Ia ohipa amui na tatou e te Tino aratai
“E faariro ïa oia ia ˈna ei mau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” — LUKA 12:44.
1. I roto i teihea basileia te Mesia i haamata ˈi i te riro mai ei arii i te matahiti 33, e na roto i teihea arai?
I TE Penetekose o te matahiti 33, ua haamata Iesu Mesia, te Raatira o te amuiraa, i te faatere ma te itoito i roto i te basileia o ta ˈna mau tavini faatavaihia e te varua. Na roto i teihea ravea? Na roto ïa i te ravea o te varua moˈa, o te mau melahi e o te hoê tino aratai ite-mata-hia. Mai ta te aposetolo Paulo i faataa, ‘ua faaora’ te Atua ‘i te mau kerisetiano faatavaihia i te varua mana o te pouri, e ua tahiti ê mai ia ratou i roto i te basileia o ta ˈna Tamaiti here ra’. — Kolosa 1:13-18; Ohipa 2:33, 42; 15:2; Galatia 2:1, 2; Apokalupo 22:16.
2. I roto i teihea Basileia aano atu â to te Mesia haamataraa i te faatere i te matahiti 1914?
2 I te hopea o “to te Etene anotau”, ua faarahi o Iehova i te mana arii o te Mesia, ma te faaaano atu i rapae mai i te otia o te amuiraa kerisetiano (Luka 21:24). Oia, i te matahiti 1914, ua horoa te Atua i ta ˈna Tamaiti i te mana arii i nia i te mau “etene”, “te basileia ra o teie nei ao”, oia hoi i nia i te huitaata atoa nei. — Salamo 2:6-8; Apokalupo 11:15.
Haamauhia i nia “i te mau taoˈa atoa na ˈna ra”
3, 4. a) I roto i te parabole o te mau mina horoahia e Iesu, te faahohoˈa ra te taata tiaraa teitei ia vai? b) Eaha te mau ohipa tei tuati i te Basileia tei tupu i te matahiti 1918 e i te matahiti 1919?
3 No taua tumu parau ra, mea anaanatae mau i te hiˈopoa i te parabole a Iesu no nia i te hoê taata mana teitei (Luka 19:11-27). Hou oia a haere ai i te fenua roa ia noaa ia ˈna te toroa arii, ua horoa taua taata ra i te moni (te mau mina) i ta ˈna mau tavini ia faarahi mai ratou i te reira. I to ˈna hoˈiraa mai, ua pii aˈera taua taata ra, oia hoi te Mesia, i pihai iho ia ˈna “taua mau tavini ta ˈna i tuu atu i te moni ra, ia ite oia i te huru o te taoˈa i noaa ia ratou i te hooraa ra.” (Luka 19:15.) Mea nafea ïa te mau ohipa i te tupuraa i muri aˈe i to Iesu faatoroahia ei arii?
4 I te matahiti 1918, ua ite aˈera te Arii faakoronahia, o Iesu Mesia, i te hoê pǔpǔ iti nainai o te mau kerisetiano o tei faarue i te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano e o tei haapao ma te itoito i te mau faufaa a to ratou Fatu i nia i te fenua nei. I te matahiti 1919, i muri aˈe i to ˈna tamâraa i ta ˈna mau tavini na roto i te auahi ra te huru, ua horoa aˈera Iesu na ratou i te hoê mana rahi aˈe (Malaki 3:1-4; Luka 19:16-19). Ua haamau aˈera oia ia ratou i nia “i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” — Luka 12:42-44.
Te tahi mau “tufaa maa i te tufaraa mau ra”
5, 6. a) Eaha te hopoia rahi atu â tei roaa i te tiaau o te Mesia? b) Eaha te mau parau tohu tei tia ia tupu mai i muri aˈe i te matahiti 1914, e mea nafea to te pǔpǔ o te tiaau apitiraa ˈtu ma te itoito i to ratou tupuraa?
5 Ua horoa aˈera te arii ra o Iesu Mesia, o tei rave i to ˈna tiaraa i teie nei, i te mau hopoia rahi atu â i ta ˈna tiaau, aore ra ta ˈna faatere, i nia i te fenua nei. Oia mau, e tia ˈtura ïa i te mau kerisetiano faatavaihia ia riro ei mau “vea” a te Atua i te parahiraa o te hoê arii tei faakoronahia e tei horoahia i te mana i nia i te mau nunaa atoa o te fenua nei (Korinetia 2, 5:20; Daniela 7:14). E ere noa ïa ta ratou hopoia amui te horoa-noa-raa i te pǔpǔ o te taata o te Mesia, tei faatavaihia e te varua, “ta ratou tufaa maa i te tufaraa mau ra”. (Luka 12:42.) E tia ˈtura ïa ia ratou i teie nei ia rave i te hoê tuhaa ohipa itoito mau i roto i te tupuraa o te mau parau tohu i muri aˈe te taeraa mai o te Basileia i te matahiti 1914.
6 Eaha ïa te auraa o taua mau hopoia rahi aˈe ra i roto i te faaohiparaa? Oia hoi, te pororaa i ‘taua parau apî maitai o te basileia na te ao atoa nei’. (Mataio 24:14.) Oia atoa, te faaiteraa i te mau poroi puai o te haavaraa i nia i te amuiraa iino a Satani e te mau taata e turu ra ia ˈna. Ua faatupu taua faaiteraa ra i te ‘aueueraa o te mau fenua atoa’. E na reira te mau ‘taoˈa hinaarohia’, te mau “mamoe ê atu” a te Mesia, i haamata ˈi i te ô mai (Hagai 2:7; Ioane 10:16). Mai te matahiti 1935 mai â, i roto i te ao atoa nei, ua haamata te “feia rahi roa” i te ô mai i roto i te faanahonahoraa a Iehova (Apokalupo 7:9, 10). Ua tia ˈtura ïa ia hopoi mǎrû noa i te tahi mau tauiraa no nia i te faanahonahoraa. Na roto i te hoê parau taipe, e tia ˈtura ïa ia monohia te mau ofai na roto i te auri, te raau na roto i te veo, te auri na roto i te ario e te veo na roto i te auro (Isaia 60:17). Ua tupu taua mau tauiraa ra mai te matahiti 1919 mai â, i raro aˈe i te aratairaa itoito e te haapao maitai a Iesu Mesia, tei horoa i ta ˈna taoˈa atoa, oia hoi te mau faufaa atoa o ta ˈna Basileia i nia i te fenua nei, i te pǔpǔ o ta ˈna tavini haapao maitai e o to ˈna Tino aratai.
7. Eaha to roto i te mau hopoia rahi a te tiaau?
7 Te taa papu maitai ra ia tatou e e ani mai ïa te teimaharaa rahi o taua mau hopoia ra tei nia i te tavini (te tiaau, aore ra te faatere) a te Fatu i te hoê ohipa rahi i te pae o te papairaa e o te neneiraa. E tia ia ratou ia horoa tamau i te taime mau ra i te maa i te pae varua i roto i Te Pare Tiairaa. I te matahiti 1919, ua matara mai Te matahiti auro (vea neneihia e taua iho mau taata papai, o tei riro i muri iho e Consolation, e i muri iho A ara mai na!) no te faaanaanatae i te mau taata, e hau atu â no te haapaari i te mau “tavini”. (Mataio 24:45.) Ua nenei-atoa-hia e rave rahi mau buka, mau vea e mau vea iti i roto i te roaraa o te mau matahiti.
Te tamau noa ra te mau faatitiaifaroraa
8. Na mua roa, ua manaˈo-hape-hia te mau melo o te Tino aratai ia vai, e eaha ta Te Pare Tiairaa i faahiti i te matahiti 1944?
8 Ia hoˈi anaˈe tatou i muri i roto i te “tau hopea”, eita tatou e maere e, i te omuaraa, ua manaˈohia e hoê â huru te mau melo no te Tino aratai e te mau melo o te piha neneiraa a te Taiete Watch Tower (Daniela 12:4). Te parau nei te tumu parau ra “Faaauraa no teie nei i te mau faanahoraa no ǒ mai i te Atua ra”, neneihia i roto i Te Pare Tiairaa (neneiraa beretane) no te 1 no novema 1944, e: “Ua haavahia ma te tano hoi te feia o tei horoahia te neneiraa o te mau parau mau bibilia mai te Tino aratai maitihia e te Fatu. E tia i taua tino ra ia aratai e ia turai i te feia atoa o te hinaaro ra e haamori i te Atua ma te varua e te parau mau e teie e tavini nei ma te tahoê, ma te pûpû i taua mau parau mau faaitehia i te tahi atu feia teie e poiâ nei e teie e poihâ nei.” — Neneiraa na roto i te reo farani no te 15 no tenuare 1946.
9. I muri iho, ua hapehia te Tino aratai e te aha, e no te aha?
9 E tia ia faaau atu i te tahi mau titauraa e anihia ra e te ture no te nenei i te tahi mau vea e te tahi atu mau buka bibilia. No reira te Watch Tower Bible and Tract Society i haamauhia e i haamanahia i roto i te Hau no Pennsylvanie, i te fenua Etats-Unis. I roto i te roaraa o te tahi tau matahiti, ua manaˈohia e te tino aratai ite-mata-hia, o te mau melo ïa toohitu o te mau taata i maitihia no te faanahonaho i taua taatiraa ra tei haamauhia no te nenei i te mau buka haapiiraa bibilia hinaarohia e te mau tavini o te Fatu i roto i te ao taatoa nei.
10, 11. Eaha te faatitiaifaroraa i hopoihia i te matahiti 1944, e eaha te faahitiraa tei ravehia no nia i taua tumu parau ra i roto i Te Pare Tiairaa?
10 E mau kerisetiano haapao maitai na tia e hitu o te Taiete. Teie nei râ, no to ratou tiaraa i roto i te hoê taatiraa fariihia e te Ture, e nehenehe e manaˈohia e tei roto ratou i te Tino aratai no te mea ua maitihia ratou e te mau melo tei hamanahia e te Ture o te Taiete Watch Tower. I te tahi aˈe pae, i te omuaraa, e faatia na te ture i te tahi mau taata tei horoa nei i te hoê tino moni i te Taiete ia riro mai ei melo o te taatiraa e ia maiti. E tia ˈtura ïa ia taui taua huru faanahoraa ra. O te ohipa ïa i ravehia i te hoê putuputuraa matahiti o te taatiraa no Pennsylvanie o tei tupu i te 2 no atopa 1944. Ua tauiuihia te mau papa ture a te Taiete Watch Tower, ia ore to ˈna mau melo ia maiti-faahou-hia i nia i te niu o te hoê faanahoraa i te pae moni, i rotopu râ i te mau tavini haapao maitai a Iehova. No reira, ua haamata aˈera te taatiraa i te taio i rotopu i to ˈna mau melo e rave rahi feia aau tae teie e tavini nei ma te taime taatoa i te pu o te Taiete, i Brooklyn (Etats-Unis), e i roto i ta ˈna mau amaa i roto i te ao atoa nei.
11 No nia i taua tauiraa ra, i roto i ta ˈna neneiraa beretane o te 1 no novema 1944, te parau nei Te Pare Tiairaa e: “Eita e tia ia haapao i te moni, te mau ô i horoa-noa-hia; eita te reira e tia ia ohipa i roto i te maitiraa i te mau melo o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i nia i te fenua nei. (...) Na te varua moˈa, te puai ohipa no ǒ mai i te Atua ra o Iehova na roto i te arai o Iesu Mesia, o te tia ia rave i te hoê tiaraa papu e ia aratai i taua ohipa ra.” — Hiˈo te neneiraa na roto i te reo farani o te 15 no tenuare 1946.
Taa ê atu i te hoê apooraa faatere
12. Na te aha e faaite ra e ua haamaitai Iehova i te mau faatitiaifaroraa i ravehia i raro aˈe i te aratairaa a te Tino aratai?
12 Te haapapu nei te mau haereraa i mua ta te pororaa i ite i roto i te roaraa o na ahuru matahiti i muri iho e te haamaitai nei Iehova i taua mau tauiuiraa atoa ra i roto i te huru hiˈoraa a te Tino aratai (Maseli 10:22). Ua haere te numera o te mau taata poro o te Basileia i roto i te ao nei i raro iti noa i te 130 000 i te matahiti 1944 i te 1 483 430 i te matahiti 1970. E ite-faahou-hia mai te tahi atu mau tauiuiraa.
13. a) Ua faaauhia te mau melo o te Tino aratai tae noa ˈtu i te matahiti 1971 ia vai? b) Eaha te ohipa i tupu i roto i te rururaa matahiti a te Taiete i te matahiti 1971?
13 I te matahiti 1971, e hape-noa-hia te mau melo o te Tino aratai e na melo toohitu o te apooraa faatere o te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. O te peretiteni iho â o te Taiete tei amo i te hopoia no te rave i te mau faaotiraa no nia i te tereraa o te mau amaa i roto i te ao nei. Ua faahitihia râ te tahi mau oreroraa parau o tei tapao i te hoê taime faufaa, i te putuputuraa matahiti tei tupu i te 1 no atopa 1971. Ua vauvau mai te peretiteni o te Taiete i te tumu parau ra “Ua faaôhia te vahi moˈa i roto i to ˈna huru mau”, e te mono peretiteni te tumu parau ra “Ua taa ê te tino aratai i te hoê taatiraa tei haamanahia”. Eaha ïa te taa-ê-raa i rotopu i te Tino aratai e te hoê taatiraa tei haamanahia?
14. I roto i teihea auraa te Tino aratai e taa ê ai i te hoê taatiraa haamanahia?
14 Mai tei faataahia i nia mai, te vai ra ta te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania te hoê apooraa faatere e ua taotiahia te numera o to ˈna mau melo, oia hoi e hitu. E maitihia taua mau kerisetiano tei pûpû ia ratou no te Atua no te hoê roaraa e toru matahiti e te mau melo o te taatiraa, e te rahiraa i roto e 500 ïa e e ere te rahiraa o ratou i te mau kerisetiano faatavaihia. Hau atu, i te mea e na te ture e ani ra i te haamauraa o te hoê taatiraa e te vai ra ta ˈna te hoê pu haamauhia i te hoê vahi papu maitai, e nehenehe ïa o ˈna e faaorehia e Kaisara, oia hoi te Hau (Mareko 12:17). Area, e ere te Tino aratai i te hoê mauhaa i te pae o te ture. Aita e maitihia to ˈna mau melo. Ua maitihia ratou na roto i te arai o te varua moˈa i raro aˈe i te aratairaa a te Atua ra o Iehova e a Iesu Mesia (hiˈo Ohipa 20:28). Hau atu, ua riro te mau melo o te Tino aratai ei mau kerisetiano tei maitihia e te varua moˈa o tei ore e tia ia vai i roto i te hoê vahi taa ê o te fenua aore ra i te hoê pu o te hoê taatiraa.
15. Eaha te faahitiraa no nia i te faanahonahoraa tei ravehia i roto i Te Pare Tiairaa, neneiraa beretane no te 15 no titema 1971, e eaha ta tatou e nehenehe e parau no te Tino aratai i to tatou nei tau?
15 No nia i taua maramarama papu aˈe, te parau nei te neneiraa beretane o Te Pare Tiairaa no te 15 no titema 1971 (neneiraa farani no te 15 no mati 1972) e: “Ma te mauruuru, te farii nei te mau Ite kerisetiano no Iehova e te haapapu nei ratou e e ere ta ratou faanahonahoraa i te pae faaroo na te hoê taata, te vai ra râ ta ˈna te hoê tino aratai o te mau kerisetiano faatavaihia e te varua.” Ua roaa mǎrû noa i te Tino aratai o te pǔpǔ faatavaihia o te tavini e ta ˈna tau mirioni mau hoa i rotopu i te mau mamoe ê atu, te mea atoa e hinaarohia e ratou no te rave maitai i ta ˈna toroa hiˈopoaraa.
16. I roto i teihea faito te taoˈa a te Mesia i nia i te fenua nei i te rahiraa mai mai te matahiti 1971, e eaha te mau hopoia tei tuati i taua taoˈa o tei horoahia i te tavini haapao maitai e te paari ra, tiahia e te Tino aratai?
16 Te maraa noa ra te taoˈa i nia i te fenua nei a te Arii ra o Iesu Mesia. Ma te numera iti noa e 1 600 000 i te matahiti 1971, ua maraa te numera o te mau Ite e hau atu i te 3 700 000 i te matahiti 1989. Auê ïa haapapuraa nehenehe mau o te haamaitairaa a Iehova (Isaia 60:22)! No te arai atu i taua maraaraa ra, ua tia ïa ia faarahihia te mau fare o te pu o te ao atoa nei a te Taiete e te mau fare o ta ˈna mau amaa. Ua tia atoa ia faaapîhia te mau raveraa no te neneiraa e no te tufaraa. Ua tia atoa ia patuhia e rave rahi mau Piha no te Basileia e mau Piha no te mau tairururaa i roto i te ao atoa nei. I te hoê â taime, ua tamau noa te Tino aratai i te faanaho i te ohipa pororaa, i te haamataraa mai i te mau buka no te haapiiraa bibilia e i te nomino i te mau tiaau i roto i te mau amaa, te mau mataeinaa, te mau haaatiraa e te mau amuiraa. O te reira te mau faufaa o te Basileia ta te Mesia i horoa i te tavini haapao maitai e te paari, teie e tiahia ra e to ˈna Tino aratai.
17. Eaha ˈtu â te tahi atu faatitiaifaroraa tei afaihia i te matahiti 1971, i te matahiti 1974 e i te matahiti 1976 no te faaohie i te toroa hiˈopoaraa?
17 I te senekele I, ua faaaanohia te tino aratai no te faaô mai i te tahi atu mau kerisetiano, taa ê atu i te mau aposetolo a Iesu. A oti ai te uiraa no nia i te peritomeraa i te hiˈopoahia, mai te huru ra ïa e tei roto ‘te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema’ i taua tino aratai ra. (Ohipa 15:1, 2.) Oia atoa, ua aano te Tino aratai i te matahiti 1971, e oia faahou i te matahiti 1974. No te faaohie i te ohipa hiˈopoaraa ravehia e to ˈna mau melo, ua haamau aˈera te Tino aratai e pae tomite o te ohipa mai te 1 no tenuare 1976. Tei roto i te tomite tataitahi e toru e tae atu i te ono melo, hoê â to ratou mana i roto i te mau ohipa e hiˈopoahia ra. E faaea ïa te peretiteni o na tomite tataitahi i to ˈna tiaraa i roto i te roaraa hoê matahiti, e tei roto te mau melo o te Tino aratai i te hoê aore ra e rave rahi o taua mau tomite ra. Te taati nei te tomite tataitahi i te hoê tuhaa taa ê o te taoˈa a te Mesia i nia i te fenua nei. Na te onoraa o te tomite e hiˈopoa i te mau ohipa ru, te tomite a te peretiteni, e e tauiui noa te mau melo i te mau matahiti atoa.
Ia ohipa amui na tatou ma te itoito e te Tino aratai
18. Mea nafea te tereraa o te Tino aratai, e nafea tatou e nehenehe ai e ohipa amui atu e o ratou?
18 E faatupu taua mau tomite o te Tino aratai ra i te tahi mau putuputuraa i te mau hebedoma atoa no te hiˈopoa i te mau uiraa faufaa, no te rave i te mau faaotiraa i muri aˈe i to ratou feruriraa na roto i te pure, e no te faanaho i te ohipa teotaratia no mua mai. Mai tei faahitihia i nia nei, te faaite nei te pene 15 o te mau Ohipa e ua hopoihia i mua i te tino aratai o te senekele I te hoê uiraa faufaa tei tia ia faaotihia. Oia atoa i teie mahana, te horoahia nei te mau uiraa faufaa i te Tino aratai, o te haaputuputu i te taatoaraa hoê taime i te hebedoma aore ra e rave rahi taime mai te peu e e titauhia te reira. Te imi nei te mau melo o te Tino aratai, e 12 ratou i teie nei, i te aratairaa a te Atua ra o Iehova na roto i te arai o te mau Papai e o te pure. E nehenehe tatou e faaite e te rave amui nei tatou i te ohipa e te Tino aratai ma te haamanaˈo, i roto i ta tatou mau pure, i te mau mahana atoa, i to ˈna mau melo i nomino-taa-ê-hia. — Roma 12:12.
19. Mea nafea te mau faaueraa no ǒ mai i te Tino aratai e tapae atu ai i te mau amuiraa?
19 Mea nafea ïa te mau faanahonahoraa e te mau aˈoraa a te Tino aratai e tapae ai i roto i te mau amuiraa? I te senekele I, i te taime te mau melo o te tino aratai i rave ai i ta ratou faaotiraa na roto i te tauturu o te varua o te Atua, ua afai aˈera ratou i te hoê rata i te mau amuiraa (Ohipa 15:22-29). I to tatou nei râ mahana, mea na roto iho â râ i te arai o te mau buka kerisetiano ratou e na reira ˈi.
20. a) Eaha atu â te tahi faatitiaifaroraa i hopoihia mai i te pae o te faanahonahoraa i te matahiti 1976? b) Nafea te mau tomite o te amaa e ohipa amui ai e te Tino aratai?
20 Mai te 1 no febuare 1976, te vai ra ta te amaa tataitahi o te Taiete Watch Tower te hoê tomite no te amaa, e tei roto te tahi mau taata aravihi nominohia e te Tino aratai. I te mea e te mono nei taua mau taeae ra i te Tino aratai i roto i te fenua aore ra te mau fenua ta to ratou amaa e haapao ra, e tia ïa ia ravehia i te mau taata haapao maitai. Na te reira e faahaamanaˈo ia tatou i te mau taata aravihi e te papu, o tei mǎtaˈu i te Atua, o tei tauturu ia Mose ia haava i te nunaa i Iseraela i tahito ra (Exodo 18:17-26). Te faaohipa nei te mau melo o te mau tomite o te amaa i te mau aˈoraa e tae mai ia ratou ra na roto i te ravea o te mau buka, te mau vea e Te Taviniraa o te Basileia neneihia e te Taiete, e na roto atoa i te ravea o te mau rata no te maitai o te taatoaraa e te mau rata taa ê e tuatapapa ra i te mau uiraa no te fenua iho. Te faaara nei te mau tomite o te amaa i te Tino aratai i te mau haereraa i mua o te ohipa i roto i te mau fenua tataitahi e te mau fifi manaˈo-ore-hia atoa ta ratou e nehenehe e farerei. Te tauturu nei te mau tabula no ǒ mai i te fenua o te ao nei i te Tino aratai ia hiˈopoa eaha te mau tumu parau te tia ia tuatapapahia i roto i te mau buka a te Taiete.
21. Mea nafea ia nominohia te mau tiaau e haere ra e farerei i te mau amuiraa, e eaha vetahi o ta ratou mau ohipa?
21 I raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa, te nomino nei te mau tomite o te amaa i te mau taata tei paari e tei haere i mua i te pae varua no te hopoia tiaau haaati e tiaau mataeinaa. I te taime te Tino aratai e nomino papu ai ia ratou, e riro ïa taua mau taeae ra ei tiaau e haere e farerei i te mau amuiraa. E haere ratou e farerei i te mau haaatiraa e te mau amuiraa no te haapaari i to ratou maitai i te pae varua e no te tauturu ia ratou ia faaohipa i te mau aˈoraa i horoahia mai e te Tino aratai (hiˈo Ohipa 16:4; Roma 1:11, 12). Te hapono nei te mau tiaau e haere ra e hiˈopoa i te mau amuiraa i te tahi mau tabula i te piha o te amaa. Na roto i te arai o te varua moˈa e o te mau Papai i faauruahia, te maiti nei taua mau tiaau ra e te mau matahiapo o te mau amuiraa i te mau kerisetiano e faatupu nei i te mau huru e titauhia ra no te riro mai ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo nominohia e te Tino aratai aore ra ta ˈna mau tia. — Philipi 1:1; Tito 1:5; hiˈo Timoteo 1, 3:1-13; 4:14.
22. a) Nafea te mau matahiapo i te rave-amui-raa i te ohipa e te Tino aratai? b) Na te aha e haapapu ra e te haamaitai nei Iehova i taua mau faanahonahoraa i te pae teotaratia?
22 I to ratou aˈe pae, te feia tei roto i te mau tino o te mau matahiapo, te ‘ara nei ia ratou iho, e te nǎnǎ atoa i faarirohia ˈi ratou e te [v]arua [moˈa] ei episekopo i nia ihora’. (Ohipa 20:28.) Te tutava nei taua mau tiaau ra ma te haapao maitai no te faaohipa i te mau aˈoraa ta te Atua ra o Iehova e ta Iesu Mesia e horoa nei na roto i te arai o te tavini haapao maitai e te paari e to ˈna Tino aratai. Te haamaitai nei Iehova i taua mau faanahonahoraa i te pae teotaratia, no te mea ‘te itoito noa ra te mau amuiraa i te faaroo, e te tupu ra i te rahiraa, aita e mahana tuua’. — Ohipa 16:5.
23. Te hinaaro nei tatou e rave i te aha no te Tino aratai?
23 Auê hoi i te mea anaanatae i te ite e, na roto i te arai o te Tino aratai, te turu nei Iehova e te Fatu, o Iesu Mesia, i to ˈna nunaa (Salamo 94:14)! Te horoa nei taua tururaa ra i te tahi mau haamaitairaa ia tatou tataitahi i roto i te faanahonahoraa a Iehova (Salamo 145:14). E tia ia tatou ia tutava hau atu â no te faaau ia tatou i te mau faanahonahoraa a te Atua. Oia, ia nehenehe noa tatou ia rave amui i te ohipa e te Tino aratai o te mau Ite no Iehova, a haere tia noa ˈi tatou i mua tae roa i te tau “e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra”! — Isaia 11:9.
Mau manaˈo faufaa te tia ia tapea mai
◻ Eaha te mau hopoia rahi mau tei horoahia i te pǔpǔ o te tiaau i te matahiti 1919?
◻ I roto i te roaraa e rave rahi matahiti, ua faaau-hape-hia te Tino aratai ite-mata-hia e te aha?
◻ Eaha te mau faatitiaifaroraa tei hopoihia mai no nia i te nominoraa o te mau melo o te Tino aratai?
◻ Eaha te taoˈa a te Mesia i nia i te fenua nei tei horoahia i te pǔpǔ o te tavini e i to ˈna Tino aratai?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e rave amui i te ohipa e te Tino aratai?
[Hohoˈa i te api 26, 27]
Mai to ˈna pu o te ao atoa nei e vai ra i Brooklyn (New York), te faatere nei te Tino aratai i te ohipa neneiraa e te ohipa pororaa
a te mau Ite no Iehova i roto i na 93 amaa o te Taiete Watch Tower.
Helemani
Tapone
Afirika Apatoerau
Beresilia