Te matararaa i te uputa e faahoˈi faahou atu i te paradaiso
“Ua parau maira Iesu ia ˈna, Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei â mahana, oia mau ta ˈu e parau atu ia oe nei.” — LUKA 23:43.
1, 2. a) Eaha te auraa o te parau ra “paradaiso”, e eaha ïa te ô i Edene ra? b) Nafea te parau hebera ra oia hoi “aua tiare” i te huriraahia i roto i te mau Papairaa heleni kerisetiano?
UA FA mai te huitaata nei i roto i te Paradaiso. Mai teie te huru to te buka matamua o te mau Papairaa Moˈa faataaraa mai i te parau no te poieteraahia i te taata: “A hamani ai te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei, ua haapuai ihora oia i te aho ora i roto i tana apoo ihu ra, riro aˈera te taata ei taata ora. Ua ô hoi te Atua ra o Iehova i te ô i te pae i te hitia o te râ i Edene ra, e ua tuu ihora oia i te taata ta ˈna i hamani ra i reira.” (Genese 2:7, 8). Te auraa o te parau ra “Edene”, “Oaoa” ïa. Ua riro atura ïa te ô i Edene ra ei aua rahi, ei aua oaoaraa nehenehe mau aita e faaauraa.
2 No roto mai te parau ra “paradaiso” i te reo heleni, oia hoi te auraa aua tiare, aore ra aua. Te parau heleni i faaohipahia no te huri i te parau hebera ra gan, oia hoi te auraa “aua tiare”, o te parau ra ïa paradéïsos. Mai te Evanelia a Mataio e tae atu i te buka a te Apokalupo, ua papaihia te Bibilia na roto i te reo heleni, e o taua parau heleni ra tei faaohipahia no te faataa mai i te mau parau ta te Fatu ra o Iesu Mesia i faahiti i Calvaire aore ra Keranio, i nia i te pou haamauiuiraa i reira to ˈna haapoheraahia i te 14 no Nisana o te matahiti 33.
Te parau tǎpǔ a Iesu i te hoê taata rave hara
3. a) Eaha te aniraa ta te taata rave hara o tei tatarahapa i ani atu ia Iesu? b) Ia au i ta ˈna aniraa, eaha ta te taata rave hara e tiaturi ra no nia ia Iesu?
3 E piti na taata rave hara tei rihia i nia i te pou i pihai iho ia Iesu. Ua faaea te hoê o raua i te faaino mai ia ˈna, a tamau noa ˈi te tahi i tei rihia i nia i te hoê pou i pihai noa ˈtu ia Iesu i te faaino mai ia ˈna. Ma te fariu tia ˈtu i nia ia Iesu, ua na ô maira te taata rave hara i ore i faaino faahou ia ˈna e: “E te Fatu, e haamanaˈo mai oe ia ˈu ia tae oe i to oe ra basileia.” Na roto i teie mau parau, ua faaite atura oia e te tiaturi mau ra oia e e basileia to Iesu, noa ˈtu â ïa e tei nia o ˈna i te hoê pou i pihai iho ia ˈna (Luka 23:42; Mareko 15:32). Eita e ore taua mau parau nei i te haaputapû mau i te Fatu ra o Iesu. Papu maitai i taua taata rave hara ra o te tatarahapa ra e aita ta Iesu Mesia e hara e eita hoi e tano taua utua rahi mau i faaotihia i nia ia ˈna, oia hoi te tuuraa ˈtu ia ˈna i nia i te pou ma te faahaama ia ˈna i mua i te huiraatira (Luka 23:41). Te haapapu ra ta ˈna aniraa ra e te tiaturi mau ra oia e faatia-faahou-hia mai Iesu, mai roto mai i te feia pohe ra e e basileia to ˈna. Te haapapu atoa maira te reira e te tiaturi ra oia iho e e nehenehe oia e faatia-faahou-hia e na Iesu e faatia faahou mai ia ˈna mai roto mai i te feia pohe e e faaora mai ia ˈna i nia i te fenua nei.
4. Mea nafea to Iesu pahonoraa ˈtu i te aniraa a te taata rave hara ra, e eaha ïa ta te reira e haapapu ra?
4 A parau ai o Iesu i te taata rave hara e tatarahapa ra e: “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei â mahana”, te hinaaro ra ïa o ˈna e parau atu i taua taata ra e e faatia-faahou-hia mai oia. Eita e ore e ua riro mau â te reira ei tamahanahanaraa mau no taua taparahi taata ra e faaite ra i to ˈna faaroo. Ia nehenehe taua taata nei e faatia-faahou-hia mai, e tia iho â ïa o Iesu ia faatia-na-mua-hia. I muri aˈe, maoti te faaohiparaa i te mana no te faatia faahou mai i te feia pohe ta te Atua e horoa mai ia ˈna ra, e faatia ïa oia i taua taata rave hara ra mai roto mai i te feia pohe i te mahana no te tia-faahou-raa a te taata. — Luka 23:43; Ioane 5:28, 29; Korinetia 1, 15:20, 23; Hebera 9:15.
5, 6. a) Eaha te mau parau ta te tavana o Ponotio Pilato i papai atu i nia i te pou, i nia noa ˈˈe ia Iesu? b) Papu maitai e mea na roto i tei hea reo to Iesu parauraa ˈtu i te taata rave hara ra?
5 Ua faahiti Iesu i taua parau tǎpǔ nei na roto i tei hea reo? Mea rahi hoi te reo i paraparauhia na i taua tau ra i Paletetina. Ta te mau parau ïa ta te tavana o Ponotio Pilato i haapapai i nia ˈˈe i te upoo o Iesu Mesia e haapapu ra, ei haamaramaramaraa i te mau taata atoa e na reira mai i te haere e o vai mau oia. Teie ta tatou e taio i roto i te Ioane 19:19, 20: “Ua papai ihora Pilato i te hoê tapao, ua tuu atura i nia i te satauro. Teie taua parau ra, O Iesu O Nazareta Te Arii O Te Ati Iuda Ra. Ua taio ihora te ati Iuda e rave rahi i taua tapao ra: e te vahi hoi i faasataurohia ˈi Iesu ra, tei pihai iho ïa i taua oire ra; i papai-parau-Hebera-hia taua tapao ra, e te Heleni, e te Roma hoi.”
6 I te mea hoi e ua fanauhia o Iesu i Bete-lehema na te hoê paretenia, oia hoi o Maria, e ati-Iuda atura ïa oia, aore ra e ati-Hebera. I roto i ta ˈna taviniraa e toru matahiti e te afa i te maoro i roto i taua fenua ra i reira oia i te fanauraahia, eita ïa e ore e ua poro oia i reira na roto i te reo i matauhia i te paraparau e te ati-Iuda, oia hoi: te hebera. Papu maitai, ua tamahanahana oia i taua taata rave hara e tatarahapa ra na roto i te reo Hebera. No reira, no te faahiti atu ia ˈna i te parau no te Paradaiso, ua faaohipa ïa oia i te parau hebera ra gan — parau ta tatou e ite faahou atu i roto i te Genese 2:8. I roto i taua irava ra, te faaohipa ra te huriraa heleni a te mau Septante i te parau ra paradéïsos no te huri i te parau matamua ra gan.
7. Mea nafea to Iesu faahanahanaraahia i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa?
7 Ua faatia-faahou-hia mai Iesu mai roto mai i te feia pohe i te toru o te mahana i muri aˈe oia i tuuhia ˈtu i nia i te pou, i te 16 no Nisana ia au i te kalena hebera. E maha ahuru mahana i muri aˈe, ua hoˈi faahou atura oia i nia i te raˈi, to ˈna faaearaa matamua, no te tia ˈtu i te hoê tiaraa teitei aˈe i to ˈna tiaraa na mua ˈtu (Ohipa 5:30, 31; Philipi 2:9). Ua faaahuhia aˈera oia i te huru taata pohe ore, huru i vai aˈena i roto i to ˈna Metua i te raˈi ra. To te Atua ra o Iehova anaˈe hoi i te huru pohe ore tae roa ˈtu i te mahana i faatiahia ˈi o Iesu i te sabati 16 no Nisana. — Roma 6:9; Timoteo 1, 6:15, 16.
