Ia rave anaˈe te pohe i te hoê taata herehia e tatou
“I TE matahiti 1981, ua pohe aˈera to ˈu metua vahine faaamu i te mariri ai taata. Ua riro te reira ei mea peapea mau no to ˈu taeae e no ˈu iho. 17 matahiti to ˈu e 11 ïa matahiti to ˈna. Ua moemoe roa vau. No te mea e ua paari vau i roto i te haapaoraa katolika e ua parauhia vau e tei nia o ˈna i te raˈi, ua hinaaro aˈera vau e haapohe ia ˈu no te haere i pihai iho ia ˈna. O ˈna to ˈu hoa maitai roa ˈˈe.” — Roberta, 25 matahiti.
Ua ite anei outou i taua huru tupuraa ra? No reira, ua ite maitai outou i te mauiui o te apiti i te moeraa o te hoê taata herehia e outou. Mai te huru ra ïa e mea tano ore mau e ia nehenehe te pohe e faaere ia outou i te hoê taata o ta outou e here ra. Ia tupu anaˈe te reira, e nehenehe e riro ei fifi roa ia faaruru i te manaˈo e eita e nehenehe faahou e paraparau atu ia ˈna, e tapea ˈtu ia ˈna i roto i to outou rima, aore ra e ataata e o ˈna iho. E, mai ta te mau parau a Roberta e haapapu maira, ia parau-anaˈe-hia e tei nia oia i te raˈi, aita te reira e faaiti i to tatou peapea.
Tera râ, eaha ïa to outou manaˈo mai te peu e ua ite outou e fatata roa outou e nehenehe ai e farerei i taua taata ra o tei herehia e outou, eiaha i nia i te raˈi, i nia râ i te fenua nei, i roto i te mau tupuraa tia e te hau atoa? E mai te peu e e haapii outou e, i taua taime ra, e nehenehe te taatoaraa o te mau taata e fanaˈo i te hoê oraora-maitai-raa tia e e ore roa e pohe faahou? Peneiaˈe e parau outou e: ‘O te hoê noa moemoeâ te reira!’
Tera râ, i te senekele I ra, ua parau aˈera o Iesu Mesia ma te itoito e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” (Ioane 11:25). O te parau tǎpǔ te reira e e ora faahou mai te feia pohe. Auê ïa tiaturiraa mahanahana mau e!
Teie nei râ, peneiaˈe te aniani nei outou e: ‘Te vai ra anei te tahi mau tumu paari maitai no te tiaturi i taua parau tǎpǔ ra? Nafea vau e nehenehe ai e papu e e ere i te hoê noa moemoeâ? E mai te peu e te vai ra te tahi tumu no te tiaturi i te reira, eaha ïa te auraa o to ˈna tupuraa no ˈu e no te feia ta ˈu e here ra?’ Na te tumu parau i muri nei e pahono atu i taua mau uiraa ra e i te tahi atu.