VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/5 api 27-31
  • A faaite i te faaoromai i te mau taata atoa ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faaite i te faaoromai i te mau taata atoa ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaoromairaa i to tatou mau taeae
  • I roto i te utuafare fetii
  • E te feia no rapaeau
  • Te tauturu o te faaroo e te tiaturiraa no te faatupu i te faaoromai
  • Te tauturu o te pure, te haehaa e te here
  • E faaoromai ma te oaoa?
  • ‘A ahu i te faaoromai rahi’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A hiˈo na i te mau hiˈoraa no te faaoromai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • E Atua faaoromai rahi o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E faaoromai anaˈe
    Himene ia Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/5 api 27-31

A faaite i te faaoromai i te mau taata atoa ra

“Te parau atu nei â hoi matou ia outou, e te mau taeae, e aˈo atu outou i te haapao ore, e haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa ra.”—TESALONIA 1, 5:14.

1. Ihea roa e i roto i teihea mau huru tupuraa to te mau Ite no Iehova faaiteraa i te faaoromai rahi?

UA faaite mau â te mau Ite no Iehova o teie nei tau i te hoê hiˈoraa maitai roa no nia i te faaoromai rahi! Ua faaruru ratou i te faainoraa e te hamani-ino-raa i roto i te mau fenua tei faaterehia na e te mau nazi e te mau fascistes e i roto i te mau fenua mai ia Malawi ma e tae roa mai i teie nei tau. Te faaoromai atoa ra te feia e ora ra i roto i te mau utuafare amahamaha i te pae faaroo.

2. Eaha na tumu e piti e titauhia no te paradaiso i te pae varua ta te nunaa o Iehova e fanaˈo ra?

2 Noa ˈtu te hamani-ino-raa e te mau faainoraa o ta ratou i farerei, ua fanaˈo noa te feia pûpûhia a Iehova i te mau haamaitairaa o te paradaiso i te pae varua. Oia mau, te faaite ra te mau ohipa i tupu e ua haamata te mau kerisetiano faatavaihia i te fanaˈo i te reira i te matahiti 1919. Eaha tei titauhia no teie paradaiso i te pae varua? A tahi, te vai ra teie mau huru no te paradaiso ra i rotopu i te nunaa o Iehova no te mea ua faahoˈi mai te Atua i ta ˈna mau tavini faatavaihia i roto i to ratou “fenua,” aore ra to ratou tiaraa, i te pae no te haamoriraa viivii ore. (Isaia 66:7, 8) Mea ruperupe atoa te paradaiso i te pae varua no te mea te faaite ra te feia atoa e vai ra i reira i te mau hotu o te varua o te Atua. Hoê o teie mau hotu, o te faaoromai ïa. (Galatia 5:22, 23) Ua haapapuhia te faufaaraa o teie huru maitai ia au i te paradaiso i te pae varua, i roto i teie mau parau a te taata tuatapapa ra o William Barclay: “Eita te autaeaeraa kerisetiano e tupu ahiri e aita te makrothumia [te faaoromai]. . . . E teie te tumu matamua—o te makrothumia te tapao faufaa roa o te Atua (Roma 2.4; 9.22).” (Buka a te Faufaa Apî [beretane], api 84) Oia, mea faufaa roa te faaoromai!

Te faaoromairaa i to tatou mau taeae

3. Eaha te haapiiraa ta Iesu i horoa ˈtu ia Petero no nia i te faaoromai?

3 E au ra e mea fifi rii na te aposetolo Petero ia faaite i te faaoromai, inaha, ua ani atu oia ia Iesu e: “E te Fatu, ia tuatapapa tau taeae i te hamani ino mai ia ˈu, ia hia a ˈu faaoreraa ˈtu i ta ˈna hara? ia hitu anei?” Ua aˈo atura o Iesu ia ˈna e: “Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa.” (Mataio 18:21, 22) Oia hoi, aita e otia to te rahiraa o te taime e tia ˈi ia tatou ia faaoromai te tahi e te tahi e ia faaore i ta vetahi ê ra hara ia tatou nei. Inaha, mea fifi roa ia feruri e e taio roa te hoê taata i te hapa e tae roa ˈtu i te 77raa o te taime! No reira, e titau mau â te faaoreraa i te hapa i te faaoromai.

4. No te aha e tia ˈi i te mau matahiapo iho â râ ia faaoromai?

4 I te pae no te faaoromai e faaitehia e te mau taeae i te pae varua, mea papu maitai ïa e e tia i te mau matahiapo o te amuiraa ia faaite i te hiˈoraa maitai. E tamatahia paha to ratou faaoromai mai te peu e mea haapao ore roa aore ra mea tâuˈa ore roa vetahi feia faaroo. Te faataere noa nei paha vetahi i te faatitiaifaro i te tahi mau peu ino. E tia i te mau matahiapo ia ara ia ore ratou ia riri ohie noa aore ra ia inoino i te mau paruparu o to ratou mau taeae e mau tuahine kerisetiano. Teie râ, e tia i teie mau tiai mamoe i te pae varua ia haamanaˈo i teie aˈoraa: “E teie nei, o tatou o tei itoito nei, e faaoromai i te paruparu o te itoito ore e tia ˈi, eiaha e faatia i ta tatou iho.”—Roma 15:1.

5. Eaha ta tatou e nehenehe e faaruru mai te peu e e faaite tatou i te faaoromai?

5 I reirâ, e nehenehe te mau feiiraa i rotopu i te taata e tupu no te tahi mau paruparu aore ra mau hapa. No to tatou hape aore ra to tatou iho huru, e nehenehe tatou e faaino i to tatou mau taeae, e e hape atoa na roto i ta tatou parau, e e nehenehe atoa ratou e na reira mai ia tatou. No reira, e tano maitai teie aˈoraa: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kolosa 3:13) “E faaoromai te tahi i te tahi” oia hoi te auraa e riro ei taata faaoromai rahi noa ˈtu e e tumu papu to tatou no te pari ia vetahi ê. Eita e tia ia tahoo atu tatou aore ra ia faautua tatou i to tatou taeae, eiaha atoa e amuamu ia ˈna.—Iakobo 5:9.

6. No te aha te faaoromai e riro ai ei ravea paari?

6 Hoê â huru no te aˈoraa e vai ra i roto i te Roma 12:19: “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” ‘Te tuu-noa-raa ˈtu i te riri’ oia hoi te auraa, te oreraa e riri vave noa, aore ra te faaoromairaa. Ia faatupu tatou i teie huru maitai, e faaite ïa tatou i to tatou paari, no te mea e faufaahia tatou iho e o vetahi ê atoa. Ia tupu anaˈe te hoê fifi, e mâmâhia mai tatou no te mea ia faaoromai tatou, eita ïa tatou e faaino roa ˈtu â i te mau ohipa. E te taata o ta tatou e faaite atu i te faaoromai, e oaoa atoa o ˈna no te mea eita tatou e faautua ia ˈna aore ra e tahoo atoa ˈtu. No reira o Paulo i faaitoito ai i te mau kerisetiano ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa ra”!—Tesalonia 1, 5:14.

I roto i te utuafare fetii

7. No te aha e titauhia ˈi i te feia faaipoipo ia faaite i te faaoromai?

7 Ua tano roa te parau ra e e oaoa te hoê faaipoiporaa ia ineine anaˈe te tane e te vahine i te faaore i ta raua mau hapa. Eaha te auraa? Oia hoi e faaite te feia faaipoipo oaoa i te faaoromai i te tahi e te tahi. Mea pinepine e e faahinaaro e piti feia te tahi e te tahi no te mea mea taa ê roa to raua huru. E huti paha teie mau taa-ê-raa i te anaanatae, teie râ, e nehenehe atoa te reira e riro ei tumu no te feiiraa o te faarahi atu â i te peapea e te hepohepo o tei faatupu ê na i te ‘ati i te tino nei’ i rotopu i te mau kerisetiano faaipoipohia. (Korinetia 1, 7:28) E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te hoê tane aore e tâuˈa i te mau mea iti haihai aore ra e taata nevaneva oia e te nane noa. E tamata paha ïa te reira i te faaoromai o ta ˈna vahine. Teie râ, mai te peu e eita te mau manaˈo maitai e horoahia ˈtu e manuïa, e tia ïa i te vahine ia faaoromai i teie mau paruparu no ˈna ra.

8. No te aha e titauhia ˈi i te mau tane ia faaoromai?

8 I te tahi aˈe pae, e onoono noa paha te hoê vahine i nia i te mau mea iti haihai roa e e maniania noa oia i ta ˈna tane. E faahaamanaˈo hoi te reira i te irava e na ô ra e: “Mea maitai aˈe ia ora i nia i te tapoˈi fare i te faaea i te hoê vahine maniania noa i roto i te fare.” (Maseli 25:24, Today’s English Version) I reira, e titauhia te faaoromai rahi no te pee maite i teie aˈoraa a Paulo: “E te mau tane ra, e aroha outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou.” (Kolosa 3:19) E tia atoa i te mau tane ia faaite i te faaoromai no te haapao i teie aˈoraa a te aposetolo Petero: “E te mau tane, e parahi [i ta outou vahine] ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) E tamatahia paha te faaoromai o te tane i mua i te mau paruparu o ta ˈna vahine, teie râ e tauturu te faaoromai ia ˈna ia faaruru i te reira.

9. No te aha e tia ˈi i te mau metua ia faaoromai?

9 E tia i te mau metua ia faaoromai mai te peu e e hinaaro ratou e manuïa i te raveraa i ta ratou mau tamarii. E nehenehe te mau tamarii e na nia iho noa i te rave i te hoê â hape. E faaetaeta paha ratou aore ra mea taere ratou ia haapii e no reira e tamau noa ratou i te tamata i te faaoromai o to ratou mau metua. I roto i teie mau huru tupuraa, e tia i te mau metua kerisetiano ia ore e riri vave noa, ia ore ratou e iria taue aore ra e inoino oioi, teie râ, e tia ia ratou ia vai hau noa ma te faaite atoa râ i te paari no nia i te mau faaueraa tumu tia. E tia i te mau metua tane ia haamanaˈo e ua riro atoa ratou ei taurearea e ua hape atoa ratou. Mea maitai hoi ia faaohipa ratou i te aˈoraa a Paulo e na ô ra e: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.”—Kolosa 3:21.

E te feia no rapaeau

10. Eaha to tatou haerea i ta tatou vahi raveraa ohipa, e eaha te ohipa i tupu o te haapapu ra i te reira?

10 No te huru taata tia ore e te miimii, e nehenehe te hoê kerisetiano e farerei i te mau huru tupuraa au ore i ta ˈna vahi raveraa ohipa. E faaite o ˈna i te paari ia vai mǎrû noa oia e ia faaoromai oia i te mau hape a vetahi ê ia vai noa te hau. No te haapapu i te paari o teie haerea, e hiˈo anaˈe na i te ohipa i farereihia e te hoê kerisetiano o tei haapeapeahia e te hoê hoa rave ohipa pohehae. No te mea aita teie taeae i faarahi roa i teie fifi, ua faaoromai noa râ, i muri aˈe, ua manuïa oia i te haamata i te hoê haapiiraa bibilia e teie rave ohipa o tei haafifi noa mai ia ˈna.

11. Afea e tia ˈi ia tatou ia faaite mau â i te faaoromai, e no te aha?

11 E titauhia iho â râ i te nunaa o Iehova ia faaite i te faaoromai ia poro anaˈe ratou i te feia i rapaeau atu i te amuiraa kerisetiano. Mea pinepine hoi te mau kerisetiano i te farerei i te mau pahonoraa etaeta aore ra te parau faaino. Mea tano anei aore ra mea paari anei ia taora parau atoa ˈtu? Aita, no te mea aita ïa tatou e faaite ra i te faaoromai. Te haerea paari, o te haamanaˈo-noa-raa ïa i te peeraa i teie maseli paari mau: “O te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.”—Maseli 15:1.

Te tauturu o te faaroo e te tiaturiraa no te faatupu i te faaoromai

12, 13. Eaha te mau huru maitatai o te tauturu ia tatou ia faaoromai?

12 Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaite i te faaoromai, ia faaruru i te mau huru tupuraa hepohepo mau? Hoê mea, o te tiaturiraa ïa i te mau parau tǎpǔ a te Atua. E tia ia tatou ia tiaturi e e parau mau anaˈe ta te Atua. Te na ô ra te mau Papai e: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu, atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” (Korinetia 1, 10:13) Oia hoi, mai ta te hoê taata no tahito ra i faataa: “Mai te peu e ua faatia te Atua i te reira, e nehenehe ïa ta ˈu e faaruru.” Oia mau, e nehenehe tatou e faaruru i te reira maoti te faaoromai.

13 Ua taaihia te faaroo i te tiaturiraa i roto i te Basileia o te Atua. Ia mana mai oia i nia i te fenua nei, e tatara-pauroa-hia te mau huru tupuraa iino atoa o te haapeapea ra ia tatou. No reira, ua parau te papai salamo ra o Davida e: “Faarue i te tairoiro, eiaha te riri; eiaha to oe ra inoino ia tae roa i te rave i te parau ino ra: e riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua.” (Salamo 37:8, 9) Ia tiaturi papu tatou e e fatata roa te Atua i te faaore roa i teie mau huru tupuraa fifi mau, e tauturu te reira ia tatou ia faaoromai.

14. Eaha te hiˈoraa o te faaite ra e no te aha e tia ˈi ia faaite i te faaoromai i nia i te hoê hoa faaipoipo aita to roto i te parau mau?

14 Eaha to tatou huru ia haafifi mai to tatou hoa faaipoipo aita to roto i te parau mau? A ani atu i te tauturu i te Atua ma te tuutuu ore, e a tamau noa i te tiaturi e e riro mai te taata patoi ei taata haamori ia Iehova. E patoi na te vahine a te hoê kerisetiano i te tahi taime i te faaineine i ta ˈna maa e i te puˈa i to ˈna ahu. E vahine parau faufau roa o ˈna, e eita o ˈna e paraparau i ta ˈna tane e rave rahi mahana, e ua tamata atoa o ˈna i te pifao ia ˈna. Te na ô ra teie kerisetiano e: “Teie râ, ua fariu vau i nia ia Iehova i te mau taime atoa na roto i te pure, e ua tiaturi vau Ia ˈna no te tauturu mai ia ˈu ia faatupu i te huru maitai o te faaoromai ia ore vau ia erehia i to ˈu aifaito kerisetiano. Ua tiaturi atoa vau e, ia tae i te hoê mahana, e taui te huru o to ˈna mafatu.” I muri aˈe e 20 matahiti o to ˈna rave-ino-noa-raa ia ˈna, ua haamata ˈtura ta ˈna vahine i te taui, e te parau ra oia e: “Te haamauruuru nei au ia Iehova i to ˈna tautururaa mai ia ˈu ia faatupu i te hotu o te varua, oia hoi te faaoromai, no te mea te ite nei au i te faahopearaa i teie nei: Ua haamata ta ˈu vahine i te haere na nia i te eˈa o te ora!”

Te tauturu o te pure, te haehaa e te here

15. No te aha te pure e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia faaoromai?

15 Ua riro atoa te pure ei tauturu puai mau no te faatupu i te faaoromai. Ua faaitoito o Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) A haamanaˈo atoa i te haapao i teie aˈoraa: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.”—Salamo 55:22.

16. Nafea te haehaa e tauturu ai ia tatou ia faaoromai?

16 Ua riro atoa te haehaa ei tauturu rahi no te faatupu i te hotu o te varua o te faaoromai. E ru haere noa te hoê taata teoteo. E inoino ohie noa oia, e riri vave noa, e eita o ˈna e faaoromai i te hoê noa ˈˈe huru raveraa au ore. Eita roa ˈtu hoi te reira e tuea e te faaoromai. Area te hoê taata haehaa ra, eita ïa o ˈna e haafaufaa rahi roa ia ˈna iho. E tiai o ˈna ia Iehova, mai ta Davida i rave i to ˈna auauraahia na te arii ra o Saula e to ˈna faainoraahia na te ati Beniamina ra o Simei. (Samuela 1, 24:4-6; Samuela 2, 16:5-13) I muri iho, e tia ia tatou ia hinaaro e haere “ma te aau haehaa, e te mǎrû, ma te haamahuraa roa, i te faaoromairaa te tahi i te tahi ma te aroha.” (Ephesia 4:2) Hau atu, e tia ia tatou ‘ia faahaehaa i mua i te aro o te Atua.’—Iakobo 4:10.

17. No te aha te here e tauturu ai ia tatou ia faaoromai?

17 E tauturu atoa mai te here miimii ore ia tatou ia faaoromai. Oia mau, “e faaoromairaa roa to te aroha,” no te mea e turai oia ia tatou ia tapitapi mau â no te maitai o vetahi ê. (Korinetia 1, 13:4) Maoti te here e nehenehe ai tatou e taa i te manaˈo o vetahi ê, aore ra e rave i te parahiraa o vetahi ê. Hau atu, e tauturu te here ia tatou ia faaoromai no te mea “e tapoˈi [oia] i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa [te here] e mou.” (Korinetia 1, 13:7, 8) Oia mau, mai ta te himene o te Basileia numera 200 i roto i te buka E haamaitai ia Iehova na roto i te himene e faahiti ra:

“E mata to te here no te ite i te maitai.

E faatia te here i te hui taeae.

E aroha te here i te feia tei atea ê,

Ia itea mai to ratou maitai.”

E faaoromai ma te oaoa?

18. Nafea e nehenehe ai e faaoromai ma te oaoa?

18 Ua pure o Paulo ia î to ˈna mau hoa faaroo i Kolosa i te ite papu no nia i te hinaaro o te Atua ia nehenehe ratou e haere mai tei titauhia e Iehova, e faaoaoa ia ˈna, e e faatupu i te hotu i roto i te mau ohipa maitatai atoa ra. E riro ïa ratou i “te faaetaetahia i te mau puai atoa i to ˈna ra puai mana, ia rahi atu te faaoromai, e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa.” (Kolosa 1:9-11) Nafea hoi te hoê taata e nehenehe ai e ‘faaoromai ma te oaoa’? Eita teie na parau e piti e patoi ra te tahi e te tahi, inaha, te oaoa e faahitihia ra i roto i te mau Papai, e ere noa ïa te riroraa ei taata manaˈo ieie maitai e te mata ataata. Te vai ra i roto i te hotu o te varua o te oaoa, te tahi mauruuru hohonu e noaa mai ia rave tatou i te ohipa tia i mua i te aro o te Atua. Ua riro atoa ei faaiteraa no te tiaturiraa e fanaˈo i te haamaitairaa i tǎpǔhia mai ia faatupu tatou i te faaoromai. No reira o Iesu i parau ai e: “E ao to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao ra: i na reira hoi ratou i te hamani ino i te mau peropheta ra, o mua ïa ia outou.”—Mataio 5:11, 12.

19. Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e e nehenehe e faaoromai e e oaoa i te hoê â taime?

19 Ua fanaˈo Iesu i teie huru oaoa. Oia mau, ‘ua faaoromai oia i te pou haamauiuiraa, aore i haapao i te haama, i te oaoa i tuuhia mai i mua i to ˈna aro.’ (Hebera 12:2) Na teie oaoa i tauturu ia Iesu ia faaoromai. Oia atoa, e hiˈo anaˈe na i te ohipa i tupu i to te mau aposetolo papairaahia e faaueraahia e “eiaha roa ratou e parau ma te iˈoa o Iesu.” E ua “haere atura ratou mai te aro atu o te sunederi ra ma te oaoa, i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra. E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 5:40-42) Auê ïa hiˈoraa nehenehe mau e no te haapapu e e nehenehe te mau pǐpǐ a te Mesia e faaoromai ma te oaoa!

20. Ia faaite tatou i te faaoromai, mea nafea te reira i te ohipa atoa i nia i to tatou mau taairaa e o vetahi ê?

20 Oia mau, te horoa maira te Parau a te Atua i te aˈoraa paari ia faaitoito oia ia tatou ia ore e tahoo, ia ore e riri vave noa a tiaturi noa ˈi i te ohipa maitai—oia mau, ia faaoromai rahi! E tia ia tatou ia pure ma te tuutuu ore e ia faaite i teie huru maitai ia afaro noa tatou e to tatou mau taeae e mau tuahine i roto i te amuiraa, e te feia o to tatou utuafare fetii, e te feia i ta tatou vahi raveraa ohipa, e te feia o ta tatou e farerei i roto i te taviniraa kerisetiano. E na te aha e tauturu ia tatou ia faatupu i te faaoromai? Na te faaroo, te tiaturi, te haehaa, te oaoa e te here. Oia mau, maoti teie mau huru maitatai atoa e nehenehe ai tatou e faaite i te faaoromai i te mau taata atoa ra.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha te faaoromai e titauhia ˈi ia fanaˈo tatou i te paradaiso i te pae varua?

◻ No te aha e titau-taa-ê-hia ˈi te mau matahiapo ia faaite i te faaoromai?

◻ No te aha e tia ˈi i te mau tane e te mau vahine ia faatupu i te faaoromai?

◻ Eaha te tahi atu mau huru maitatai o te tauturu ia tatou ia faaoromai?

[Hohoˈa i te api 28]

Eaha te aˈoraa a Iesu o tei tauturu ia Petero ia faaoromai?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono