaˈo ai e ua paruruhia oia?

4 I te mea e o Epheraima te opu fetii rahi roa ˈˈe o na opu e hoê ahuru no Iseraela, i te tahi taime, e ravehia te parau ra “Epheraima” no te faataa i te taatoaraa o te basileia no apatoerau. No reira, “te feia i taero i Epheraima,” o te feia inu ava mau ïa i Iseraela. O Samaria te oire pu no Iseraela, e tia ra i nia i te hoê vahi teitei i nia ˈˈe i te hoê peho hotu ra. No reira, e tano ïa te parau ra ‘te hopea o te peho hotu maitai ra’ no Samaria. I te taime a papaihia ˈi teie mau parau, ua viivii roa te basileia no Iseraela i te pae faaroo. Hau atu, ua faatupu oia i te hoê faaauraa i te pae politita e o Turia no te aro atu ia Iuda e i teie nei, te manaˈo ra oia e ua paruruhia oia. (Isaia 7:1-9) E taui râ te reira. Te fatata maira hoi te hoê ati, e no reira Iehova i parau ai e “e pohe to te hei teoteo o te feia i taero i Epheraima.”

5. (a) Eaha te hei teoteo o Iseraela? (b) O vai ma te feia i taero i Epheraima?

5 Eaha “te hei teoteo”? Te hoê hei, o te taipe ïa o te mana arii. Oia mau, “te hei teoteo,” o te tiaraa ïa o Iseraela ei basileia taa ê e te tiamâ ia Iuda. E tupu te tahi ohipa o te haamou roa i te tiamâraa arii o Iseraela. O vai ïa “te feia i taero i Epheraima”? Ma te feaa ore, o te feia i taero i roto i te auraa mau i Iseraela, inaha te ravehia ra te haamoriraa etene tia ore i Samaria. Te faahiti nei râ te Bibilia i te parau no te hoê taeroraa ino roa ˈtu â. I roto i te Isaia 29:9, te taio nei tatou e: “Ua taero ratou, e ere râ i te taero uaina; ua turori ratou, e ere râ i te turori taero ava.” E taero teie i te pae varua, te hoê huru taero ava viivii o te aratai i te pohe. Ua roohia hoi te mau raatira no Iseraela—to ˈna mau raatira haapaoraa iho â râ—i teie huru taero ava i te pae varua.

6. Eaha tei faataero ia Iseraela tahito?

6 Eaha te tumu o te taero ava i te pae varua o Iseraela tahito? Na mua roa, o to ˈna ïa faatupuraa i te hoê faaauraa e o Turia no te aro atu ia Iuda, o tei aratai hoi i te mau raatira o te nunaa ia manaˈo e ua paruru-maitai-hia ratou. Na roto i teie taero i te pae varua, ua aramoina ia Iseraela i te ohipa e tupu mau ra. Mai te hoê taero ava mau, ua oaoa roa oia noa ˈtu e aita roa ˈtu e tumu no te oaoa. Hau atu, ua teoteo roa o Iseraela i to ˈna faaauraa ˈtu i te faufaa viivii e o Turia, mai te mea ra e ua tuu oia i te hoê hei unauna ra. Teie râ, mai ta Isaia e parau ra, e hei maheahea noa teie o te moe oioi noa.

7, 8. Noa ˈtu e te manaˈo ra oia e mea maitai oia, eaha ta Iseraela tahito e faaruru atu?

7 Teie ta Isaia e faaite ra i roto i te pene 28, irava 2: “Inaha te taata etaeta rahi, o tei puai rahi ta Iehova i tono ra! E au oia i te vero ûa-paari, mai te mataˈi rahi e pohe ai te taata ra; mai te pape rahi pue tahe uˈana maira: e taora taue noa oia ia ratou i raro i te repo i tana rima.” O vai taua “taata etaeta rahi, o tei puai rahi” ra? I te tau o Iseraela tahito ra, o te Hau emepera puai ïa no Asura. E tairi mai teie nunaa puai rahi e te taehae ia Iseraela mai te hoê vero uˈana e te pape rahi pue tahe uˈana ra. Eaha ïa te faahopearaa?

8 Te na ô râ o Isaia e: “E taataahihia ratou i raro aˈe i te avae; te mau hei teoteo o te feia taero i Epheraima ra. E te tiare maheahea noa ra o to ratou unauna nehenehe ra, i te hopea mai o te peho hotu maitai ra, e riro mai te maa para vave aita i tae i te auhune mau ra; o tei hiˈo atura, ua pofai ihora i reira ra, e tei te taeraa ˈtu i te rima ra, ua horomii ihora ïa.” (Isaia 28:3, 4) Ua riro o Samaria, te oire pu o Iseraela, mai te hoê maa suke para ra i mua ia Asura, tei ineine i te pofaihia e te momihia. Fatata roa hoi te faufaa e o Turia tei faaauhia i te hoê hei i te taataahihia. Aita e faufaa faahou ia tae mai te mahana o te faautuaraa. Te mea ino roa ˈtu â, e huˈahuˈa roa te hanahana o to ˈna tiamâraa e au i te hoê hei ra, i raro aˈe i te avae o te enemi Asura ra. Auê ïa ati rahi e!

‘Ua hapa te tahuˈa e te peropheta’

9. No te aha paha o Iuda i tiai ai i te hoê poroi maitai aˈe no ǒ mai ia Iehova ra i ta Iseraela tahito i noaa?

9 E, te fatata maira te faautuaraa mehameha mau i nia ia Iseraela, e mai ta te Atua ra o Iehova i faaara mai, ua tupu taua faautuaraa ra i te matahiti 740 hou to tatou nei tau, i to Asura haamouraa ia Samaria e to te basileia no apatoerau mou-roa-raa ei nunaa tiamâ. Ua riro te ati i roohia i nia ia Iseraela tahito ei faaararaa riaria mau no te haapaoraa hape e te faaroo ore i teie mahana, mai ta tatou e ite i muri iho. Eaha ˈtura ïa no te tuahine o Iseraela i te pae apatoa, oia hoi te basileia no Iuda? I te tau o Isaia, te ohipa noa râ te hiero o Iehova i Ierusalema, te oire pu o Iuda. Te vai noa râ te faanahoraa a te mau tahuˈa i reira, e ua parau mai te mau peropheta mai ia Isaia, Hosea e Mika na nia i te iˈoa o Iehova. Eaha râ te poroi ta Iehova i faatae atu ia Iuda ra?

10, 11. Eaha te huru tupuraa haama mau e vai na i Iuda?

10 Te na ô faahou maira o Isaia e: “Ua hape atoa te reira [oia hoi, te mau tahuˈa e te mau peropheta no Ierusalema] i te uaina; e ua turorirori ratou i te ava taero, ua hapa atoa te tahuˈa e te peropheta atoa i te ava taero.” (Isaia 28:7a) Oia mau, ua taero roa atoa te mau raatira haapaoraa no Iuda. Mai ia Iseraela atoa, ua riro vetahi ei feia inu ava mau, e mea haama roa hoi te reira. Te opani maitai ra te Ture a te Atua ia inu te mau tahuˈa i te ava taero ia tavini anaˈe ratou i roto i te hiero. (Levitiko 10:8-11) Ua riro mau â te taero ava mau i roto i te fare o te Atua ei ofatiraa ino mau i te Ture a te Atua.

11 Te mea ino roa ˈtu râ, o te taeroraa ava ïa i te pae varua i Iuda. Mai ia Iseraela atoa o tei taai atu ia Turia no te aro ia Iuda, ua imi o Iuda i te parururaa na roto i te faaauraa i te faufaa e o Asura. (Te mau arii 2, 16:5-9) Noa ˈtu e te vai ra te hiero o te Atua e ta ˈna mau peropheta, ua tuu o Iuda i to ˈna tiaturiraa i nia i te taata maoti hoi i te tiaturi atu ia Iehova. Hau atu, i to ratou faatupuraa i taua faaauraa ino ra, ua manaˈo to ˈna mau raatira e te paruruhia ra ratou mai to ratou mau hoa i te pae apatoerau ra tei taero roa i te pae varua. Ua faufau roa Iehova i to ratou haerea haapao ore.

12. Eaha te ohipa e tupu no te taero o Iuda i te pae varua?

12 Te na ô faahou ra o Isaia e: “Ua vi ratou i te uaina; ua turorirori ratou i te ava taero, ua hapa ratou i te orama, e ua tuia to ratou manaˈo. Ua ǐî ta ratou mau amuraa maa atoa ra i te pihae, e te mau mea faufau, aore vahi toe.” (Isaia 28:7b, 8) E au ra e, no to ratou taero, ua pihae roa vetahi i roto i te hiero. Te mea ino roa ˈtu râ, ua pihae roa te mau tahuˈa e te mau peropheta o tei titauhia hoi ia horoa i te aratairaa i te pae faaroo, i te parau faufau i te pae varua. Hau atu, taa ê atu i te tahi tau feia faaroo, ua hape roa te mau haavaraa a te mau peropheta, e ua ite ratou i te mau ohipa haavare no te nunaa. E faautua mau â Iehova ia Iuda no to ˈna viivii i te pae varua.

Te feia i taero i teie mahana

13. Eaha te ohipa i faaauhia i te huru tupuraa i Iseraela e i Iuda tei itehia i te senekele matamua, e te ite-atoa-hia ra i teie nei tau?

13 Ua tupu anei te mau parau tohu a Isaia i nia anaˈe ia Iseraela e ia Iuda tahito? Aita. Ua faahiti o Iesu e te aposetolo Paulo atoa, i ta ˈna mau parau no nia i te taeroraa i te ava i te pae varua e ua faaohipa aˈera i te reira i nia i te mau raatira haapaoraa o to raua tau. (Isaia 29:10, 13; Mataio 15:8, 9; Roma 11:8) I teie atoa mahana, te itehia ra te hoê huru tupuraa mai tei tupu na i te tau o Isaia—i teie râ taime, i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, te faanahonahoraa i te pae faaroo na te ao atoa nei o te faahua parau ra e e tia oia no te Atua. Maoti hoi i te turu ma te papu maitai i te parau mau e i te tiaturi ia Iehova, ua tuu te amuiraa faaroo kerisetiano, oia hoi te katolika e te porotetani, i to ˈna tiaturiraa i roto i teie nei ao. No reira, ua peretete noa oia mai te mau taero ava no Iseraela e no Iuda ra. Ua faahohoˈa maitai te mau taero ava i te pae varua o taua mau nunaa tahito ra i te mau raatira i te pae varua o te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana. E hiˈo anaˈe na e mea nafea.

14. Mea nafea te mau raatira haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te taeroraa mai te mau raatira no Samaria e no Ierusalema tahito ra?

14 Mai ia Samaria raua o Ierusalema, ua inu hua te amuiraa faaroo kerisetiano i te uaina o te mau faaauraa i te pae politita. I te matahiti 1919, tei roto atoa oia i te feia turu puai roa ˈˈe i te Totaiete o te mau Nunaa. Noa ˈtu e ua parau o Iesu e e ere te mau kerisetiano no to teie nei ao, ua atuatu noa na te mau raatira o te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau taairaa e te mau raatira politita. (Ioane 17:14-16) Ua faaieie te uaina taipe o teie mau huru ohipa i te mau upoo faatere haapaoraa. (A faaau e te Apokalupo 17:4.) Te oaoa nei ratou ia haere mai te feia politita e farerei ia ratou e ia amui atu ratou i te feia teitei o teie nei ao. No reira ˈtura, eita ta ratou e nehenehe e horoa i te tahi aratairaa mau i te pae varua. Te pihae nei ratou i te mea viivii maoti hoi i te faaite i te poroi viivii ore o te parau mau. (Zephania 3:9) No te mea ua mohimohi roa to ratou mata e ua ahoaho roa, aita ˈtura ratou i riro ei aratai papu no te huitaata nei.—Mataio 15:14.

“Ua faaue e ua na nia iho i te faaue”

15, 16. Mea nafea to te feia o te tau o Isaia fariiraa i ta ˈna mau faaararaa?

15 I te vauraa o te senekele hou to tatou nei tau, ua faaite tahaa o Isaia i te haerea hape o te mau raatira i te pae varua no Iuda iho â râ. Mea nafea to ratou fariiraa i te reira? Ua riri roa ratou! A tamau noa ˈi o Isaia i te faaite i te mau faaararaa a te Atua, ua pahono atura te mau raatira haapaoraa e: “O vai te ite ia ratou? e noaa ia vai te ite ia ratou? e au i te tamariirii i mairi te û ra, e tei ore i horoahia te û ia ratou.” (Isaia 28:9) Oia, te manaˈo ra anei o Isaia e te paraparau atura oia i te mau aiû iti? Te manaˈo ra hoi te mau raatira haapaoraa no Ierusalema e e taata paari ratou, o te nehenehe e faaoti i te ohipa no ratou iho. Aita e faufaa no ratou ia faaroo i te mau faahaamanaˈoraa tuutuu ore a Isaia.

16 Ua tae roa hoi teie mau raatira haapaoraa i te faariro i te ohipa pororaa a Isaia ei ohipa hauti. Ua parau onoono noa ˈtura ratou ia ˈna e: “Ua faaue e ua na nia iho i te faaue, ua faaue e ua na nia iho i te faaue; ua aˈo e ua na nia iho i te aˈo, ua aˈo e ua na nia iho i te aˈo; te tahi vahi iti i ǒ nei, e mai reira hoi ei ô te tahi vahi iti.” (Isaia 28:10) ‘Ua na nia iho noa o Isaia i te parau,’ o ta ratou ïa e parau ra. ‘Te parau noa ra oia e: “Teie te faaueraa a Iehova! Teie te faaueraa a Iehova! Teie te aˈo a Iehova! Teie te aˈo a Iehova!”’ Na roto i te reo hebera tumu, te faataahia ra te Isaia 28:10 mai te hoê pehepehe i faahiti-pinepine-hia, mai te hoê himene e himenemenehia no te faataoto i te tamarii. Mai te reira hoi to te mau raatira haapaoraa hiˈoraa ˈtu i te peropheta, mai te hoê taata e na nia iho noa i te parau e e au oia i te tamarii.

17. Eaha te huru o te taata e rave rahi i teie mahana i mua i te mau poroi faaara ta te mau Ite no Iehova e faaite ra?

17 I te senekele matamua o to tatou nei tau, ua faariro-atoa-hia te pororaa a Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ mai te hoê parau tahana noa e te faahiahia ore. E hiˈo na hoi te mau raatira haapaoraa ati Iuda i te mau pǐpǐ a Iesu mai te feia vahavahahia e te poiri, te feia haapii-ore-hia e te ite ore. (Ioane 7:47-49; Ohipa 4:13) Mea pinepine atoa te mau Ite no Iehova o teie nei tau i te hiˈohia mai teie te huru. Aita ratou i haere i te mau fare haapiiraa perepitero a te amuiraa faaroo kerisetiano, e aita ratou e rave ra i te mau tiaraa teitei aore ra te mau parau faaroo mai ta te mau upoo faatere haapaoraa e rave nei. No reira, te haavahavaha nei te feia teitei o te amuiraa faaroo kerisetiano ia ratou, ma te manaˈo e e tia ia ratou ia faahaehaa ia ratou e ia faatura i teie mau raatira haapaoraa.

18. Eaha tei moehia i te mau raatira haapaoraa i teie mahana?

18 Teie râ, ua moehia te tahi mea i teie mau raatira haapaoraa. Noa ˈtu e ua patoi te feia teitei o te tau o Isaia ra i ta ˈna poroi, ua faaite oia i te parau mau, e ua tupu mau â ta ˈna mau faaararaa! Oia atoa i teie mahana, e parau mau anaˈe te mau faaararaa ta te mau Ite no Iehova e faaite ra e ua niu-papu-hia i nia i te Parau mau a te Atua, oia hoi te Bibilia. (Ioane 17:17) No reira, e tupu taua mau parau nei.

Te faautuaraa

19. Mea nafea to Iuda faaheporaahia ia faaroo i te feia ěê ia paraparau i te hoê reo otuitui?

19 I roto i te Isaia 28:11, te taio nei tatou e: “Oia mau ei reo otuitui e ei parau ěê ia parau Iehova i teie nei mau taata.” No Iuda, ua riro te aˈoraa a Isaia mai te hoê parau ěê rii taa-ore-hia. Noa ˈtu e ua ora mai o Iuda i te haamǎtaˈuraa a to Asura i nia ia Iseraela, i te tau mau ra, ua faaafaro o Iehova i te ohipa e o Iuda na roto i te arai o te tahi atu taata ěê, o Nebukanesa. (Ieremia 5:15-17) E reo paari mau â e te otuitui te reo babulonia no taua mau mau ati Hebera ra. Teie râ, ua faahepohia ratou ia faaroo i teie reo i te taime a haamouhia ˈi o Ierusalema e to ˈna hiero i te matahiti 607 hou to tatou nei tau e a hopoi-tîtî-hia ˈi to ˈna mau taata i Babulonia. Oia atoa i teie mahana, e fatata roa te amuiraa faaroo kerisetiano i te roohia i te ati, no te mea, mai ia Iuda tahito ra, aita roa ˈtu oia e tâuˈa ra i te mau aˈoraa a Iehova.

