VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w90 1/5 api 4-7
  • E ora faahou te tahi tau mirioni taata

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ora faahou te tahi tau mirioni taata
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E Lazaro, a haere mai i rapae”
  • Ua tupu mau anei te reira?
  • ‘E hepohepo te Atua’
  • Hoê tiaturiraa papu no te feia pohe
    Ia pohe tei herehia
  • E tiaturiraa mau to to outou feia here i pohe
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • “E tia faahou mai to taeae”!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
w90 1/5 api 4-7

E ora faahou te tahi tau mirioni taata

E ORA faahou mai te tahi tau mirioni taata; auê hoi tiaturiraa mahanahana e! Mea tano anei râ i te tiaturi atu? Na te aha e faatiaturi ia tatou? No te tiaturi i te hoê parau tǎpǔ, e tia ïa ia papu e te taata o tei parau i te reira, e nehenehe o ˈna e tapea i ta ˈna parau, e e nehenehe atoa ta ˈna e faatupu i te reira. Na vai i tǎpǔ e e ora faahou mai te tahi tau mirioni taata?

I te tau uˈaraa tiare no te matahiti 31, ua parau aˈera o Iesu ma te aravihi e ua horoa te Atua i te mana ia ˈna ra no te faatia mai i te feia pohe. Ua tǎpǔ oia e: “Mai te Metua hoi e faaora i tei pohe ra e ua faatia ia ratou i nia, e faaora atoa hoi te Tamaiti i ta ˈna i hinaaro. Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo [to Iesu], e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:21, 28, 29). Oia mau, ua tǎpǔ o Iesu Mesia e e ora faahou mai te tahi tau mirioni taata pohe i nia i te fenua nei e e tiaturi ratou e ora e a muri noa ˈtu i nia iho (Ioane 3:16; 17:3; hiˈo Salamo 37:29 e Mataio 5:5)a. E nehenehe e haapapuhia, ma te ore e mǎtaˈu i te hape atu, e te hinaaro nei Iesu i te tapea i ta ˈna parau. E nehenehe anei râ ta ˈna?

Ia au i te aamu bibilia, i te tau Iesu i faaite ai i taua parau tǎpǔ ra, aitâ oia i faatia aˈenei i te hoê taata. Tera râ, aitâ i naeahia i te piti matahiti i muri iho, ua haapapu oia ma te puai mau e, aita o ˈna i hinaaro noa, e nehenehe atoa râ o ˈna e faatia faahou mai i te feia pohe.

“E Lazaro, a haere mai i rapae”

O te hoê ïa ohipa putapû mau te reira. E maˈi ino roa to Lazaro. Ua tono aˈera na tuahine e piti, o Maria e o Mareta, i te vea e faaite ia Iesu, i te tahi aˈe pae o te Ioridana e: “E te Fatu, inaha, te taata here na oe ra ua pohe i te maˈi.” (Ioane 11:3). Oia mau, mea here-mau-hia e Iesu o Lazaro e to ˈna nau tuahine. Mai te huru ra ïa e mea pinepine oia i te taoto atu i ǒ ratou, i Betania (Luka 10:38-42; hiˈo Luka 9:58). I teie nei râ, e maˈi rahi to to ˈna hoa ta ˈna e here ra.

Teie nei râ, eaha ïa ta Maria e o Mareta e tiai ra ia rave Iesu? Aita raua i ani ia ˈna ia haere mai i Betania. Ua ite râ raua e mea here roa na ˈna ia Lazaro. Eita anei oia e hinaaro e hiˈo i to ˈna hoa o tei maˈihia? Ua manaˈo paha raua e e faaora semeio mai oia ia ˈna. Ia hiˈo-anaˈe-hia, i taua taime o ta ˈna taviniraa, ua faatupu Iesu e rave rahi mau faaoraraa, e e ere roa ˈtu te atearaa i te hoê fifi no ˈna (hiˈo Mataio 8:5-13). E iti anei ta ˈna e rave no to ˈna hoa herehia? Ma te maere mau, maoti i te haere i taua taime iho i Betania, ua faaea faahou oia e piti mahana i te vahi i reira oia. — Ioane 11:5, 6.

Ua pohe aˈera o Lazaro maa taime rii noa i muri aˈe i te hopoiraahia te poroi, i te taime paha o Iesu i ite ai e e maˈi to ˈna (hiˈo Ioane 11:3, 6, 17). Aita râ i faufaa i te hopoi i te tahi atu poroi na Iesu. A pohe ai o Lazaro, ua ite oia, e ua hinaaro oia e rave i te tahi ohipa. Ma te paraparau no nia i te pohe o Lazaro, ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua taoto to tatou hoa o Lazaro, te haere nei râ vau e faaara ia ˈna.” (Ioane 11:11). Na mua noa ˈˈe, ua faatia aˈera o Iesu e piti na taata, i roto i na tupuraa e piti, i muri noa iho i to ratou poheraab. Teie nei râ, mea taa ê roa ïa i teie nei; a tae ai oia i Betania, ua pohe aˈena to ˈna hoa a maha mahana i teie nei (Ioane 11:17, 39). E nehenehe anei ta Iesu e faaora i te hoê taata o tei pohe a hia taime i teie nei e ua haamata to ˈna tino i te hauˈa?

A ite ai oia e ua tae mai o Iesu, ua horo aˈera o Mareta, te hoê vahine itoito hoi, e farerei ia ˈna (hiˈo Luka 10:38-42). I te taime o ˈna a ite ai ia ˈna, ua turai aˈera to ˈna mafatu ia parau e: “E te Fatu, ahiri oe i ǒ nei e ore e pohe tau tuaane.” Tera râ, ua faaite oia i to ˈna faaroo: “Ua ite râ vau i ta oe e ani atu i te Atua ra, na te Atua ïa e horoa mai na oe i teie nei â.” Putapû aˈera oia no to ˈna mauiui, ua horoa ˈtura Iesu i teie haapapuraa e: “E tia faahou mai ïa to tuaane.” A faaite ai oia i to ˈna faaroo i roto i te tia-faahou-raa no a muri aˈe, ua haapapu maitai atura Iesu ia ˈna e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” — Ioane 11:20-25.

I to ˈna tapaeraa i te menema, ua ani aˈera e ia tatarahia te ofai o te opani ra i te uputa. Na mua roa, ua tia aˈera o Mareta no te tapea i te reira: “E te Fatu, ua hauˈa i tena na, o te rui maha hoi teie.” Ua pahono aˈera Iesu ia ˈna e: “Aore au i parau atu ia oe e, I faaroo oe ra e ite oe i te mana o te Atua?” I muri aˈe i to ˈna pureraa ma te reo teitei, ua aˈo atura oia e: “E Lazaro, a haere mai i rapae.” I to ˈna piiraa, haere mai nei o Lazaro i rapae, noa ˈtu e ua pohe oia a maha mahana i teie nei! — Ioane 11:38-44.

Ua tupu mau anei te reira?

Te faaite nei te Evanelia a Ioane i te aamu no te tia-faahou-raa o Lazaro mai te hoê ohipa o tei tupu mau i roto i te aamu. E rave rahi mau tuhaa iti papu maitai i roto i taua aamu ra no te riro mai ei aamu no te faahohoˈa-noa-raa. Te patoiraa i to ˈna parau no te pae o te aamu, mai te huru ra e te patoihia ra te taatoaraa o te mau semeio o te Bibilia, e oia atoa te tia-faahou-raa o Iesu ihoc. E te oreraa e tiaturi i te tia-faahou-raa o Iesu, o te oreraa ïa e farii i te faaroo kerisetiano i roto i to ˈna taatoaraa. — Korinetia 1, 15:13-15.

Oia mau, mai te peu e te farii nei outou e te vai mau ra te Atua, eita ïa e fifi no outou ia faaohipa i te faaroo i roto i te tia-faahou-raa. Ia faahohoˈa na tatou i te reira. I teie mahana, e nehenehe te hoê taata e haruharu mai i nia i te hoê ripene vidéo i to ˈna mau hinaaro hopea e ta ˈna parau tutuu, ia nehenehe to ˈna mau metua e to ˈna mau hoa e ite ia ˈna i muri aˈe i to ˈna poheraa e e faaroo ia ˈna iho ia faataa mai e mea nafea ia tatuhaahia i ta ˈna mau faufaa. A hanere matahiti i teie nei, eita ïa e tiaturihia i te hoê ohipa mai te reira te huru, e no te mau taata o to tatou nei tau e ora ra i roto i te mau tuhaa atea o te fenua, eita ratou e nehenehe e haapapu i te “semeio” no te haruharuraa vidéo. Mai te peu e e nehenehe ta te mau taata e faaohipa i te mau ture a te ite aravihi, tei haamauhia e te Poiete, no te faatupu faahou i te hoê ohipa na roto i te mau hohoˈa e te taˈi, eita anei ïa e tano ia manaˈo e e nehenehe atoa te Poiete iho e rave hau atu? I roto i taua tupuraa ra, e ere anei i te mea tia ia tiaturi e o Tei poiete i te ora, e nehenehe atoa ta ˈna e faatia faahou mai i te hoê taata ma te horoa faahou i to ˈna iho huru i roto i te hoê tino hamani-apî-hia?

Ua tauturu te semeio o te hoˈi-faahou-raa mai o Lazaro i te ora, e rave rahi taata, ia faarahi i to ratou faaroo ia Iesu e i roto i te tia-faahou-raa (Ioane 11:41, 42; 12:9-11, 17-19). Ua faaite atoa te reira, na roto i te hoê huru putapû mau, i te opuaraa e te hinaaro o Iehova e a ta ˈna Tamaiti no te faatia faahou i te feia pohe.

‘E hepohepo te Atua’

Te faaite ra te huru o Iesu i te poheraa o Lazaro i te aroha rahi o te Tamaiti a te Atua. Te faaite papu ra te mau manaˈo hohonu ta ˈna i faaite i roto i taua tupuraa ra, i to ˈna hinaaro uˈana no te faatia faahou i te feia pohe. Te taio nei tatou e: “E tae atura Maria i taua vahi tei reira Iesu ra, ite atura ia ˈna, haamairi ihora oia i raro i tana pae avae, na ô atura ia ˈna, E te Fatu, ahiri oe i ǒ nei, e ore tau tuaane e pohe. E ite aˈera Iesu ia ˈna i te otoraa e te ati Iuda hoi i haere atoa maira, uuru ihora oia e horuhoru atura tana varua, na ô atura, Teihea oia i te vaiihoraahia e outou? Ua na ô maira ratou ia ˈna, E te Fatu, a haere mai a hiˈo. Oto ihora Iesu. Ua parau ihora te ati Iuda, A hiˈo na i to ˈna aroha ia ˈna!” — Ioane 11:32-36.

Ua faaitehia te aroha hohonu o Iesu na roto e toru huru parau: “uuru”, “horuhoru” e “oto ihora”. Te faaite maira te mau parau tumu ta te aposetolo Ioane i faaohipa no te faatia i te tupuraa o taua ohipa putapû mau ra i teihea faito Iesu i te horuhoruraa.

Te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “uuru”, no roto mai ïa i te iho parau haa embrimaomaï, oia hoi te auraa “roohia i te hoê oto mauiui mau aore ra hohonu mau”. Ua horoa te taata tuatapapa i te Bibilia ra o William Barclay i teie faahiˈoraa: “I roto i te heleni itehia e te taatoaraa, ua faaohipa-pinepine-hia te parau ra [embrimaomaï] no te faaite i te hutiraa aho puai roa o te hoê puaahorofenua. I ǒ nei, e nehenehe noa ïa e faaite e, no te mea e ua roohia Iesu i te hoê horuhoruraa rahi roa, ua matara mai te hoê uururaa no roto roa mai i to ˈna mafatu.”

No roto mai te faahitiraa i hurihia na roto i te parau ra “horuhoru” i te iho parau haa heleni tarassô, oia hoi te auraa hautiuti-rahi-raa. Ia au i te hoê titionare (The New Thayer’s Greek-English Lexicon of the New Testament), oia hoi te auraa “faatupu i te hoê arepurepuraa no roto roa mai, (...) horoa i te hoê mauiui aore ra te hoê inoinoraa hohonu.” No roto mai te parau ra “oto ihora” i te iho parau haa heleni dakruô, oia hoi te auraa “manii i te mau roimata, aore ra taˈi mǎrû noa”. Mea taa ê roa ïa e te mau ‘taˈi’ a Maria e a te mau ati Iuda o tei na muri iho ia ˈna, taˈi tei faaitehia i roto i te Ioane 11:33. I roto i taua irava ra, o te parau heleni ra klaïô tei faaohipahia e teie ïa te auraa “taˈi ma te haapuai aore ra ma te manianiad”.

Ua mauiui rahi roa Iesu no te poheraa o to ˈna hoa o Lazara e i to ˈna iteraa i to ˈna mau tuahine i te taˈi-noa-raa. No to ˈna oto rahi, ua î roa ˈˈera to ˈna mata i te mau roimata. Te mea faahiahia roa râ, ua faahoˈi aˈena oia e piti na taata i te ora, e, i roto i taua tupuraa ra, ua opua ïa oia e na reira atoa no Lazaro (Ioane 11:11, 23, 25). Tera râ, “oto ihora” oia. E ere noa ïa te faahoˈiraa mai i te mau taata i te ora i te hoê noa ohipa iti no Iesu. Te faaite papu nei te aroha e te mau manaˈo hohonu ta ˈna i faaite i roto i taua tupuraa ra, i to ˈna hinaaro rahi e faaafaro i te mau ohipa ino faatupuhia e te pohe.

I te mea e o Iesu ‘te hohoˈa mau no te Atua ra o Iehova’, e nehenehe atura ïa tatou, ma te tano hoi, e tiai rahi atu â e na reira atoa to tatou Metua ra i te ra ˈi (Hebera 1:3). No nia i te hinaaro o te Atua no te faatia faahou i te mau taata, ua parau te taata haapao maitai ra o Ioba e: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei? (...) Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto â oe i te ohipa a to rima i rave ra.” (Ioba 14:14, 15). Te parau matamua hurihia na roto “e oto â oe”, oia hoi te auraa te hoê hinaaro rahi (Genese 31:30; Salamo 84:2). Ma te papu maitai, te tamata oioi nei Iehova i te taime o te tia-faahou-raa.

E nehenehe anei tatou e tiaturi i te parau tǎpǔ o te tia-faahou-raa? Aita e feaaraa e te hinaaro nei Iehova e Iesu e tapea i taua parau tǎpǔ ra, e e nehenehe atoa raua e faatupu i te reira. Eaha ïa te auraa no outou? E tiaturiraa to outou no te ite-faahou-raa i te feia herehia e outou o tei moe, i ǒ nei iho, i nia i te fenua nei, i reira te hau e vai ai.

O te tiaturiraa ïa a Roberta (o tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu) i teie nei. E rave rahi matahiti i muri aˈe i te pohe o to ˈna metua vahine, ua tauturu te mau Ite no Iehova ia ˈna ia haapii i te Bibilia ma te faahohonu. Te haamanaˈo nei oia e: “I muri aˈe i to ˈu haapiiraa i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, ua taˈi ihora vau. Auê hoi i te mea faahiahia ia haapii e e ite faahou vau i to ˈu metua vahine.” Mai te peu e, mai ia ˈna, te oto nei to outou mafatu i te hoê taata herehia e outou, te hinaaro nei paha outou e ite hau atu â no nia i taua tiaturiraa faahiahia mau ra. Ua tuatapapahia te mau tumu paari maitai no te atuatu i taua tiaturiraa ra i roto i na api 10 e tae atu i te api 20 o teie iho vea.

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo i te tumu parau “Ia faaohipa anaˈe na i te faaroo no te ora mure ore”, api 15 e tae atu i te api 20.

b I rotopu i te taime to Iesu faaiteraa i te parau tǎpǔ faahitihia i roto i te Ioane 5:28, 29 e i te pohe o Lazaro, ua faatia aˈera o Iesu i te tamaiti a te vahine ivi no Naina e te tamahine a Iaeiro. — Luka 7:11-17; 8:40-56.

c Hiˈo i te pene 6 “Ua tupu mau anei te mau semeio?” o te buka ra Te Bibilia: Parau na te Atua aore ra na te mau taata? (na roto i te reo farani), neneihia e te Watch Tower Bible and Tract Society of New York, Inc.

d E tapao na tatou e o te parau heleni ra klaïô, “taˈi ma te haapuai”, o tei faaohipahia no te parau no nia ia Iesu a tohu ai oia i te haamouraa o Ierusalema. I roto i ta ˈna faatiaraa, te parau nei Luka e: “E fatata ˈtura oia, ua hiˈo atura i taua oire ra [Ierusalema], oto atura ia ˈna.” — Luka 19:41.

[Hohoˈa i te api 5]

Ma te faatia i te tamahine a Iaeiro, ua horoa Iesu i te hoê tumu paari mau no te tiaturi i te tia-faahou-raa no a muri aˈe.

[Hohoˈa i te api 6]

Ua oto rahi aˈera o Iesu i te poheraa o Lazaro.

[Hohoˈa i te api 7]

E roohia te feia atoa o te ite atu i te tia-faahou-raa, i te hoê â oaoaraa e te vahine ivi no Naina, a faatia ˈi Iesu i ta ˈna tamaiti.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono