A tuu i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to outou oraraa utuafare!
AITA o Bob raua o Jean—na hoa faaipoipo i faahitihia i roto i te tumu parau matamua—i taa. Teie râ, ua tauaparau raua no nia i to raua peapea e te hoê tiaau kerisetiano. Ua taa ˈtura ia ˈna e no roto mai to raua mau fifi i te mea e ua paari raua i roto e piti huru utuafare taa ê.
Ei hiˈoraa, ua paari o Bob i roto i te hoê utuafare hoo taoˈa e e feia rave ohipa atoa e ua rave o ˈna iho i te ohipa rima, no reira, ua matau oia i te tamaa maitai i te poipoi. Area o Jean ra, no roto mai ïa oia i te hoê utuafare toroa teitei, e e faaineine noa ˈtu oia i te taofe e te faraoa paapaa na ta ˈna tane. No reira, e maniania noa raua i te inuraa taofe e e tatamaˈi roa ˈtu ai!
E tia ia Bob raua o Jean ia haamaitai i te tauaparauraa i rotopu ia raua. Teie râ, mea hohonu roa ˈtu â te tumu mau o to raua peapea. Ua ani mai te tiaau ia raua e: “Te hiˈo ra anei orua i te tahi e te tahi ia au i te parau a te Korinetia 1, 13:4?” Te na ô ra hoi teie irava bibilia e: “E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai; e ore te aroha e feii: e ore te aroha e faarahi.” Te na ô ra te irava i muri iho e eita te aroha “e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave, eita e manaˈo ino ia vetahi ê.” Ua opua aˈera o Jean raua o Bob e faaohipa i teie mau parau i roto i to raua taairaa.
Na mua roa ˈˈe, te titau ra te mau fifi o teie na hoa faaipoipo i te hoê ravea i te pae varua. I te mea e te hinaaro ra o Bob raua o Jean e tapea i te taairaa maitai e te Atua, na nia ˈtu i te mau mea atoa, e tia ia raua ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e ia taa e ‘ia ore Iehova e patu i te fare ra, e ohipa faufaa ore ta te feia i patu.’ (Salamo 127:1) E tano te mau irava 3 e tae atu i te 5 i te paturaa i te hoê utuafare. E noaa te manuïa rahi roa ˈˈe no te faatupu i te oaoaraa i te fare na roto i te tuuraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i te oraraa utuafare.—Ephesia 3:14, 15.
Te tuuraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua—Eaha ïa ta te reira e titau ra
Te tuuraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to outou oraraa utuafare, ua hau atu ïa i te parau-noa-raa e, “Ia tahoê te utuafare i roto i te pure, e vai tahoê noa ïa oia.” Ia au i te vea Te mau auraa fetii (beretane), e rave rahi teie e tiaturi nei e “e faaohie te haapaoraa i te mau taairaa maitatai e te au i roto i te utuafare e e faaitoito atoa i te oaoaraa o to ˈna mau melo.” E ere râ hoê â huru te faaohiparaa i te hoê haapaoraa e te tuuraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua. E rave rahi teie e pee noa nei i te hoê haapaoraa no te mea ua matauhia e ratou, aore ra tera te haapaoraa a to ratou mau metua, aore ra no te tahi maitai i te pae totiale. Mea iti roa râ te mana o te Atua i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa. Te mea faufaa roa ˈtu â, aita te mau haapaoraa atoa e faaite ra i “te paieti mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua.”—Iakobo 1:27.
No te tuu i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa utuafare, e tia ia tatou iho e te feia e herehia ra e tatou ia haamori ia Iehova, “tei Teitei i te fenua atoa nei,” ia au maite i ta ˈna mau titauraa. (Salamo 83:18) Ua parau te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, e: ‘Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora ra, e haamori ai te feia haamori mau i te Metua ma te varua e te parau mau, o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei. E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.’ (Ioane 4:23, 24) No te haamori i te Atua ra o Iehova “ma te varua,” e tia i ta tatou taviniraa moˈa ia faaitoitohia na roto i te hoê mafatu tei î i te here e te faaroo. (Mareko 12:28-31; Galatia 2:16) E titau te haamoriraa ia Iehova ma te “parau mau” e ia haapae roa tatou i te mau parau haavare atoa i te pae faaroo e ia pee maite tatou i to ˈna hinaaro i faaitehia i roto i te Bibilia. Eita tatou e nehenehe e tuu i te Atua ra o Iehova na mua roa ahiri e eita ta tatou haapaoraa e tuea e ta ˈna mau ture.a Eaha vetahi o taua mau ture nei? E nafea to tatou utuafare e fanaˈo ai ia faaohipa tatou i te reira?
