VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w90 1/7 api 5-6
  • Ua ora mai te fenua i te faainoraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua ora mai te fenua i te faainoraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ino-roa-raa te fenua
  • Te hoê fenua tei faaorahia mai te faainoraa
  • Ua fatata anei te hopea?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te aha nei te taata i te fenua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Fatata roa te fenua i te faaorahia
    A ara mai na! 1993
  • Fatata te Paradaiso fenua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
w90 1/7 api 5-6

Ua ora mai te fenua i te faainoraa

I TE hoê taime o te aamu o te huitaata, ua faaora mai te Atua i te fenua nei mai te faainoraa, ta te mau taata i haamǎtaˈu na. Tei te tau o Noa ïa, na roto i te hoê diluvi i roto i te ao atoa nei. Aita e vai ra ia tatou nei i te hoê noa ˈˈe faatiaraa e haapapu ra e, i taua tau ra, ua hamani ino te taata i to ˈna vahi nohoraa. Ua ino atoa te fenua nei na roto i te tahi atu huru e tae roa i te hoê faito e ua opua aˈera te Atua e rave i te tahi mau faanahoraa faufaa ma te etaeta roa.

Te parau nei te Bibilia e: “Ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te parau-tia ore. Ua hiˈo ihora hoi te Atua i te fenua nei, e inaha, ua ino roa; ua ino roa te haerea o te taata atoa o te ao nei.” (Genese 6:4, 11, 12). Oia mau, i te mau mahana o Noa, ua faaoti te Atua e ua ino roa te fenua no te haavîraa uˈana e te ino o te huitaata nei.

Oia atoa, a haamata ˈi te mau ati Iseraela no te Tau tahito i te fatu i te Fenua i tǎpǔhia, ua horoa aˈera te Atua ia ratou i teie faaararaa e: “Eiaha outou e haaviivii i te fenua ta outou e parahi ra: e viivii hoi te fenua i te taparahi taata (...). E tena na, eiaha outou e haaviivii i te fenua ta outou e parahi ra.” (Numera 35:33, 34). No reira, ua viivii roa o Kanaana no te mau taparahiraa taata e ravehia ra e ta ˈna mau taata. Ua riro ta ratou peu no te faatusia i te mau tamarii i to ratou mau atua, ei hiˈoraa riaria mau.

Ua ino roa te haerea o te feia no Kanaana e no reira atoa te Atua i manaˈo ino ai i taua fenua ra. Ua parau oia ia Iseraela e: “Eiaha outou e haaviivii ia outou iho i taua mau [peu hairiiri i te pae morare] (...); o te mau mea hoi teie i viivii ai te mau nunaa ta ˈu e fatata i te tiavaru i mua ia outou nei: ua viivii hoi te fenua (...) e na te fenua iho e haapuai i to ˈna taata i rapae au.” (Levitiko 18:24, 25). Ua faaino roa te mau ohipa viivii i te pae taatiraa e te mau faataheraa toto ia Kanaana e tae roa i te hoê faito e ua haamou atura te Atua i te mau nunaa no Kanaana.

Te ino-roa-raa te fenua

Eaha ˈtura ïa i to tatou mau mahana? Aita anei tatou e ora nei i te hoê tau haavîraa uˈana aita e faaearaa, te hoê tau faataheraa toto e te viiviiraa i te pae tino? Noa ˈtu e eaha ta te taata e tamata ra i te rave no te faatitiaifaro i te mau ohipa iino i faatupuhia i nia i te fenua nei i te pae tino, aita roa ˈtu o ˈna e nehenehe e faahoˈi mai i te ora no te mau hanere mirioni taata o tei manaˈohia e ua pohe ratou i roto i te mau tamaˈi o te XXraa o te senekele; aore ra te mau mirioni taata tei haapohehia e te feia taparahi taata, aore ra te feia, e mea rahi roa hoi ratou, o tei pohe i te poiâ. Mea papu roa e aita atoa oia e nehenehe e faatia faahou mai i te mau mironi pepe o tei haapohehia na roto i te haamaruaraa tamarii, 40 e tae atu i te 60 mirioni i te matahiti hoê. E nehenehe anei to tatou manaˈo e feaa i te mea e ua ino te fenua nei i mua i te aro o te Atua na roto i taua mau mea atoa ra — ma te ore e faahiti i te parau no te viiviiraa i te pae taatiraa o te parare ra i teie mahana?

Na te manaˈo tano e parau ra ia tatou e e tia ia ohipa oioi te Atua no te faaora i te fenua nei i te mau raveraa iino a te taata, e na te mau parau tohu bibilia e haapapu ra i te reira. Eaha râ ïa ta ˈna e rave mai? Te parau ra te Bibilia e ‘e haamou oia i te feia e hamani ino ra i te fenua’. (Apokalupo 11:18; hiˈo Mataio 24:3-14.) Mai te hoê fatu fenua o te tiavaru i te hoê taata tarahu fenua e rave ra i te ohipa ino, e “tiavaru” te Atua i te feia e hamani ino ra i te fenua, ta ˈna poieteraa faahiahia mau.

Te haapapu ra te Bibilia e: “E tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” (Maseli 2:22). O Aramagedo te iˈoa o taua ohipa ra a te Atua no a muri aˈe (Apokalupo 16:16). Ua pii atoa Iesu i te reira te “ati rahi (...), aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu”. (Mataio 24:21.) E rahi atu â ïa te reira i te diluvi.

O te hoê anei faaotiraa faito teitei roa aore ra tei ore e tano i te parau-tia? Aita, no te mea e tiaraa to te Atua, te Poiete o te fenua, ia faaoti e o vai te noho i nia i te fenua. Tei ia ˈna atoa te tiaraa e faahapa i te taata no ta ˈna mau ohipa. Hau atu, mai te peu e e faatia noa te Atua i te taata ia pee i to ˈna haerea ma te ore e tuu i te hoê otia, e ino roa ïa te fenua no te taatoaraa e eita e nehenehe e ora faahou i nia iho. I te tahi aˈe pae, ma te ‘haamou i te feia e hamani ino ra i te fenua’, te faaherehere nei te Atua i te tufaa i nia i te fenua no te feia o te ite i te haafaufaa i te reira. Te horoa nei te Bibilia i teie parau tǎpǔ e: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira.” — Maseli 2:21.

Maoti te tauturu a te Atua, ua roaa i te tahi tau mirioni taata te puai no te faaite i to ratou huru hapa ore no te mea te hinaaro nei ratou e ia paruruhia ratou, ia nehenehe ratou e fanaˈo i te poieteraa a te Atua. Te pee atoa ra ratou i te mau faaueraa tumu teitei roa a te Atua e te haapae nei ratou i te haavîraa uˈana e te taparahiraa taata atoa. No reira, eita ratou e faaino nei i te fenua na roto i taua haerea ra.

Te hoê fenua tei faaorahia mai te faainoraa

E tiaturiraa oaoa mau to taua mau taata ra no te ite i te fenua, tei roto hoi i te hoê huru ino mau i teie mahana, ia riro mai ei paradaiso mâ, i reira e faaorehia e e tamâhia to ratou tino i te mau faahopearaa iino o te hara. Te faaau nei te buka hopea a te Bibilia i te mau faanahonahoraa ta te Atua i rave no te faatupu i taua mau ohipa ra, i te hoê ‘pape ora tahe ra’. I na pae tataitahi o taua anavai ra, “o te raau ora ïa i te tiaraa, hoê ahuru ma piti huru o te huero, hoê marama hoê hoturaa, e hope roa ˈˈe te mau marama atoa ra; e te rau o taua raau ra, ei faaora ïa i te mau fenua”. — Apokalupo 22:1, 2.

Te haapapu nei taua orama ra o tei tohuhia e e faaora te Atua i te fenua mai te faainoraa e te huitaata atoa o te ora ra i reira. Ua faaite aˈena atoa te tahi atu mau orama o tei tohuhia, i te hoê huru hiˈoraa o te mea e tupu i nia i te fenua nei, ia faaapî-anaˈe-hia. A feruri na, ei hiˈoraa, i taua parau tohu a Isaia, i faahitihia mai te hoê rohipehe: “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra: e ruperupe rahi ïa, e ouˈauˈa noa ma te oaoa e te himene.” (Isaia 35:1, 2). I te reira tau, eita roa ˈtu ïa e miti viivii faahou, eita e fenua faaapu o tei hamani-ino-hia e eita atoa e reva mataˈi viivii.

Te mea faufaa roa ˈtu â, eita te fenua e ino faahou i te haavîraa uˈana, i te mau taparahiraa taata aore ra i te viiviiraa i te pae taatiraa. O te feia noa ïa e faatura ra i te Atua, i ta ˈna mau faaueraa tumu e i ta ˈna poieteraa, o te vai mai (Apokalupo 21:7, 8). A faaroo na i teie nei eaha te mau faahopearaa faahiahia mau o taua mau mea ra: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra. (...) Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” — Apokalupo 21:4, 5.

Auê ïa faahopearaa faahiahia mau e! Auê tatou i te oaoa e ia ite e fatata roa te Atua i te ‘haamou i te feia e hamani ino ra i te fenua’! E te turai atoa nei taua mau parau tǎpǔ ra i faauruahia, ia tatou, ia hinaaro e tavini i te Atua o te faaora i te fenua i te faainoraa e o te faariro i te reira ei nohoraa mai te paradaiso ra te huru no te hoê huitaata parau-tia!

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Te parau ra te Bibilia e ‘e haamou te Atua i te feia e hamani ino ra i te fenua’. — Apokalupo 11:18.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono