Mea taotiahia to tatou auraro i te feia mana toroa teitei
“No reira i parauhia ˈi e, ia auraro outou e tia ˈi.” — ROMA 13:5.
1. Eaha te mau tamataraa fifi mau i roohia i nia i te mau Ite no Iehova i raro aˈe i te faatereraa a te feia mana toroa teitei nazi, e no te mea anei e ua ‘rave ratou i te ino’?
I TE 7 no tenuare 1940, ua tâpûhia te arapoa o Franz Reiter e e pae taurearea no Auteteria. E mau Bibelforscher hoi ratou, aore ra e mau Ite no Iehova; ua haapohehia ratou no te mea aita to ratou haava manaˈo i faatia ia ratou ia rave i te mauhaa tamaˈi no te Reich (aore ra faatereraa) a Hitler. O Reiter, te hoê ïa o te mau tausani Ite tei pohe no to ratou faaroo a tupu ai te Piti o te Tamaˈi o te ao nei. E rave rahi o ratou o tei faaoromai i te tapearaa tau matahiti i te maoro, i roto i te mau aua haavîraa. No te mea anei e ua ‘rave ratou i te ino’, no reira taua mau kerisetiano paatoa i tairihia ˈi e te “ˈoˈe” a te feia mana teitei nazi (Roma 13:4)? Aita roa ˈtu! Te faaite ra te mau parau a Paulo i muri iho e, noa ˈtu e ua mauiui ratou i roto i te rima o te feia mana, ua auraro ratou i te mau faaueraa a te Atua tei faahitihia i roto i te pene 13 o te rata i to Roma.
2. No te aha e mea faufaa te auraro i te feia mana toroa teitei?
2 I roto i te Roma 13:5, ua papai te aposetolo e: “No reira i parauhia ˈi e, ia auraro outou e tia ˈi; e ere hoi no te pohe anaˈe ra, no te [haava manaˈo] atoa hoi.” Na mua ˈtu, ua faahiti o Paulo i te hoê tumu maitai ia auraro i te feia mana: no te mea tei ia ˈna ra te “ˈoˈe”. I teie nei râ, te horoa ra oia i te hoê tumu faufaa roa ˈtu â: te haava manaˈo. Te faaitoito nei tatou i te tavini i te Atua ‘ma te hoê haava manaˈo haavare ore’. (Timoteo 2, 1:3.) Te na ô maira te Bibilia ia tatou e ia auraro i te feia mana toroa teitei; te auraro ra ïa tatou ia ratou, no te mea e te hinaaro nei tatou e rave i te ohipa tia i mua i te aro o te Atua (Hebera 5:14). Oia mau, te turai nei to tatou haava manaˈo tei haapiihia e te Bibilia, ia tatou, ia auraro i te feia mana noa ˈtu e aita hoê aˈe taata i reira no te tamoemoe ia tatou. — Hiˈo Koheleta 10:20.
‘No reira outou e aufau atoa ai i te tute’
3, 4. Eaha te roo o te mau Ite no Iehova, e no te aha e tia ˈi i te mau kerisetiano ia aufau i ta ratou mau tute?
3 Tau matahiti i teie nei, i te fenua Nigéria, ua tupu te mau arepurepuraa no nia i te aufauraa i te mau tute. E rave rahi mau taata tei taparahi-pohe-hia, e ua ani aˈera te feia mana i te tauturu a te nuu. Mea na reira ïa, i te hoê mahana, te mau faehau i tomo ai i roto i te hoê Piha o te Basileia, te tupu ra te hoê putuputuraa i taua taime ra, e ua ani aˈera ratou e eaha te tumu o te putuputuraa. A ite ai te raatira faehau e e putuputuraa teie o te haapiiraa bibilia a te mau Ite no Iehova, ua faahaere ihora oia i to ˈna mau taata i rapae au ma te parau e: “E ere te mau Ite no Iehova i te feia faahuehue o te patoi i te tute.”
4 E roo maitai to te mau Ite no Nigéria i mua i te huiraatira e, te ora nei ratou ia au i teie mau parau a Paulo: “No reira hoi outou i horoa ˈtu ai i te taoˈa aufau [tute] nei; e tavini hoi ratou no te Atua, i te rave-tamau-maite-raa i taua mea nei.” (Roma 13:6). I to Iesu faahitiraa i te ture ra: ‘E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra’, te parau ra oia no te aufauraa i te mau tute (Mataio 22:21). Te horoa mai nei te feia mana tivila na te huiraatira i te mau purumu, te parururaa a te mau mutoi, te mau fare vairaa buka, te mau faurao, te mau fare haapiiraa, te fare rata e e rave rahi atu â mau ohipa. No te mea e te fanaˈo noa nei tatou i teie mau faanahonahoraa, mea tano mau ïa e ia aufau tatou i te reira na roto i ta tatou mau tute.
“E tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra”
5. Eaha te auraa o te pereota ra: “E tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra”?
5 Ua tamau â o Paulo i te parau e: “E teie nei, e tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa; e telo ta ˈna ra, ei telo ïa; o tei mǎtaˈuhia ra, e mǎtaˈu atu â ïa; o tei faateiteihia ra, e faateitei atu â ïa.” (Roma 13:7). Te faataa ra te parau ra “taata atoa” i te feia mana tivila o tei riro ei tavini na te Atua i mua i te huiraatira. Aita e huru tupuraa taa ê. Noa ˈtu e te ora ra tatou i raro aˈe i te hoê faanahonahoraa politita o ta tatou iho e ore e au ra, te aufau nei tatou i ta tatou mau tute. Mai te peu e, i te vahi e orahia ra e tatou, ua faaorehia te mau tute a te mau haapaoraa, e nehenehe te mau amuiraa e fanaˈo i te reira. E mai te tahi atu mau taata, e nehenehe te mau kerisetiano e fanaˈo i te mau faanahonahoraa atoa a te ture, e e faatia te reira ia ratou ia faaiti mai i te mau tute o ta ratou e aufau ra. Tera râ, eiaha roa ˈtu te hoê kerisetiano ia faahapahia i te eiâraa i te pae o te tute. — Hiˈo Mataio 5:41; 17:24-27.
6, 7. No te aha e tia ia tatou ia aufau i te mau tute, noa ˈtu e e faaohipahia te reira no te aufau i te mau ohipa ta tatou e ore ra e farii, aore ra noa ˈtu e e hamani ino mai te feia mana ia tatou?
6 Eaha râ te huru mai te peu e mea tia ore paha te hoê tute, aore ra mai te peu e te ravehia ra te hoê tuhaa o te mau tute no te aufau i te tahi ohipa o ta tatou e ore e farii ra, mai te mau haamaruaraa tamarii tei ravehia ma te tamoni ore, te mau pu haapueraa toto aore ra te mau porotarama aita e tuea ra i to tatou tiaraa ia ore e anoi e to teie nei ao? E aufau tatou i ta tatou mau tute i roto i to ratou taatoaraa. Na te feia mana e amo ra i te hopoia no nia i te faaohiparaa i te moni tute. Aita tatou i faauehia no te haava ia ˈna. O te Atua te ‘Haava o te fenua nei’, e, i te taime o ta ˈna i haamau, e ani oia i te mau faatereraa ia faaite mai e mea nafea to ratou faaohiparaa i to ratou mana (Salamo 94:2; Ieremia 25:31). I teie nei râ, e aufau tatou i ta tatou mau tute.
7 E ia hamani ino mai te feia mana ia tatou? E aufau noâ tatou i tatou mau tute no te mau ohipa ta ˈna e horoa ra i te mau mahana atoa. Teie ta te vea ra Examiner no San Francisco i parau no nia i te mau Ite o tei hamani-ino-hia i roto i te hoê fenua no Afirika: “E nehenehe outou e faaau ia ratou mai te mau taata hiˈoraa maitai. E aufau oioi ratou i ta ratou mau tute, e rapaau ratou i te feia maˈi e te haapii nei ratou i te taio e i te papai.” Oia mau, ua aufau taua mau Ite o tei hamani-ino-hia, i ta ratou mau tute.
‘Mǎtaˈu’ e ‘faahanahanaraa’
8. Eaha te ‘mǎtaˈu’ ta tatou e faaite ra i te feia mana?
8 E ere te ‘mǎtaˈu’ i papaihia i roto i te Roma 13:7, i te hoê mǎtaˈu paruparu, te hoê faatura râ i te mana tivila, te mǎtaˈu i te ofati i ta ˈna ture. E horoahia taua faatura ra no te tiaraa, e eiaha noa no te mau huru maitai o te taata e tapea ra i taua tiaraa ra. No reira, te pii taipe ra te Bibilia i te emepera roma o Tibère “te tahi taata vahavahahia ra”. (Daniela 11:21.) Tera râ, o o ˈna hoi te emepera, e no taua tiaraa ra, e tia i te hoê kerisetiano ia faaite atu i te mǎtaˈu e te hanahana ia ˈna.
9. Na roto i teihea mau huru e faaite ai tatou i te hanahana i te mana a te taata?
9 No nia i te hanahana, te haapao nei tatou i te faaueraa a Iesu e eiaha e horoa i te hoê parau faaahaaha i te pae faaroo na te hoê taata (Mataio 23:8-10). Ia paraparau anaˈe tatou i te feia mana tivila, e oaoa roa tatou i te faaohipa, noa ˈtu e eaha te huru, i te mau tiaraa tei titauhia no te faahanahana ia ratou. Ua rave o Paulo i te parau ra “Tuiroo” no te paraparau atu i te mau tavana hau roma (Ohipa 26:25). Ua pii o Daniela ia Nebukanesa “tau fatu”. (Daniela 4:19.) I to tatou nei tau, e nehenehe te mau kerisetiano e faaohipa i te mau parau ra mai “Te Mana Rahi roa ˈˈe” aore ra “Te Tia mana Teitei”. E nehenehe ratou e tia i nia ia tomo mai te mau haava i roto i te piha haavaraa a te tiribuna, aore ra e piˈo te mata i raro ma te faatura i mua i te hoê taata tiaraa teitei mai te peu e te ravehia ra taua peu ra.
Te hoê auraro taotiahia
10. Mea nafea to Iesu faaiteraa e te vai ra te mau otia i te mea o ta te mana taata e nehenehe e titau i te hoê kerisetiano?
10 No te mea hoi e te auraro nei te mau Ite no Iehova i te mana a te taata, no te aha ïa o Franz Reiter e e rave rahi atu â i haapohehia ˈi? No te mea e ua taotiahia to tatou auraro, e eita te feia mana e farii noa e te vai ra te mau otia i haamauhia e te Bibilia no nia i te mea o ta ˈna e nehenehe e faahepo. Ia titau mai te feia mana i te tahi mea e faaturori i te hoê haava manaˈo kerisetiano tei haapii-maitai-hia, te haere ra oia na rapae i te mau otia ta te Atua i horoa na ˈna. O ta Iesu ïa i faataa a parau ai oia e: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:21). Ia titau mai o Kaisara i te mea e fatuhia ra e te Atua ra, e tia ia tatou ia farii e o te hinaaro o te Atua tei tia ia ravehia na mua roa.
11. No te faaite e te vai ra te mau otia i te mea o ta te mana taata e nehenehe e titau, eaha te tumu tei farii-rahi-hia?
11 E ohipa orure hau anei teie huru raveraa aore ra mea tia ore anei? Eita roa ˈtu. I te tupuraa mau, ua riro te reira ei faaaanoraa i te hoê faaueraa tei fariihia e te rahiraa o te mau nunaa tei haere i mua i te pae o te oraraa. I te senekele XV, ua haavahia te tahi taata, o Pierre de Hagenbach to ˈna iˈoa, no to ˈna faatupuraa i te mǎtaˈu i roto i te tuhaa no Europa e mana to ˈna i reira. Ua paruru oia ia ˈna ma te parau e ua pee noa oia i te mau faaueraa a to ˈna fatu, te duc de Bourgogne, aita râ taua faahitiraa ra i fariihia. Mai reira mai, ua faahiti-faahou-hia e rave rahi taime te parau e eita e nehenehe e faahapahia i te hoê taata o tei rave i te ohipa ino mai te peu e ua na reira oia i raro aˈe i te aratairaa a te mana teitei. Ua faahitihia taua parau hororaa ra e te feia nazi taparahi taata no te tau tamaˈi ra, o tei haavahia i mua i te Tiribuna a te mau nunaa no Nuremberg. Tera râ, ua patoihia taua parau ra e te taatoaraa. Ua faˈi te Tiribuna a te mau nunaa i roto i ta ˈna haavaraa e: “I nia i te faito o te mau nunaa atoa, e hopoia ta te mau taata o tei na nia roa i te mau faaueraa i te pae o te nunaa i horoahia e te Hau o to ratou fenua.”
12. A horoa mai i te tahi mau hiˈoraa bibilia o te mau tavini a te Atua o tei patoi i te auraro i te tahi mau faaheporaa tia ore a te feia mana.
12 Ua farii noa iho â te mau tavini a te Atua e te vai ra te mau otia i te auraro te tia ia ratou ia faaite, ma te tano maitai, i te feia mana toroa teitei. I te anotau i fanauhia ˈi o Mose i Aiphiti, ua faaue aˈera o Pharao i na vahine faafanau e piti no te nunaa hebera, ia haapohe i te mau tamaroa ati Hebera fanau apî atoa, tera râ, ua vaiiho aˈera raua ia ratou ia ora. Ua hape anei raua no te oreraa e faaroo ia Pharao? Aita, ua faaroo aˈera raua i te reo o te haava manaˈo ta te Atua i horoa na te mau taata, e ua roaa mai ia raua Ta ˈna haamaitairaa (Exodo 1:15-20). A hopoi-tîtî-hia ˈi o Iseraela i Babulonia, ua faaue aˈera o Nebukanesa i to ˈna mau taata toroa, oia atoa te mau ati Hebera ra o Sadaraka, o Meseka e o Abede-nego, ia tuturi i mua i te hoê hohoˈa ta ˈna i haamau i roto i te fenua papu no Dura. Aita na Hebera e toru i hinaaro e faaroo ia ˈna. Ua hape anei ratou? Aita, no te mea ua riro te auraro i te faaueraa a te arii, ei faaroo-ore-raa i te ture a te Atua. — Exodo 20:4, 5; Daniela 3:1-18.
‘Ia auraro i te Atua ei raatira’
13. Eaha te hiˈoraa i horoahia e te mau kerisetiano matamua no nia i te faaiteraa i te hoê auraro taotiahia i te feia mana toroa teitei?
13 Oia atoa, a faaue ai te feia mana ati iuda ia Petero e ia Ioane ia faaea i te poro no nia ia Iesu, ua pahono aˈera raua e: “E mea tia i te Atua ia faaroo atu ia outou eiaha i te Atua, a haamanaˈo iho ïa outou.” (Ohipa 4:19; 5:29). Aita raua i nehenehe e mamu noa. Te huti ra te hoê vea (The Christian Century) i te ara-maite-raa i nia i te hoê tiaraa ta te mau kerisetiano matamua i rave no to ratou haava manaˈo: “Aita te mau kerisetiano matamua i tavini i roto i te mau puai nuu. Te tapao ra o Roland Bainton e ‘mai te hopea o te tau o te Faufaa Apî e tae roa i te mau matahiti 170, aita hoê aˈe parau haapapuraa e te vai ra te mau kerisetiano i roto i te nuu’. (Te haerea o te mau kerisetiano no nia i te tamaˈi e te hau [beretane, Abingdon, 1960], pp. 67, 68.) (...) Mai ta Swift e faaite ra, ua manaˈo o Justin e ‘mea tano iho â e eiaha te mau kerisetiano e rave i te mau ohipa haavîraa uˈana’.”
14, 15. A faahiti na i te tahi mau faaueraa tumu bibilia o tei faatere i te auraro taotiahia a te mau kerisetiano matamua i te mau mana taata.
14 No te aha aita te mau kerisetiano matamua i hinaaro e faaô ia ratou i roto i te nuu? Ma te feaa ore, ua haapii maite ratou tataitahi i te Parau e i te mau ture a te Atua, e ua rave ratou iho i ta ratou faaotiraa ma te faaroo i to ratou haava manaˈo tei haapiihia e te Bibilia. Ua faaea ratou ma to ratou tiaraa anoi ore, ‘aita ratou i to teie nei ao’, e ua opani to ratou anoi-ore-raa ia ratou ia rave atu i te hoê tiaraa i roto i te mau aroraa o te ao nei (Ioane 17:16; 18:36). Hau atu, ua riro ratou ei feia no te Atua (Timoteo 2, 2:19). Te auraa o te pûpûraa i to ratou ora no te Hau, oia hoi te horoaraa ïa na Kaisara i te mau mea a te Atua. Hau atu, tei roto ratou i te hoê utuafare fetii o te mau taeae no te mau nunaa atoa tei tahoêhia na roto i te here (Ioane 13:34, 35; Kolosa 3:14; Petero 1, 4:8; 5:9). Ma te tano mau, eita ratou e nehenehe e rave i te mau mauhaa tamaˈi e e haapohe i te tahi atu kerisetiano.
15 Hau atu, eita te mau kerisetiano e nehenehe e farii i te mau peu i te pae faaroo tei parare roa, mai te haamoriraa i te emepera. No reira, ua faaauhia ratou mai “te mau taata o te faataa ê ia ratou i te tahi atu mau taata e e feia atâata roa, e ua manaˈo ino te toea o te huiraatira ia ratou”. (Te parau faahou ra te Bibilia [beretane], a W. Smart.) Oia mau, mai ta Paulo i papai, e tia i te mau kerisetiano ia ‘mǎtaˈu atu i tei mǎtaˈuhia ra’, aita râ e moehia ia ratou i te mǎtaˈu aore ra te faatura rahi roa ˈtu â ta ratou e horoa ra na Iehova (Roma 13:7; Salamo 86:11). Ua parau o Iesu iho e: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei, eita râ te [nephe] e pohe ia ratou; e mǎtaˈu râ outou ia ˈna i te tia ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te [nephe] atoa i gehena.” — Mataio 10:28.
16. a) I roto i teihea mau tuhaa e tia ˈi i te mau kerisetiano ia faito maitai i to ratou auraro i te feia mana teitei? b) Eaha ta te tumu parau iti i te api 18 e faahohoˈa maira?
16 Na roto i to tatou tiaraa kerisetiano, te farerei nei tatou i te mau huru tupuraa fifi atoa i to tatou mau mahana. Eita tatou e nehenehe e apiti atu i te hoê huru haamoriraa idolo apî — na roto i te mau peu haamoriraa i mua i te hoê hohoˈa aore ra te hoê taipe, aore ra na roto i te horoaraa i te faahanahanaraa i te hoê taata aore ra i te hoê faanahonahoraa noa ˈtu e eaha to ˈna huru (Korinetia 1, 10:14; Ioane 1, 5:21). E, mai te mau kerisetiano matamua atoa, eita tatou e nehenehe e ofati i to tatou anoi-ore-raa kerisetiano. — Hiˈo Korinetia 2, 10:4.
‘Te mǎrû e te faatura hohonu’
17. Eaha te aˈoraa ta Petero e horoa ra na te feia e mauiui ra no te mea te faaroo ra ratou i to ratou haava manaˈo?
17 No nia i te tiaraa ta tatou e rave ra ma te tano mau, ua papai te aposetolo Petero e: “O te mea au hoi te reira, ia faaoromai te taata i te oto i te pohe tia ore, no te haapao i te Atua.” (Petero 1, 2:19). Oia mau, ia faaea aueue ore noa te hoê kerisetiano noa ˈtu te hamani-ino-raa, mea au te reira i mua i te aro o te Atua e, te tahi atu haamaitairaa, e itoito ïa to ˈna faaroo e e vai viivii ore noa (Iakobo 1:2-4; Petero 1, 1:6, 7; 5:8-10). Ua parau â o Petero e: “E ia pohe â outou i te parau-tia ra, e ao â to outou; eiaha e mǎtaˈu i ta ratou i haamǎtaˈu mai, eiaha hoi e puauau atu; e faateitei râ outou i te Fatu ra i te Mesia i roto i to outou aau [mafatu]: e ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na, ma te mǎrû e te auraro maite [faatura hohonu] atu.” (Petero 1, 3:14, 15). Auê hoi aˈoraa tano maitai e!
18, 19. Ia faaiti mai te mana tia i to tatou tiamâraa no te haamoriraa, eaha te haamaitairaa e roaa mai ia tatou ia faaite i te hoê faatura hohonu e te manaˈo tano?
18 Ia hamani ino te feia mana i te mau kerisetiano no te mea e aita oia e taa maitai ra i to ratou tiaraa aore ra ua faahapa ˈtu te mau faatere haapaoraa i te mau Ite no Iehova i mua ia ratou, e nehenehe te mau ohipa e maitai mai ia parau anaˈe taua mau kerisetiano ra i te parau mau. No te mea e te faaite ra te kerisetiano i te mǎrû e te hoê faatura hohonu, eita oia e aro ra i te pae tino i te feia e hamani ino maira ia ˈna. Tera râ, e faaohipa oia i te mau ravea atoa a te ture e vai ra ia ˈna ra no te paruru i to ˈna faaroo. I muri iho, e vaiiho oia i te mau ohipa i roto i te rima o Iehova. — Philipi 1:7; Kolosa 4:5, 6.
19 E aratai atoa te faatura hohonu o te kerisetiano, ia ˈna, ia rave i te mea atoa o ta ˈna e nehenehe e rave, ma te ore e ofati i to ˈna haava manaˈo, no te auraro i te feia mana. Ei hiˈoraa, mai te peu e ua opanihia te mau putuputuraa a te amuiraa, e imi te mau kerisetiano i te hoê ravea o te ore e ite-maitai-hia, no te tamau â i te tamaa i te amuraa maa a Iehova. Te parau maira te Mana teitei roa ˈˈe, te Atua ra o Iehova, ia tatou, na roto i te arai o Paulo e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu.” (Hebera 10:24, 25). Tera râ, e nehenehe taua mau putuputuraa ra e tupu ma te ore e itehia e te taatoaraa. Noa ˈtu e mea iti roa tatou i te putuputuraa, ua papu ia tatou e te haamaitai maira te Atua i taua mau faanahonahoraa ra. — Hiˈo Mataio 18:20.
20. Mai te peu e ua opanihia te pororaa o te parau apî maitai i mua i te mau taata, eaha ta te mau kerisetiano e nehenehe e rave?
20 Hoê â huru, ua opani te feia mana i te pororaa o te parau apî maitai i mua i te mau taata. Te haamanaˈo ra te mau kerisetiano e ora ra i raro aˈe i ta ratou faatereraa e, na roto i te vaha o Iesu iho, ua parau te Mana teitei roa ˈˈe: ‘E tia ia poro na mua roa i te parau apî maitai i te mau fenua atoa nei.’ (Mareko 13:10). Te auraro nei ïa ratou i te Mana teitei roa ˈˈe, noa ˈtu e eaha te mea e roohia i nia ia ratou. I te vahi atoa e nehenehe ai, ua poro te mau aposetolo i mua i te mau taata e i tera e tera fare, te vai ra râ te tahi atu mau ravea no te faaite i te poroi i te mau taata, te pororaa e ere mea faanahohia e te amuiraa, ei hiˈoraa (Ioane 4:7-15; Ohipa 5:42; 20:20). Mea pinepine, eita te feia mana e patoi i te ohipa pororaa mai te peu e ravehia te reira ma te faaohipa-noa-raa i te Bibilia — na te reira e haapapu mai i te faufaaraa no te mau Ite paatoa ia ite e nafea ia haaferuri ia au i te mau Papai (hiˈo Ohipa 17:2, 17). Na roto i te faaiteraa i te itoito, e te faatura atoa râ, e ite pinepine te mau kerisetiano i te ravea ia auraro ia Iehova ma te ore e faatupu mai i te riri o te feia mana toroa teitei. — Tito 3:1, 2.
21. Mai te peu e e hamani ino uˈana o Kaisara ia ratou, eaha tei tia i te mau kerisetiano ia rave?
21 Noa ˈtu râ taua mau mea ra, e nehenehe atoa te feia mana e hamani ino uˈana i te mau kerisetiano. Ia tupu te reira, na roto i te hoê haava manaˈo papu maitai, e tia ˈtura ïa ia tatou ia faaite i te faaoromai ma te faaohipa i te mea tano. Ua tuuhia te taurearea ra o Franz Reiter i mua i te hoê maitiraa: faarue i to ˈna faaroo aore ra e pohe. No te mea hoi e aita ta ˈna i nehenehe e faaea i te haamori i te Atua, ua faaruru aˈera oia i te pohe ma te itoito. I te po na mua ˈˈe i to ˈna haapoheraahia, ua papai o Franz i to ˈna metua vahine e: “E haapohehia vau ananahi poipoi. Te horoa mai nei o Iehova i te puai o ta ˈu e hinaaro nei, puai ta ˈna i horoa noa na te mau kerisetiano mau no te tau i mutaa ihora. (...) Ia faaea noa outou ma te taiva ore e tae roa i te pohe, e farerei faahou tatou i te faatia-faahou-raa.”
22. Eaha to tatou tiaturiraa, e eaha tei tia ia tatou ia rave ma te tiai i te mahana e tupu ai te reira?
22 E tae mai te hoê mahana i reira te huitaata paatoa e ora ˈi i raro aˈe i te hoê anaˈe ture, te ture a te Atua ra o Iehova. Ma te tiai, e tia ia tatou ia faatura ma te haapao maitai i te faanahoraa a te Atua e ia faaite i te hoê auraro taotiahia i te feia mana toroa teitei, ma te auraro atoa, i roto i te mau mea atoa, i to tatou Arii Mana hope ra o Iehova. — Philipi 4:5-7.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te tumu matamua tatou e auraro ai i te feia mana toroa teitei?
◻ No te aha eita e tia ia tatou ia feaapiti i te aufau i te mau tute i titauhia e Kaisara?
◻ Eaha te huru hanahana te tia ia tatou ia horoa i te feia mana?
◻ No te aha e mea taotiahia to tatou auraro ia Kaisara?
◻ Ia hamani-ino-hia tatou no te mea e te titau maira o Kaisara ia tatou i te mea e fatuhia e te Atua, eaha tei tia ia tatou ia rave?
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
Faatura, e eiaha e haamori
I te hoê poipoi, i te taime haapiiraa, ua tapao aˈera te hoê taurearea Ite no Iehova no Kanada, o Terra to ˈna iˈoa, e ua haere te orometua haapii i rapae au e te hoê tamahine o te fare haapiiraa maa taime iti. I muri aˈe, ua ani ihora oia ia Terra, ma te mǎrû, ia apee ia ˈna i ǒ te taata faatere.
I to ˈna tomoraa ˈtu, ua ite aˈera o Terra i te hoê reva no Kanada, tei vauvauhia i nia i te iri papairaa o te taata faatere. Ua parau aˈera te taata haapii ia Terra ia tutuha i nia i te taua reva ra, ma te parau e aita ta ˈna hoê aˈe tumu no te ore e na reira, no te mea aita hoi o ˈna e himene nei i te himene o te fenua e aita atoa e faahanahana ra i te reva. Ua patoi aˈera o Terra. Ua faataa ihora oia e, noa ˈtu e aita ratou e pûpû ra i te hoê haamoriraa i te reva, e faatura te mau Ite no Iehova i te reira.
I to ˈna hoˈiraa mai i roto i te piha haapiiraa, ua parau aˈera te taata haapii i te mau tamarii e ua rave iho nei oia i te hoê tamataraa. Ua aratai oia e piti tamarii haere haapiiraa, te tahi i muri i te tahi, i roto i te piha ohipa o te taata faatere, e ua ani oia ia raua ia tutuha i nia i te reva. Ua tutuha te tamahine matamua i nia i te reva, noa ˈtu e e apiti o ˈna i roto i te mau oroa o te aiˈa, a faauehia ˈi oia. Area ia Terra râ, noa ˈtu e aita oia e himene ra i te himene o te fenua aore ra e faahanahana ra i te reva, aita oia i hinaaro e haaviivii ia ˈna mai teie te huru. Ua faaoti aˈera te taata haapii e o Terra tei faaite i te tura tei au i taua taipe ra. — Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1990 (na roto i te reo farani).
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 14]
Pu a te tia hau no Farani i te mau États-Unis, piha neneiraa parau e haamaramaramaraa
Pu rusia i pihai iho i te O.N.U.