Te tuuraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua no te tane
I roto i te Korinetia 1, 11:3, te na ô ra te Bibilia e: “O te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” Mai te peu e e tane outou, ua horoa mai te Atua na outou i te hopoia no te rave i te mau faaotiraa i roto i to outou utuafare. Teie râ, aita te reira e faatia ra i te tane ia riro ei taata haavî aore ra ei taata faahepo.
Te faaitoito maira te Bibilia i te mau tane ia haapao atoa i te mau manaˈo o ta ratou vahine ia rave ratou i te tahi faaotiraa e ohipa atoa i nia ia ratou. (A faaau e te Genese 21:9-14.) Oia mau, te faaue ra te mau Papai ia tatou paatoa ia ‘haapao, eiaha noa i to tatou iho maitai, i te maitai atoa râ o vetahi ê.’ (Philipi 2:2-4) Mai te peu e aita hoê faaueraa tumu bibilia i faahitihia, e riro te tane kerisetiano i te farii i te mea ta ta ˈna vahine e au ra. No to ˈna here i ta ˈna vahine, e haapao atoa oia ia ore te mau hopoia ia faateimaha rahi roa ia ˈna. Ei hiˈoraa, e nehenehe ta ˈna e tauturu ia ˈna no te mau ohipa no te fare, mai te peu e te rave ra oia i te ohipa i rapaeau.
Ua papai te aposetolo Paulo e: “E aroha atoa to mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia nei.” (Ephesia 5:28, 29) Te haapao ra o Iesu Mesia i te mau melo o te amuiraa ma te here.
Mea faufaa atoa ia tapao i teie aˈoraa a te aposetolo Petero: “Outou, e te mau tane, e parahi [i ta outou vahine] ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) E ere anei e mea peapea roa ia ite e e nehenehe te mau pure a te hoê tane e haafifihia mai te peu e eita o ˈna e haapao i ta ˈna vahine ma te here? Oia, e tia i te hoê tane ia haapao i ta ˈna vahine ma te here mai te peu e e hinaaro oia ia faaroo mai e ia pahono mai te Atua i ta ˈna mau pure.
Ia tuu te hoê metua tane i te Atua i nia i te parahiraa matamua, e ohipa atoa te reira i nia i to ˈna mau taairaa e ta ˈna mau tamarii. E tia ia ˈna ia tapitapi mau no to ratou maitai i te pae varua. I roto i te hoê uiuiraa manaˈo marite, o te afaraa anaˈe o te mau tane o tei parau e ‘ua riro te raveraa amui i te hoê haapiiraa no nia i te mau Papai aore ra te mau tauaparauraa ei tuhaa faufaa roa ˈˈe i roto i te tupuraa o to ratou utuafare i te pae varua.’ Ua faahiti te toea i te mau ohipa mai “te mataitairaa aore ra te faarooraa i te mau oroa pureraa e haapurorohia” aore ra ‘te feruriraa i nia i te auraa o te oraraa.’
Teie râ, te faaue nei te Bibilia i te mau metua tane e: “Eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra.” (Ephesia 6:4) I rotopu i te mau Ite no Iehova, te titauhia ra te mau metua tane ia aratai i te haamoriraa i roto i te utuafare. Na roto i te faatere-tamau-raa i te mau haapiiraa bibilia utuafare, te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa kerisetiano, e te pee-maite-raa i te tahi atu mau titauraa a te mau Papai, te tuu nei teie mau tane i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa utuafare.
Te tuuraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua no te vahine
Mai te peu e e vahine outou, e nehenehe outou e tuu i te Atua i nia i te parahiraa matamua na roto i te tururaa ˈtu i ta outou tane i roto i to ˈna tiaraa upoo no te utuafare. Te na ô ra te Bibilia e: “E te mau vahine ra, e auraro maite outou i ta outou mau tane, o te mea au ïa i te Fatu nei.” (Kolosa 3:18) Mea fifi rii paha mai te peu e mea mamahu roa te tane aore ra e faatau o ˈna i te rave i te upoo i roto i te haamoriraa utuafare. Noa ˈtu râ eaha te huru, mai te peu e e onoono noa te vahine i nia i to ˈna mau hape, aore ra mea ino roa ˈtu â, mai te peu e e patoi atu oia ia ˈna, e ino roa ˈtu ïa te peapea i roto i te utuafare.
Te na ô ra te Maseli 14:1 e: “Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare; area te maamaa ra, te rave ra tana rima e vavahi i raro.” Hoê ravea ia nehenehe te hoê vahine faaipoipohia o te faaite mau â i te paari, e tuu i te Atua i nia i te parahiraa matamua e e ‘patu i to ˈna utuafare,’ mea na roto ïa i te auraroraa ˈtu i ta ˈna tane. (Korinetia 1, 11:3) Maoti ‘te ture o te hamani maitai i nia i to ˈna arero,’ e ape oia i te faahapa faufaa ore noa i ta ˈna tane. (Maseli 31:26) E tutava atoa oia ia manuïa ta ˈna mau opuaraa.
Te tahi atu ravea no te hoê vahine no te tuu i te Atua i nia i te parahiraa matamua, o te riroraa ïa ei vahine rave ohipa. Oia mau, mai te peu e e tia ia ˈna ia rave i te ohipa i rapaeau, aita paha to ˈna e taime e e puai atoa no te atuatu i to ˈna fare mai ta ˈna e hinaaro. E nehenehe noa râ oia e tutava no te riro mai te “vahine maitai” ra ta te Bibilia e faataa ra: “E hiˈo oia i te haapaoraa o to ˈna ra utuafare, e aore i amu i te maa i noaa i te faatau ra.”—Maseli 31:10, 27.
Hau atu â, e tia i te hoê vahine ia tapea noa i te haamoriraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa. E rave rahi o te haere mai nei i te Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova no te taime matamua o te faahiahia nei i te huru mâ maitai o te mau tamarii. Mea faufaa roa te ohipa a te vahine i roto i teie nei tuhaa. Teie râ, e tia atoa ia ˈna ia rohi ia vai maitai noa oia i te pae varua na roto i te pureraa, te haapiiraa e te taviniraa i te Atua.
Te tuuraa i te Atua i nia i te parahiraa matamua no te mau taurearea
Te na ô ra te hoê tumu parau i roto i te vea Te aˈo a te taurearea (beretane) e: “Ua faatupu te mau tamarii i te mau haerea e te mau huru feruriraa o tei aratai ia ratou ia faaohipa i te tahi mana i nia i to ratou mau metua. . . . I te mea e ua paari ratou i roto i te hoê totaiete o te tuu ra i te tapao e o te faahanahana ra i te haamâha-oioi-raa i te hinaaro e te ruperupe i te pae materia, te pee nei te mau taurearea i te manaˈo ra ‘Te hinaaro nei au i teie nei iho â.’” Mai te peu e e taurearea outou, mai te reira atoa anei to outou manaˈo?
Te na ô ra te Kolosa 3:20 e: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.” Ia faariro te hoê taurearea i teie huru auraroraa mai te hoê titauraa no ǒ mai i te Atua ra, e tahoê atu ïa oia i to ˈna mau metua. Ei hiˈoraa, eita o ˈna e patoi huna noa ˈtu ia ratou na roto i te amuiraa ˈtu i te mau hoa haapiiraa o ta ratou e ore e farii ra; eita atoa o ˈna e tamata i te faaamuamu ma te haavarevare i to ˈna metua ia manuïa to ˈna hinaaro. (Maseli 3:32) Teie râ, e auraro mau â te taurearea e tuu ra i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa, i te aratairaa here mau a to ˈna mau metua.
A tuu noa i te Atua i nia i te parahiraa matamua!
Noa ˈtu eaha to tatou tiaraa i roto i te utuafare fetii, e tia mau â ia tatou ia tuu i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa e ia atuatu i te mau taairaa piri roa e o ˈna. Te na reira ra anei outou iho e to outou utuafare?
I teie “anotau hopea,” te faaruru nei tatou paatoa i “te ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1-5) Teie râ, e nehenehe ta tatou e haere i mua i te pae varua e e ora ˈtu i te hopea o teie faanahonahoraa o te mau mea. (Mataio 24:3-14) Ia ohipa outou ia au maite i te ite papu o te Bibilia, e nehenehe ïa outou iho e to outou utuafare fetii e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. (Luka 23:43; Ioane 17:3; Apokalupo 21:3, 4) Oia, e fanaˈo outou i te reira mai te peu e e tuu outou i te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to outou oraraa utuafare.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te pene 22 o te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, neneihia na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 5]
E haafaahiahiahia te hoê vahine maitai
[Hohoˈa i te api 7]
Te faaitoito nei te Bibilia i te mau tane ia aratai i te haamoriraa i roto i te utuafare fetii