20, 21. Eaha ta te mau Ite no Iehova e faaite ra ma te tuutuu ore, eaha râ ta te mau raatira o te amuiraa faaroo kerisetiano e patoi ra i te rave?

20 Te na ô ra te parau tohu no nia i teie mau huru taata: “I parau noa oia ia ratou e, Teie te faaearaa; e haaparahi noa outou i tei rohirohi; e teie hoi te haamâharaa i te opa; aita râ ratou i faaroo. E teie nei, e riro te parau a Iehova ia ratou, i te faaue e ua na nia iho i te faaue, i te faaue e ua na nia iho i te faaue; i te aˈo e ua na nia iho i te aˈo, i te aˈo e ua na nia iho i te aˈo; te tahi vahi iti i ǒ nei, e mai reira hoi ei o te tahi vahi iti; ia haere noa ˈtu â ratou, e ia hiˈa tufera noa i muri, e ia fatifati, ia fifi, e ia noaa.”—Isaia 28:12, 13.

21 Ma te tuutuu ore, mai ia Isaia atoa i faaite i te poroi a te Atua, te faaite nei te mau Ite no Iehova i te amuiraa faaroo kerisetiano e e tia ia ˈna ia tiaturi i te parau a Iehova. Teie râ, aita o ˈna e hinaaro ra e faaroo. I to ˈna hiˈoraa, te paraparau ra te mau Ite i te hoê reo ěê taa-ore-hia. Te parau ra ratou i te hoê reo o ta ˈna e ore e taa ra. Te patoi nei te amuiraa faaroo kerisetiano i te horoa i te faaearaa na te feia paruparu na roto i te faaiteraa i te parau no nia i te Basileia o te Atua e te ao apî i mua nei. Teie râ, ua taero roa o ˈna i te uaina o to ˈna mau taairaa e to te ao nei. Mea au aˈe na ˈna ia turu atu i te mau ravea politita no te arai i te mau fifi o te taata nei. Mai te mau ati Iuda o te tau o Iesu, aita o ˈna i imi i te Basileia ei vahi faaearaa no ˈna iho, e eita atoa o ˈna e faaite noa ˈtu ia vetahi ê.—Mataio 23:13.

22. Eaha te faaararaa a Iehova i te mau raatira o te amuiraa faaroo kerisetiano?

22 Inaha, te faaara nei te mau parau tohu a Isaia i te mau upoo faatere haapaoraa e eita noa Iehova e paraparau na roto i te arai o ta ˈna mau Ite mǎrû ra. Fatata roa o Iehova i te faatupu i te ‘faaueraa o ta ˈna i na nia iho noa i te faaue, e te aˈo o ta ˈna i na nia iho i te aˈo,’ e i te pae hopea, e roohia ïa te amuiraa faaroo kerisetiano i te ati rahi. ‘E fatifati, e fifi, e e noaa roa’ to ˈna mau raatira faaroo e ta ˈna mau nǎnǎ. Oia mau, mai ia Ierusalema tahito, e haamou-roa-hia te mau faanahonahoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano. Auê ïa huru tupuraa hitimahuta e te manaˈo-ore-hia e! E auê ïa faahopearaa riaria mau no te mau upoo faatere haapaoraa o tei haafaahiahia i te taero ava i te pae varua maoti hoi i te mau aˈoraa a Iehova!

A faataa mai na

◻ O vai ma te feia i taero i Epheraima, e na te aha i faataero ia ratou?

◻ Mea nafea te mau hei teoteo o te feia taero ava no Epheraima i te taataahiraahia?

◻ Eaha te huru tupuraa haama mau e vai na i Iuda ta Isaia i faaite tahaa mai?

◻ Ihea roa e itehia ˈi i te taero i te pae varua i teie mahana?

◻ No te aha e tia ˈi te amuiraa faaroo kerisetiano ia haapao i te ohipa i roohia i nia i te nunaa tahito no Iuda?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono