Te tiaraa o te feia mana toroa teitei
“E tavini hoi oia no te Atua ia maitai oe. I rave râ oe i te parau iino ra, a mǎtaˈu.” — ROMA 13:4.
1, 2. Mea nafea te melo e rave rahi o te amuiraa faaroo kerisetiano e apiti ai i roto i te mau ohipa orure hau?
E PITI matahiti i teie nei, ua rave te hoê apooraa epikopo tei tupu i Lonedona, i te hoê opuaraa o tei faatupu i te hoê inoinoraa i roto i te hoê tumu parau a te New York Post. Ua amui mai taua apooraa ra hau atu i te 500 epikopo no roto i te Amuiraa beretane, te putuputuraa a Lambeth. Ua faatupu taua mau ekalesiatiko ra i te inoinoraa ma te rave i te hoê opuaraa i reira to ratou parauraa e te taa ra ia ratou i te feia, “i muri aˈe i to ratou faaohiparaa i te mau ravea atoa, e maiti ïa ratou i te aroraa e te mauhaa tamaˈi ei ravea otahi no te haamau i te parau-tia”.
2 Ia au i te Post, i te tupuraa mau, ua riro taua opuaraa ra ei faatiaraa i te ohipa totovaraa. Ua pee noa râ te mau epikopo i te hoê peu o te haere noa ˈtura i te rahiraa. Aita to ratou haerea i taa ê i to teie perepitero katolika, i Ghana, o tei parau e e ravea papu roa ˈˈe te tamaˈi e te oioi roa ˈˈe no te faaora ia Afirika; aore ra mai to taua epikopo porotetani no Afirika ra o tei tǎpǔ “i te faahaere i te tamaˈi no te faatiâma e tae roa ˈtu i te hopea”; aore ra to te mau mitionare e rave rahi o te amuiraa faaroo kerisetiano o te aro ra i pihai iho i te feia patoi i te mau faatereraa i Asia e i Marite Apatoa.
Aita te mau kerisetiano mau e ‘patoi ra i te mana’
3, 4. a) Eaha te mau faaueraa tumu ta te feia faahua kerisetiano o te faaitoito ra i te orureraa hau, e ofati ra? b) Eaha ta te hoê taata i ite no nia i te mau Ite no Iehova?
3 I te senekele I ra, ua parau o Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao ra.” (Ioane 17:14). Te taata atoa e parau ra e e kerisetiano oia, o te faaitoito nei i te orureraa hau, no roto oia i teie nei ao. E ere oia i te pǐpǐ na Iesu e aita oia e ‘auraro ra i te feia mana toroa teitei ra’. (Roma 13:1.) E tia ïa ia ˈna ia faaroo i teie faaararaa a te aposetolo Paulo e: “O tei mârô atu i te toroa ra, ua mârô ïa i tei haapaohia e te Atua ra: e te feia e mârô ra, e noaa ïa te faahapa ia ratou iho.” — Roma 13:2.
4 Taa ê atu i te mau melo e rave rahi a te amuiraa faaroo kerisetiano, aita roa ˈtu te mau Ite no Iehova e apiti ra i roto i te aroraa e te mauhaa tamaˈi. Ua ite te hoê taata i Europa, i te reira, e ua papai oia e: “A ite ai vau i te mau ohipa ta te haapaoraa e ta te politita i rave, ua tǎpǔ aˈera vau e e faatahuri vau i te faanahonahoraa i haamauhia. Ua amui aˈera vau i roto i te hoê pǔpǔ e rave ra i te ohipa totovaraa e ua haapii aˈera vau i te faaohipa i te mau huru mauhaa tamaˈi atoa. Ua apiti ihora vau i te mau eiâraa e rave rahi ma te faaohipa i te pupuhi. Tei roto to ˈu ora i te ati i te mau taime atoa. Tera râ, a mairi noa ˈi te tau, ua papu maitai atura e te aro nei matou ma te faufaa ore. Ua riro aˈera vau ei taata mauruuru ore e tei peapea roa, a patoto ai te hoê vahine kerisetiano i to ˈu opani. Ua paraparau mai oia ia ˈu no nia i te Basileia o te Atua. Ma te papu maitai e e haamâuˈa te reira i to ˈu taime, ua parau ihora vau ia ˈna ia paraparau i ta ˈu vahine. Ua faaroo râ ta ˈu vahine ia ˈna, e ua haapii ihora oia i te Bibilia. Tau taime i muri iho, ua farii ihora vau i te apiti atu i te haapiiraa. Aita vau i ite e nafea ia faataa ˈtu ia outou i te tamahanahanaraa ta ˈu i ite a taa ˈi au e nohea mai te puai e turai ra i te taata ia rave i te ino. Ua horoa mai te mau parau tǎpǔ faahiahia no nia i te Basileia, i te hoê tiaturiraa e te hoê tumu no te ora.”
5. No te aha te mau kerisetiano e auraro ai ma te hau i te feia mana toroa teitei, e tae roa i teihea taime e na reira noa ˈi ratou?
5 E mau vea aore ra e feia tonohia a te Atua e a te Mesia te mau kerisetiano (Isaia 61:1, 2; Korinetia 2, 5:20; Ephesia 6:19, 20). Na roto i taua tiaraa ra, te faaea nei ratou ma te ore e apiti atu i roto i te mau aroraa a te ao nei. Noa ˈtu e e au ra e te roaa nei i te tahi mau faanahonahoraa politita te mau faahopearaa maitai aˈe i te pae faanavairaa faufaa, e mea tiamâ aˈe ratou i te tahi, aita te mau kerisetiano e faateitei taa ê nei hoê aˈe. Ua ite ratou e mea tia ore te mau faanahonahoraa paatoa. ‘Ta te Atua i haapao’, ia vai mai ïa taua mau faanahonahoraa ra e tae roa i te taime to ˈna Basileia e mono ai ia ratou (Daniela 2:44). No reira, te auraro nei te mau kerisetiano ma te hau, i te feia mana toroa teitei, ma te ohipa ˈtu no te oaoaraa mure ore o to ratou mau taata-tupu, o ta ratou e poro ra i te parau maitai apî o te Basileia. — Mataio 24:14; Petero 1, 3:11, 12.
Te auraro nei ratou i te ture
6. No te aha e mea maitai e rave rahi mau ture a te taata, noa ˈtu “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra”?
6 Te faatupu nei te mau faatereraa a te mau nunaa i te mau ture e mea maitai te rahiraa o ratou. E tia anei ia maerehia, i te mea e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra”? (Ioane 1, 5:19.) Eita, no te mea e ua horoa o Iehova na to tatou metua matamua ra o Adamu, i te hoê haava manaˈo, e te itehia nei teie huru o te maitai e o te ino mai te fanauraa mai â na roto e rave rahi tuhaa i roto i te mau ture a te taata (Roma 2:13-16). Ua parau o Hammourabi, taata papai ture babulonia o te tau Tahito ra, i roto i te omuaraa o ta ˈna buka ture e: “I reira to ˈu piiraahia Hammourabi, te tamaiti hui arii teitei, te taata haamori i te mau atua, no te haafaufaa i te parau-tia i te fenua, no te faaore i te ohipa ino e te ino, ia ore te feia puai e haavî i te feia paruparu.”
7. Ia ofati te hoê taata i te ture, tei ia vai ra te tiaraa no te faautua ia ˈna, e no te aha?
7 Te haapapu ra te rahiraa o te mau Hau e hoê â tapao ta ta ratou mau ture: haapao i te maitai o te huiraatira e te nahonahoraa i roto i te totaiete. No reira, e faautua ratou i te mau ohipa e faaino i te oraraa o te huiraatira, mai te taparahiraa taata e te eiâraa, e e faaafaro ratou i te tahi mau ohipa, mai te tereraa e te vahi tapearaa o te mau pereoo ei hiˈoraa. Te feia atoa e ofati ra i te mau ture ma te taa papu i te ohipa o ta ratou e rave ra, te patoi ra ïa ratou i te feia mana e “e noaa ïa te faahapa ia ratou iho”. Na vai e horoa i teie haavaraa? E ere noa na te Atua. E nehenehe te parau heleni i tatarahia e te parau ra haavaraa i roto i teie irava, e faataa i te mau hororaa e ravehia e te feia mana tivila maoti i te mau haavaraa a Iehova (hiˈo Korinetia 1, 6:7). Ia ofati anaˈe te hoê taata i te ture, e tiaraa to te mana teitei no te faautua ia ˈna.
8. E nafea te amuiraa mai te peu e e rave te hoê o to ˈna mau melo i te hoê hara ino?
8 E roo maitai to te mau Ite no Iehova no te mea eita ratou e patoi i te tiaraa mana a te taata. Mai te peu e e ofati te hoê melo o te amuiraa i te ture, eita te amuiraa e tauturu ia ˈna ia ape i te faautuaraa tei tia ia horoa na ˈna. Ia eiâ anaˈe te hoê taata, ia taparahi haapohe, ia faaino, ia haavare no nia i te aufauraa i te mau tute, ia rave i te haruraa vahine, ia rave i te raau taero aore ra ia patoi atu oia na roto i te tahi atu huru i te mana a te ture, e aˈo-etaeta-hia oia e te amuiraa — e aita e tia ia ˈna ia manaˈo e te hamani-ino-hia ra oia ia faautua-anaˈe-hia oia e te mana tivila. — Korinetia 1, 5:12, 13; Petero 1, 2:13-17, 20.
Te hoê tumu no te mǎtaˈuraa
9. Eaha ta te mau kerisetiano e titau ma te tia roa, ia haamǎtaˈuhia ratou e te feia e patoi ra i te ture?
9 Ua tamau faahou o Paulo i te parau no nia i te feia mana teitei e: “E ere hoi te feia haava i te mǎtaˈuraa no te feia parau maitatai, no te feia parau iino râ. Eita anei hoi oe e mǎtaˈu i taua toroa ra? a rave na i te parau maitai, e e haamaitaihia oe i reira.” (Roma 13:3). E ere o te mau kerisetiano haapao maitai te tia ia mǎtaˈu i te faautuaraa a te mana, o te feia hara râ, te feia e rave ra i te mau ‘ohipa iino’, te mau ohipa taparahiraa taata. Ia haamǎtaˈuhia ratou e taua feia e patoi ra i te ture, e nehenehe te mau Ite no Iehova e farii, ma te tia roa, i te parururaa a te mana a te mau mutoi aore ra a te nuu. — Ohipa 23:12-22.
10. Eaha te mau ‘haamaitairaa’ tei roaa mai i te mau Ite no Iehova no ǒ mai i te feia mana ra?
10 I te kerisetiano e faatura ra i te ture a te mana teitei, te parau ra o Paulo e: “E haamaitaihia oe i reira.” No te faahohoˈa i te parau mau o teie faahitiraa, e tuatapapa anaˈe na i te tahi mau rata tei faataehia i te mau Ite no Iehova no te fenua Beresilia, i muri aˈe i ta ratou mau tairururaa mataeinaa. Teie te rata a te raatira o te hoê pu faaetaetaraa tino o te oire: “Mea tano e ia haamaitaihia to outou haerea hau. Mea mahanahana ia ite e e rave rahi taata teie e tiaturi nei â i te Atua e te haamori nei ia ˈna.” Te rata a te hoê faatere o te hoê tahua o te oire: “Noa ˈtu te rahiraa o te feia i haere mai, maoti ta outou faanahonahoraa maitai roa, aita hoê aˈe fifi i faaino i taua putuputuraa ra.” Te rata a te hoê fare hau: “Te hinaaro nei matou e rave i teie taime tano no te haapopou ia outou no to outou nahonaho maitai e no to outou auraro faahiahia e ma te aau tae. Te hinaaro nei matou e ia ite outou i te manuïaraa rahi no te tau a muri aˈe.”
11. No te aha eita roa e nehenehe e parau no nia i te pororaa i te parau apî maitai e ua riro ïa ei ohipa ino?
11 Te faaite ra te parau ra ‘ohipa maitai’ i te mau ohipa i ravehia ma te auraro i te mau ture a te feia mana toroa teitei. Hau atu, e ere ta tatou ohipa pororaa, o tei faauehia e te Atua, e eiaha râ e te taata, i te hoê ohipa ino — ohipa tei tia i te feia mana politita ia farii. Ua riro taua pororaa ra ei taviniraa i te huiraatira o te haamaraa i te faito morare o te feia e faaroo i te reira. To tatou hinaaro, ia paruru ïa te feia mana toroa teitei i to tatou tiaraa ia poro ia vetahi ê. Ua titau o Paulo i te feia mana no te ‘faaitoito ia au i te ture’ i te pororaa o te parau apî maitai (Ohipa 16:35-40; 25:8-12; Philipi 1:7). Aita i maoro roa, ua ani aˈera te mau Ite no Iehova e ua roaa mai ia ratou te faatiaraa a te ture o ta ratou ohipa i Helemani i te pae Hitia o te râ, i Hongrie, i Polonia, i Roumania, i Bénin e i Myanma (Birmanie).
‘E tavini oia no te Atua’
12-14. Mea nafea to te feia mana teitei ohiparaa ei tavini na te Atua a) i te mau tau bibilia? b) i to tatou nei tau?
12 No nia i te mana tivila, ua parau faahou â o Paulo e: “E tavini hoi oia no te Atua ia maitai oe. I rave râ oe i te parau iino ra, a mǎtaˈu; aore hoi oia i mau faufaa ore noa i te ˈoˈe: e tavini hoi oia no te Atua, ei tahoo e ei tuu i te pohe i te taata i rave i te ino ra.” — Roma 13:4.
13 Ua ohipa na te mau mana o te tahi mau nunaa i te tahi taime, ei mau tavini na te Atua na roto i te hoê huru taa ê roa. O te ohipa ïa i tupu no Kuro, a horoa ˈi oia i te faaueraa i te mau ati Iuda ia faarue ia Babulonia e ia patu faahou i te fare o te Atua (Ezera 1:1-4; Isaia 44:28). E tavini o Aretehasaseta no te Atua, a tono ai oia ia Ezera e te hoê taoˈa tauturu no te patu-faahou-raa i taua fare ra, e a faaue ai oia ia Nehemia ia patu faahou i te mau patu o Ierusalema (Ezera 7:11-26; 8:25-30; Nehemia 2:1-8). Ua ohipa atoa te mana teitei roma ei tavini no te Atua a faaora ˈi oia ia Paulo i te feia rahi o tei hamani ino ia ˈna i Ierusalema, a paruru ai oia ia ˈna a parari ai te pahi e a faatia ˈi ia ˈna ia roaa to ˈna iho fare i Roma. — Ohipa 21:31, 32; 28:7-10, 30, 31.
14 Oia atoa, ua ohipa te mau mana tivila ei tavini na te Atua i to tatou nei tau. I te matahiti 1959 ra, ei hiˈoraa, ua parau aˈera te Tiribuna teitei o te fenua Kanada e aita ta te hoê Ite no Iehova e hapa, ua parihia hoi o ˈna i te opereraa i te hoê parau papai e orure ra e e faaino ra i te mana i haamauhia, i Québec — na roto i teie huru raveraa, ua patoi oia i te mau manaˈo paetahi a Maurice Duplessis, te faatere hau matamua i Québec, i taua anotau ra.
15. Ia hiˈohia i to ˈna taatoaraa, nafea te feia mana e ohipa ˈi ei tavini na te Atua, e eaha te tiaraa ta te reira e horoa ra no ratou?
15 Hau atu, i roto i te taatoaraa, e tamau noâ te mau faatereraa i te ohipa ei tavini na te Atua ma te paruru i te tere-maitai-raa o te ohipa a te huiraatira e tae roa i te taime a haapao ai te Basileia o te Atua i taua hopoia ra. Mai ta Paulo i parau, tera te tumu e ‘amo ai [te feia mana] i te ˈoˈe’, taipe no to ˈna tiaraa no te horoa i te hoê faautuaraa. Mea pinepine roa, o te hoê tapearaa ïa i roto i te hoê fare auri aore ra te faautuaraa ia aufau i te hoê tuhaa moni. I roto i te tahi mau fenua, e nehenehe taua faautuaraa e tae roa i te utua pohea. Tera râ, e rave rahi mau nunaa o tei faaore i te utua pohe, e tiaraa atoa to ratou no te faaoti i te reira.
16. a) I te mea e ua riro te feia mana ei tavini na te Atua, eaha ta te tahi mau tavini a te Atua i manaˈo e mea tano ia rave atu? b) Eaha te huru ohipa ta te hoê kerisetiano e ore e nehenehe e farii, e no te aha?
16 I te mea e e mau tavini a te Atua te mau mana teitei, te taahia ra ïa e no te aha o Daniela, na Hebera e toru, o Nehemia e o Moredekai i nehenehe ai e farii i te mau ohipa hopoia i roto i te mau faatereraa babulonia e peresia. Na te reira i faatia ia ratou ia ani i te mana a te Hau no te tauturu i te nunaa a te Atua (Nehemia 1:11; Esetera 10:3; Daniela 2:48, 49; 6:1, 2). I to tatou nei tau, te rave atoa ra te tahi mau kerisetiano i te ohipa na te Hau. No te mea râ e ua faataa ê mai ratou i to te ao nei, eita ratou e hinaaro e apiti atu i te mau pǔpǔ politita, aore ra e titau i te hoê toroa i te pae politita, aore ra e farii i te hoê ohipa i roto i te mau faanahonahoraa politita.
E tia ia roaa te faaroo
17. Eaha te mau huru tupuraa e aratai ra i te tahi taime, i te feia e ere i te kerisetiano, ia patoi i te feia mana?
17 Nafea râ ïa mai te peu e te farii ra te mana i te viiviiraa, aore ra te haavîraa? E tia anei i te mau kerisetiano ia tamata i te mono ia ˈna i te tahi atu mana, tei maitai aˈe ia hiˈohia? Oia mau, e ere te ohipa tia ore e te viiviiraa i te ohipa apî i rotopu i te mau faatereraa. I te senekele I, ua farii te Hau emepera roma i te mau ohipa tia ore mai te faatîtîraa. Ua vaiiho noa atoa oia i te feia toroa e rave ra i te ohipa viivii, i nia i to ratou parahiraa. Te faahiti ra te Bibilia i te parau no te mau taata ohi i te moni tute o tei eiâ ra, no te hoê haava e horoa ra i te mau haavaraa tia ore e no te hoê tavana mataeinaa o tei imi e ia petahia oia. — Luka 3:12, 13; 18:2-5; Ohipa 24:26, 27.
18, 19. a) Te aha nei te mau kerisetiano mai te peu e e rave te mau mana faatere i te ohipa tia ore aore ra i te ohipa viivii? b) Mai ta te hoê taata faatia aamu e te tumu parau i raro mai i teie api e haapapu ra, mea nafea te mau kerisetiano i te haamaitairaa i te oraraa o te tahi mau taata?
18 Ua nehenehe te mau kerisetiano no taua tau ra e tamata i te faaore i teie mau ohipa tia ore, aita râ ratou i na reira. Ei hiˈoraa, aita o Paulo i poro i te faaoreraa o te faatîtîraa e aita oia i parau i te mau kerisetiano e te vai ra ta ratou mau taata tîtî, ia tuu ia ratou. Ua aˈo râ oia i te mau taata tîtî e i to ratou mau fatu ia hamani maitai ratou ratou iho, na roto i te aroha tei tia i te mau kerisetiano ia faaite (Korinetia 1, 7:20-24; Ephesia 6:1-9; Philemona 10-16; hiˈo atoa Petero 1, 2:18). Oia atoa, aita te mau kerisetiano i apiti i te mau ohipa orure hau, no te mea ua rahi ta ratou ohipa pororaa i “te parau [apî] maitai i te hau ra”. (Ohipa 10:36.) I te matahiti 66 ra, ua haaati aˈera te hoê nuu roma ia Ierusalema, e haere ê atura. Maoti i te faaea i pihai iho i te feia orure hau e paruru na i te oire, ua “maue [aˈera taua mau ati Hebera ra o tei farii i te kerisetianoraa] i nia i te mouˈa”, ia au i te mau faaueraa a Iesu. — Luka 21:20, 21.
19 Ua ora te mau kerisetiano matamua ia au i te mau huru tupuraa tei itehia i to ratou anotau, e ua faaitoito ratou i te haamaitai atu â i te oraraa o to ratou mau taata-tupu na roto i te tautururaa ia ratou ia pee i te mau faaueraa tumu bibilia. I roto i ta ˈna buka ra Te ao roma i tahito ra (beretane), ua papai te taata faatia aamu ra o John Lord e: “Ua itehia te mau manuïaraa mau o te kerisetianoraa i roto i te tauiraa o to ˈna mau melo, maoti i roto i te huru tauiraa o te mau faanahonahoraa, o te mau faatereraa e o te mau ture.” E tia anei i te mau kerisetiano ia ohipa ma te taa ê i to tatou mau mahana?
Ia ore te Hau e tauturu mai
20, 21. a) I teihea taime aita te feia mana o te hoê fenua i ohipa ei tavini na te Atua no te maitai? b) Eaha tei tia i te mau Ite no Iehova ia rave ia hamani-ino-hia ratou na roto i te fariiraa a te Hau?
20 I te avae setepa 1972 ra, ua tupu te hoê hamani-ino-raa uˈana i nia i te mau Ite no Iehova i roto i te hoê fenua no Afirika no ropu. Ua haruhia te mau taoˈa a te tahi tausani i rotopu ia ratou, e ua roohia ratou i te tahi atu mau hamani-ino-raa: ua taparahihia ratou, ua haamauiuihia aore ra ua haapohe-atoa-hia ratou. Ua faaî anei te feia mana teitei i ta ratou hopoia, oia hoi te parururaa i te mau Ite? Aita! I te taa-ê-raa, ua faaitoito ratou i te haavîraa uˈana, ma te faahepo i taua mau kerisetiano hara ore ra ia horo i roto i te mau fenua tapiri mai no te faaea i reira no te paruru ia ratou.
21 Eita anei e tia i te mau Ite no Iehova ia faahapa ma te riri i te feia hamani ino mai teie te huru? Eita. E tia i te mau kerisetiano ia faaoromai i taua mau huru faainoraa, ia faaite i te haehaa mai te hiˈoraa o Iesu, o tei parauhia e: “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia ra.” (Petero 1, 2:23). Te haamanaˈo ra ratou e, a tapeahia ˈi o Iesu i roto i te aua no Getesemane, ua aˈo oia i te hoê o ta ˈna mau pǐpǐ o tei paruru ia ˈna ma te rave i te ˈoˈe, e ua parau oia ia Ponotio Pilato i muri aˈe e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” — Ioane 18:36; Mataio 26:52; Luka 22:50, 51.
22. Eaha te hiˈoraa maitai ta te mau Ite no Afirika i horoa a roohia ˈi ratou i te mau hamani-ino-raa uˈana?
22 Ua faaitoito taua mau Ite no Afirika ra, o tei haamanaˈo i te hiˈoraa o Iesu, i te pee i teie aˈoraa a Paulo: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. E haamanaˈo na i te mea maitai i te aro o te taata atoa nei. Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” (Roma 12:17-19; hiˈo Hebera 10:32-34). Auê ïa hiˈoraa faaitoito no tatou paatoa i horoahia mai e to tatou mau taeae no Afirika! Noa ˈtu e eita te feia mana e hinaaro e ohipa ma te tia, eita te mau kerisetiano mau e faarue i te mau faaueraa tumu bibilia.
23. Eaha ˈtu â te mau uiraa o te tia ia tuatapapahia?
23 Tera râ, eaha ta te feia mana teitei e nehenehe e tiai no ǒ mai i te mau kerisetiano ra? E otia anei to te mau ohipa ta ratou e nehenehe e faahepo i te mau kerisetiano? E tuatapaphia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a Ua faaoti te buka ture ta te Atua i horoa ia Iseraela i tahito ra, i te utua pohe, ia ravehia te mau hara ino roa. — Exodo 31:14; Levitiko 18:29; 20:2-6; Numera 35:30.
A faataa mai:
◻ Na roto i teihea mau huru e nehenehe ai tatou ‘e patoi i’ te feia mana teitei?
◻ Eaha ‘ta te Atua i haapao’ no te mana faatere?
◻ Eaha te auraa e ua riro te feia mana ei “mǎtaˈuraa”?
◻ Mea nafea te mau faatereraa taata e ohipa ˈi ei ‘tavini na te Atua’?
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Rata a te hoê raatira a te aua mutoi
UA FAATAEHIA i te amaa a te Taiete Watch Tower no te fenua Beresilia, te hoê rata i nia i te papie e upoo parau a te “Pu ohiparaa a te Hau no Minas Gerais”. No ǒ mai teie rata i te raatira a te aua mutoi o te oire no Conquista. Ua tupu anei te hoê ohipa huru ê? E vaiiho tatou na teie rata e pahono mai:
“E ho ma,
“No te haamata i teie rata, te hinaaro nei au e faaite e o vai ra o vau: o vau te raatira a te aua mutoi o te oire no Conquista (Minas Gerais) fatata e toru matahiti i teie nei. Ua tutava noa vau i te rave i ta ˈu ohipa ma te haapao maitai, ua farerei râ vau i te mau fifi no te haamau i te hau i roto i te fare tapearaa. Noa ˈtu e ua horoahia te hoê faaineineraa i te pae raveraa ohipa na te feia mau auri, e feia huehue roa ratou.
“Tau avae i teie nei, ua tae mai o O— Tane i roto i to matou oire. Ua faaite mai oia ia ˈna ei Ite no Iehova e ua haamata ihora oia i te poro i te Bibilia i te tahi feia mau auri. Ua haapii aˈera oia ia ratou i te taio e i te papai, e ua haapii oia ia ratou i te mau faaueraa ohie roa o te vai-mâ-raa o te tino e te mau peu maitatai, a haapii noa ˈi oia ia ratou i te Bibilia Moˈa. Na roto i ta ˈna huru raveraa i ta ˈna ohipa, ua faaite aˈera taua taata poro ra i te hamani maitai, te here e te oreraa e haapao i to ˈna iho maitai. Aita i maoro roa, ua maitai ihora te haerea o te feia mau auri, e ua riro te reira ei oaoaraa maere mau no te feia e hiˈopoa ra i te tereraa o te ohipa.
“No te ohipa i tupu i roto i ta matou fare tapearaa, te hinaaro nei au e faaite na roto i to ˈu tiaraa, i te Taiete Watch Tower, i to matou mauruuru no te ohipa maitai roa ta teie taata poro faahiahia mau i rave i roto i to matou oire.”
No nia i te mana faatere, ua parau te aposetolo Paulo e: “A rave na i te parau maitai, e e haamaitaihia oe i reira.” (Roma 13:3). Ua ite-papu-hia teie faˈiraa i roto i te huru tupuraa o ta matou i faahiti. Ua faatupu te parau apî maitai, i roto i te roaraa o te tahi noa avae, i te mea o ta te faanahonahoraa i te pae no te fare tapearaa i ore i nehenehe e faatupu a hia ˈtura matahiti. Auê ïa faaiteraa e haapapu ra i te mana a te Parau a te Atua no te faataui! — Salamo 19:7-9.