Fatata roa te fenua i te faaorahia
UA FAAITE o Stephen M. Wolf, peretiteni e tia no te United Airlines, i roto i te hoê vea e: “Noa ˈtu e e taata paruru natura oe aore ra eita, eita e nehenehe e patoi e ua riro te ati e roohia ra i nia i te mau mea ora oviri e te medebara ei atâtaraa no te palaneta atoa—e i te pae hopea, te haamǎtaˈu nei oia i te ora o te mau mea atoa, e tae noa ˈtu te huitaata nei. Mai tei parauhia ra, ‘E ere na tatou i raraa i te puaverevere o te ora; ua riro noa hoi tatou ei taura i roto i teie anairaa ora. Noa ˈtu eaha ta tatou e rave i nia i teie puaverevere, te rave ra ïa tatou i nia ia tatou iho.’” Ua tano ta ˈna parau.
Ua parau atoa oia i roto i teie vea e: “O tatou te tumu o te fifi. E o tatou anaˈe te ravea.” I reira ra, ua tano te afaraa o ta ˈna parau. O tatou te tumu; e ere râ tatou te ravea. Aita tatou e faaite ra i te mau tapao haapapuraa e tei ia tatou ra te ravea. Te haere nei tatou i mua, teie râ mea huˈa roa ia faaauhia i te faainoraa e parare noa ra na te ao nei.
I te matahiti i mairi aˈenei, ua papai o Al Gore i te buka Te fenua i nia i te faito—Te mau mea ora e te taata (beretane). Te faaara ra teie buka i te parareraa o te ati i nia i te fenua, e teie te parau faufaa roa o ta ˈna i faahiti: “Hohonu noa ˈtu to ˈu maimiraa i te aa o te ati o te palaneta, hau atoa ˈtu to ˈu papuraa e e tapao faaiteraa teie no te hoê ati no roto ra, oia hoi te hoê ati i te pae varua, inaha aita ˈtu parau i itea mai ia ˈu.”
Ua riro mau â te reira ei ati i te pae varua. O te toparaa ïa o te feruriraa taata. O te ineineraa ia haapae i te unauna natura o te fenua e ta ˈna mau faufaa, te ora o te mau tausani raau tupu e te mau animala, e tae noa ˈtu te oraora-maitai-raa e te ora o te taata. Hau atu, ua riro te reira ei faatura-ore-raa i te mau tamarii e te mau mootua o te titauhia ia ora e te hoê fenua tei ino roa. E faatura-ore-raa haapao ore e te hairiiri atoa no te Poiete o te fenua o tei opua e faariro ia ˈna ei nohoraa no te taata.
Te faaite ra te Isaia 45:18 e o Iehova “Tei hamani i te mau raˈi ra; oia te Atua: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani; e na ˈna hoi i haamau: aita râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.” I te omuaraa, ua tuu oia i te taata i nia i te fenua no te haapao ia ˈna: “Ua rave ihora te Atua ra o Iehova i te taata, tuu ihora ia ˈna i roto i taua ô i Edene ra, ei faaapu, e ei tiai.” (Genese 2:15) Noa ˈtu e ua poietehia oia ei taata tia roa, ua faarue o Adamu i te huru taata tia roa no te pee i to ˈna iho eˈa. Ua faarue oia i ta ˈna hopoia e ‘aupuru i te fenua.’
Te tamau noa nei teie ereraa i teie mahana, e ua riro te faainoraa i te fenua ei tumu parau ru. “Ua hamani te Atua i te taata ma te maitai, ua imi râ ratou i te ino e rave rahi.” (Koheleta 7:29) “Ua ino ratou, e ere hoi to ratou ra tapao i to ta ˈna ra tamarii, e ui faefaea e te piˈo ra.” (Deuteronomi 32:5) Teie râ, e tamau noa te fenua i te taatahia, eiaha râ e te hoê ui faefaea e te piˈo ra. Ua parau te papai salamo e, i te tau i faataahia e te Atua ra, o ‘te feia parau-tia anaˈe o te parahi i nia i te fenua.’—Salamo 37:29.
Te tapitapi ra Iehova no te Fenua
I to Iehova faahoperaa i ta ˈna poieteraa o te fenua, “hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” Ua hinaaro oia e ia vai noa te mau ohipa mai teie te huru. Ua tanu oia i te hoê ô nehenehe roa i Edene e ua tuu atu oia i te taata ra o Adamu i reira no te haapao i teie ô. E ere o te taata anaˈe o te amu i te mau raau e tupu ra i reira. Ua parau hoi te Atua e: “E na te mau [animala oviri] atoa o te fenua nei, e na te mau manu atoa o te reva, e na te mau mea ora atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei ra; na ratou te mau raau rii atoa ei maa.”—Genese 1:30, 31.
I te horoaraahia te Ture a Mose i muri iho ia Iseraela, ua faaue oia e ia aupuruhia te fenua. I te mau hitu matahiti atoa, “ei sabati vaiiho noa ïa no te fenua.” Eita te maa e tupu i taua area taime ra e ootihia, e vaiihohia râ na te feia veve e tae noa ˈtu na ta ratou animala rata e na te animala oviri tei to ratou ra fenua.—Levitiko 25:4-7.
Ua faaitehia to Iehova tapitapiraa no te faaherehereraa i te mau mea ora na roto i to ˈna titauraa e ia faatomohia te mau animala oni e te ufa i roto i te araka i te Diluvi o te tau o Noa ra. Ua haapapu-atoa-hia teie tapitapiraa i roto i te faufaa o te Ture. Ei hiˈoraa, eita e tia ia tavahahia te puaatoro o te taataahi i te sitona. E nehenehe ta ˈna e amu i te tahi maa sitona. Eiaha ia tuuhia te hoê puaatoro e te hoê asini i raro aˈe i te hoê â zugo no te arote. E faateimaha hoi teie huru raveraa i te animala nainai aˈe e te paruparu aˈe. E tia ia tauturuhia te animala amo hopoia a te hoê taata tapiri mai te peu e e fifi-noa-hia ˈtu oia, noa ˈtu e e enemi to ˈna fatu, e noa ˈtu e e titau te reira ia ravehia te tahi ohipa i te Sabati. (Exodo 23:4, 5; Deuteronomi 22:1, 2, 10; 25:4; Luka 14:5) E nehenehe e ravehia te mau huero aore ra te mau fanauˈa i roto i te hoê ofaaraa manu, eiaha râ te mama. E tia ia vaiihohia oia ia ore teie mau animala ia mou. E ua parau o Iesu e noa ˈtu e mea haihai roa te manu rii, ‘e ore râ te hoê o taua na manu rii ra e moe i te Atua ia mairi i raro i te repo.’—Mataio 10:29; Deuteronomi 22:6, 7.
Ua parau te papai salamo e: “Te mau raˈi ra, na Iehova ïa mau raˈi; area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei.” (Salamo 115:16) Ua parau o Iesu i roto i te Mataio 5:5 e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” Te manaˈo ra anei outou e teie tufaa no ǒ mai ia Iehova ra, o te hoê ïa fenua tei haaviiviihia? Mai te peu e te vai ra ta outou te hoê fare nehenehe o ta outou e vaiiho na ta outou mau tamarii, e faatia noa anei outou i te feia e faaea ra i roto ia vavahi i te fare e te aua? Maoti râ, eita anei outou e tiavaru ia ratou i rapae a tataˈi atu ai i te fare hou a horoa ˈtu ai na ta outou mau tamarii?
Te reira hoi ta Iehova i rave hou oia i faatomo atu ai i te mau ati Iseraela i roto i te fenua o ta ˈna i tǎpǔ atu ia ratou. Ua haaviivii roa te mau ati Kanaana i te fenua na roto i to ratou haerea faufau rahi, e no taua tumu ra o Iehova i tiavaru ai ia ratou. Oia atoa, ua faaara oia i te mau ati Iseraela e mai te peu e e haaviivii ratou i te fenua mai ta te mau ati Kanaana i rave, e tiavaru-atoa-hia ratou. Ua papaihia teie faatiaraa i roto i te Levitiko 18:24-28:
“Eiaha outou e haaviivii ia outou iho i taua mau mea atoa nei [taatiraa fetii, taatiraa ohure, taatiraa e te animala, haamaniiraa toto]; o te mau mea hoi teie i viivii ai te mau nunaa ta ˈu e fatata i te tiavaru i mua ia outou nei: ua viivii hoi te fenua: e tahoo ai au i ta ˈna hara i nia ia ˈna iho, e na te fenua iho e haapuai i to ˈna taata i rapae au, e tena na, e haapao outou i ta ˈu ra mau haapaoraa, e ta ˈu ra mau parau i faaau, e eiaha roa te taata tupu, e te taata ê atoa e purutia noa i roto ia outou, e rave i taua mau mea faufau atoa nei; (ua rave hoi te mau taata no taua fenua ra i taua mau mea faufau atoa ra, hou outou, e ua viivii te fenua:) ia ore atoa te fenua ia haapuai atoa ia outou i rapae au ia haaviivii outou i taua fenua ra, mai ta ˈna i haapuai i te mau nunaa i mutaaiho i rapae au, hou outou ra.”
Ua haaviivii râ hoi o Iseraela i te fenua na roto i te raveraa i te hoê â mau peu faufau ta te mau ati Kanaana i rave na. Ma te faatura i ta ˈna parau, ua tiavaru ihora o Iehova ia Iseraela na roto i te tonoraa i to Babulonia no te hopoi tîtî ia ratou i Babulonia. Na mua roa ˈˈe te reira e tupu ai, ua faataehia ˈtu teie faaararaa i te mau Iseraela na roto i te peropheta a Iehova o Isaia: “Inaha, te haapau nei Iehova i te fenua, e ia pau roa; te huri taere nei, e te haapurara nei i to ˈna taata. Ua viivii te fenua i raro aˈe i te taata ra; ua hapa ratou i te ture ra; ua ruri-ê-hia e ratou tei haapaohia ra; ua piˈo ratou i te faufaa haapao-tamau-hia ra. I pau ai te fenua i te katarahia; i haapaohia ˈi to nia iho ei taata hara. I pau ai te taata o te fenua nei i te ama i te auahi: e te taata e vaiihohia i nia ia ˈna ra, aita rea.”—Isaia 24:1, 5, 6.
E haamouhia te feia e vavahi nei i te Fenua
I teie mahana, tei roto tatou i te hoê â huru tupuraa. Te faaite ra te mau buka, te mau vea, te afata teata, te mau ripene video, e te mau ravea haapurororaa i te huru o te hoê totaiete faufau i te pae taatiraa, te haavî uˈana, e te tia ore i te pae politita. Te haaviivii nei te mau taiete tapihoo nounou moni i te ao nei i te pae morare, ma te hapono atu i te mau taoˈa tei opanihia i roto i to ratou iho mau fenua ona no to ratou atâata, i roto i te mau fenua ravai ore i reira aita teie mau opaniraa e faaohipahia ra. Te faaarahia ra te mau kerisetiano ia ore ratou ia pee i teie mau haerea:
“E teie nei, teie ta ˈu parau, ta te Fatu ta ˈu e faaite hua ˈtu nei, Atire roa outou i te haere i ta te tahi pae Etene haerea, i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou aau, ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou, e no te etaeta o to ratou aau: e no te ite ore i te haama, ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.”—Ephesia 4:17-19; Timoteo 2, 3:1-5.
Ua viivii roa te feruriraa taata nei e tae noa ˈtu te palaneta iho. Te vai ra to te fenua te tahi mau ravea faatitiaifaroraa e aifaitoraa no te mau mea atoa. No te mea ua topa te taata i roto i te hara, ua ino te haava manaˈo o te taata, oia hoi ta ˈna iho ravea faatitiaifaroraa, e ua aratai te reira i te haaviiviiraa o te fenua. I teie nei, o te Atua anaˈe te nehenehe e faatitiaifaro i te taata. O te Atua anaˈe o te nehenehe e faaora i te fenua. Te vai ra te haapapuraa e e na reira mau â oia i roto i te Apokalupo 11:18, i reira te Atua ra o Iehova e tâpû ai e ‘e haamou oia i te feia e vavahi nei i te fenua.’