Te tatara ra te hoo i te uputa e aratai tia i te Paradaiso
8. Eaha te opuaraa matamua a te Atua no nia i te fenua nei, e na te aha e faaite ra e aita te Atua i taui?
8 E mau tuhaa anaˈe te reira i roto i te opuaraa a te Atua, oia hoi te faariroraa i te fenua taatoa nei ei paradaiso nehenehe mau, e te fariroraa te ao taatoa nei ei paradaiso (Genese 1:28; Isaia 55:10, 11). I roto i te Korinetia 1, 15:45, te faahiti ra te aposetolo Paulo i te parau no Iesu mai te “Adamu hopea”. Te haapapu maira ïa te reira e aita te Atua i faaore i ta ˈna opuaraa matamua no te fenua nei, e e faatupu ïa te hoê taata i taua opuaraa ra ta te Adamu matamua i ore i faatupu.
9. Eaha ta Iesu i horoa mai no te tatara i te eˈa e aratai tia ˈtu i te paradaiso?
9 Ia au i te taata ra o Paulo, ua horoa mai Iesu i te hoê “[hoo e au]”. (Timoteo 1, 2:6.) O Iesu Mesia iho tei parau mai e: “Aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” E maoti taua hoo ra, e noaa ˈi i te feia e faaroo ia Iesu Mesia i te ora mure ore. — Mataio 20:28; Ioane 3:16.
10. a) Eaha ta te Atua i opua e rave na te hoê numera taotiahia no te tahi mau taata i noaa ia ratou te tahi faufaa taa ê? b) Ua haamata te maitiraahia i te mau melo o te “nǎnǎ iti” i afea ra, e na vai i rave i taua maitiraa ra?
10 Ia ˈna i haere atu i nia i te raˈi i muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raahia mai mai roto mai i te feia pohe, ua nehenehe aˈera Iesu e pûpû atu i te Atua i te faufaa o to ˈna tusia taraehara no te fetii taata nei. Teie râ, te opuaraa a to ˈna Metua i te raˈi ra, te Atua ra o Iehova, te hutiraa mai ïa mai roto mai i te mau nunaa o te fenua nei “i te hoê pae taata (...) no to ˈna ra iˈoa”. (Ohipa 15:14.) Ia au i te Apokalupo 7:4 e te 14:1-4, 144 000 anaˈe taata to roto i taua nunaa ra, oia hoi te “nǎnǎ iti”, i titauhia no te faatupu i te Basileia i te raˈi ra a te Atua (Luka 12:32). Ua haamata te maitiraahia i taua mau taata e farii-taa-ê-hia na te Atua ra o Iehova na roto i na aposetolo 12 a Iesu Mesia (Mataio 10:2-4; Ohipa 1:23-26). Ua na ô atura Iesu i te mau melo matamua o ta ˈna amuiraa e: “E ere o outou tei hinaaro mai ia ˈu; o vau râ tei hinaaro atu ia outou.” (Ioane 15:16). O ratou atura ïa to mua roa i te ohipa pororaa o te Paradaiso e tupu i roto i te ao taatoa nei a muri aˈe, e arataihia mai e te Basileia.
Te taeraa mai te Basileia: e ohipa papu mau
11. Afea e tia ia haamauhia i te Basileia mesia?
11 I to tatou nei tau, na nia i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu Mesia, te tamau nei â tatou i te pure ia Iehova ia tae mai to ˈna Basileia (Mataio 6:9, 10; Ioane 14:13, 14). E haamauhia te Basileia mesia ia hope te mau “[tau i haapaohia e te mau nunaa]”. (Luka 21:24.) Inaha, ua hope taua mau tau o te mau Nunaa ra i te matahiti 1914a.
12. Ia au i te parau tohu a Iesu e faaite ra i te mau ohipa faahiahia mau e tapao i to ˈna taeraa mai itea-ore-hia, eaha te ohipa i tupu i te matahiti 1914 ra?
12 Ua tapaohia taua matahiti ra e te tamaˈi rahi matamua o te aamu taata nei, e tano maitai hoi te parau tohu a Iesu i reira to ˈna faaiteraa mai i te parau no te mau ohipa faahiahia mau e faataa mai i to ˈna taeraa mai ite-ore-hia i roto i te puai o te Basileia no te faatere i te fenua nei. Ua ui atu ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna i teie nei uiraa i te na ôraa ˈtu e: “E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei? e te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?” Ei pahonoraa, ua parau atura Iesu ia ratou e: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi. E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe. E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” — Mataio 24:3, 7, 8, 14; Mareko 13:10.
13. a) E riro te poroi no nia i te Basileia o te Atua ei parau apî maitai i roto i tei hea tuhaa? b) Afea ra te haamataraahia i te pure no te taeraa mai te Basileia o te Atua, e ua fiu anei te mau ite a te Atua i te faatae atu ia ˈna ra i taua mau pure ra?
13 Te porohia nei taua parau apî maitai o te Basileia o Iehova i roto hau atu i te 200 fenua, e te faaitoito-atoa-hia ra i te poro i roto i te tahi atu mau tuhaa fenua. E ere ïa taua parau apî ra i te faaiteraa e e tae mai faahou te hoê faatereraa no te faatere i te ao taatoa nei, o te hoê râ basileia tei haamauhia, o tei faaohipa aˈena i to ˈna mana. Ua haamauhia taua Basileia ra i te matahiti 1914 ra, ma te faatupu atu ïa i te pure ta Iesu i horoa mai te mau reni rarahi hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei. Te faataehia ra taua pure ra i te Tumu o taua Basileia ra mai te taime iho, te taata e riro mai ei Arii, haapiiraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te taeraa mai taua faatereraa ra. Mea maoro atura ïa to te Tumu o taua Basileia ra faarooraa i taua aniraa ra. Mea oaoa mau hoi ia ˈna i te faarooraa mai i ta ˈna mau ite i nia i te fenua nei ia faatae atu i taua pure ra i roto i te maororaa o taua taime ra, no te mea ua haapapu mai te reira e ua tapea ratou i to ratou tiaturiraa i roto i te taeraa mai o taua Basileia ra. Aita ratou i fiu i te faatae atu i taua pure nei i te ‘Metua i roto i te mau raˈi’, mai te mea ra ïa e eita ˈtura taua pure ra e faufaa faahou no ratou. — Mataio 6:9, 10.
14. No te aha te mau Ite o Iehova e tamau noa ˈi i te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua?
14 Te tamau noa nei â te mau Ite o Iehova, teie e tiaturi nei e teie e poro nei e ua haamauhia te Basileia i roto i te mau raˈi i te matahiti 1914 ra, i te poro i taua parau apî maitai o te Basileia. Mai te peu e te na reira nei ratou, no te mea ïa aitâ taua Basileia i haamauhia i haamata ˈtura i te faaohipa i te faatereraa mau i nia i te fenua nei, ua faaoromai noa râ oia e ia tamau â te mau basileia o teie nei ao i te faaohipa i to ratou mana i nia i te mau taata no te mau opu atoa e no te mau nunaa atoa (Roma 13:1). E tia â ïa i taua Basileia ra ia tae mai i roto i to ˈna auraa mau, oia hoi ia riro ei faatereraa hoê roa e faatere i nia i te fenua taatoa nei. — Daniela 2:44.
15. Eaha te ohipa i tamau â i te tupu mai te Penetekose o te matahiti 33 maira i nia i te hoê tuhaa rahi, ia faaauhia i te tau o te mau arii o Iseraela e faatavaihia ˈi?
15 Noa ˈtu â ïa o ˈna tei haapaohia ei Arii no taua Basileia ra, eita Iesu e faatere o ˈna anaˈe. Oia mau, ua maiti te Atua ra o Iehova 144 000 pǐpǐ no ta ˈna Tamaiti arii ia riro mai ratou ei feia aiˈa no ˈna i roto i te Basileia mesia o te Atua (Daniela 7:27). Mai te mau arii o Iseraela tahito i faatavaihia i te hoê hinu faatavairaa moˈa e te tahuˈa rahi ra, oia atoa, mai te mahana o te Penetekose o te matahiti 33, ua faatavai mai Iehova i na 144 000 feia aiˈa o Iesu i to ˈna varua moˈa, ma te farii ia ratou no te oraraa varua i roto i te mau raˈi e te ‘Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu’. — Apokalupo 19:16; hiˈo Te mau Arii 1, 1:39.
E tia i te Paradaiso ia haamau-faahou-hia na “te Adamu hopea”
16. A tuuhia ˈtu ai o Iesu i nia i te pou, eaha ïa te mea i manaˈohia e aita e nehenehe e tupu, e no te aha ra oia i ore ai i poro i te hoê parau apî hape?
16 A tuuhia ˈtu Iesu i nia i te hoê pou i te matahiti 33, mai te huru ra ïa e aita e noaa ia ˈna i te hoê basileia ia tae i te hoê mahana. Aita râ ïa oia i poro i te hoê parau apî haavare i te pororaa ˈtu i te Basileia o te Atua. I te toru o te mahana i muri aˈe i to ˈna tuuraahia ˈtu i nia i te pou, ua rave aˈera o Iehova, te Tumu o te Basileia, i te tahi ohipa tei haapapu e eita te mau pǐpǐ a Iesu e pure no te hoê basileia eita e nehenehe e tae mai. Ua faatia aˈera i Tei tia no ˈna i roto i te Basileia no reira te mau kerisetiano i pure ai, e ua faaahu maira ia ˈna i te huru pohe ore.
17, 18. a) E parauhia o Iesu e “te Adamu hopea” i roto i tei hea auraa? b) Mai te matahiti 1914 mai, eaha ta te mau ohipa i tupu i roto i te ao nei e haapapu maira?
17 Ua ite Iesu e e faaue mai te Poiete o te paradaiso matamua i nia i te fenua ia ˈna ia haamau faahou i te Paradaiso e ia haapao e ia î taua paradaiso i roto i te ao taatoa nei i te taata. I roto i te Korinetia 1, 15:45, 47, teie ta tatou e taio: “Ua oti hoi i te papaihia, I hamanihia te taata matamua o Adamu ei taata ora; area te Adamu hopea, e [v]arua ora ïa. E repo te taata matamua, no te fenua; area te piti o te taata, o te Fatu ïa no te raˈi mai.” Ua pou maira te piti o te Adamu mai nia mai i te raˈi. O o ˈna ta Iehova e faaohipa no te haamau faahou i te Paradaiso i nia i te fenua nei. No reira te Fatu o Iesu i nehenehe ai e parau atu i te taata rave hara i tatarahapa ra e: “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa.” (Luka 23:43). Te ite-atoa-hia ra i roto i te tauaparauraa i rotopu ia ˈna e taua taata rave hara ra e e haamau-faahou-hia te Paradaiso i nia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia i te raˈi ra i horoahia mai i roto i te rima o Iesu Mesia i faahanahanahia, oia hoi “te Adamu hopea”.
18 Mai te matahiti 1914 mai, ua tano maitai te mau ohipa i tupu i roto i te ao taatoa nei i te mau parau tohu a Iesu Mesia e te haapapu maira ïa e ua faaariihia oia i taua matahiti ra. Ua hau atu ïa i te 70 matahiti i teie nei to te mau taata o te ui o te senekele XX e ora nei mai te matahiti 1914 mai tei riroraa ei ite no te mau ohipa i faahitihia i roto i te parau tohu a Iesu i papaihia i roto i te Mataio pene 24. No reira, te hope ra taua tau ra, e ua fatata roa maira hoi te haamau-faahou-raahia te Paradaiso i nia i te fenua nei. — Mataio 24:32-35; hiˈo Salamo 90:10.
Te hoê ao apî e te faahiahia mau: te fatata roa maira
19, 20. a) I muri aˈe ia Aramagedo, e tuu o Iehova i te mau taata mea here na ratou ia ˈna i roto i te aha? b) Eaha ïa te tia ia rave i muri noa ˈˈe ia Aramagedo?
19 I muri aˈe i to ˈna faatitiaifaro-mau-raa i to ˈna mana hope i roto i te ao taatoa nei i roto i te tamaˈi o Aramagedo, eita o Iehova e faaora i te feia mea here na ratou ia ˈna i roto i te hoê amuiraa o te mau mea fiu mau. Te anotau e matara i mua i te fetii taata nei i raro aˈe i te faatereraa au mau a te Arii mesia ra, o Iesu, te Tamaiti a te Atua, e anotau ïa tei hau atu i te faahiahia. E ohipa rahi mau e te faufaa atoa hoi tei faatupuhia i reira. E ore roa te mau tapao atoa i vaiihohia mai i nia i te fenua nei e te tamaˈi rahi i tupu i rotopu i te mau nuu no te raˈi a Iehova e te mau nuu atoa o te ino. Eita e ite-faahou-hia i te tahi noa ˈˈe tapao.
20 Eaha ˈtura ïa no te mau mauhaa tamaˈi ta te mau nunaa i vaiiho mai i muri ia ratou? Ia au i te haapapuraa taipe no nia i te tau e au no te tutui i te mau tuhaa atoa e ama o taua mau mauhaa tamaˈi ra, mea rahi roa ïa (Ezekiela 39:8-10). E nehenehe paha ïa te feia e ora ˈtu i Aramagedo e faariro ei mau mauhaa faufaa roa te toea o te mau mauhaa tamaˈi a te mau nunaa. — Isaia 2:2-4.
21. E ite atu te feia e ora ˈtu i Aramagedo e tei hea huru tupuraa mai tei farereihia e te feia i ora mai mai roto mai i te diluvi, e eaha râ te taa-ê-raa faufaa roa?
21 Hoê atura ïa huru tupuraa e farereihia e te feia e ora ˈtu, e tei haamaitaihia e te Atua, i te huru tupuraa i farereihia e Noa e to ˈna utuafare fetii i muri aˈe i to ratou ora-semeio-raa mai mai roto mai i te diluvi rahi ra. Teie râ, eita te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau puai demoni e faaino faahou i te mau raˈi itea-ore-hia e haaati ra i te fenua nei. Eita ta ratou e nehenehe faahou e faaino hoê ahuru senekele te maoro (Apokalupo 20:1-3). E tia ˈtura ïa i te feia e ora ˈtu i Aramagedo ia faatupu i te hoê ohipa o te riro ei tuhaa fifi mau na ratou, oia hoi: te haavîraa i te hoê fenua tei ite i te “mahana rahi o te Atua Puai hope ra”, noa ˈtu eaha te mau faahopearaa o taua mahana ra i nia i te palaneta nei. — Apokalupo 16:14.
22. Eaha ïa te huru o te feia e ora ˈtu i Aramagedo i mua i te ohipa rahi mau oia hoi te haaparareraa i te Paradaiso na nia i te fenua taatoa nei?
22 E nehenehe tatou e manaˈo e e riaria roa taua mau taata e ora ˈtu na roto atu i te tamaˈi Aramagedo, e nehenehe e parau e aita ratou e rahi roa, i te ohipa rahi mau oia hoi te haaparareraa i te Paradaiso na nia i te fenua taatoa nei. Eita, e oaoa roa râ ratou i te farii i te reira e e riro hoi ratou i te rave i te ohipa ma te itoito e te auraro. Ma te papu maitai e o te taahiraa avae taipe no te Atua te fenua nei, e hinaaro mau iho â ïa ratou e faariro i te fenua nei ei vahi nehenehe mau e au i te hoê vahi i reira te avae o Iehova e vai ai.
23. Na te turu a vai e haapapu i te feia e ora ˈtu i Aramagedo e e nehenehe ratou e haamau i te Paradaiso?
23 Mea oaoa mau e ua riro atoa hoi ei faaitoitoraa i te iteraa e eita ratou e vaiihohia e o ratou anaˈe ma te ore e tauturu i muri aˈe i to ratou faatupuraa ma te oaoa i te ohipa a te Atua i horoa mai i to ratou rima no nia i te fenua nei (hiˈo Isaia 65:17, 21-24). E fanaˈo roa râ ratou i te turu taatoa e te faito ore hoi a Tei tǎpǔ mai e e haamau-faahou-hia te Paradaiso e tei parau, te mahana oia i haere atu i nia i te raˈi e: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe.” (Mataio 28:18). Tei ia ˈna noâ, e e nehenehe ta ˈna e faatupu i te parau tǎpǔ faahiahia mau ta ˈna i tǎpǔ atu i te taata rave hara i tatarahapa ra, mai ta te tumu parau i mua nei e haapapu mai ia tatou.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu â mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka ra “Que ton royaume vienne!”, i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 135 e tae atu i te 138. Hiˈo atoa i te Ezekiela 21:27.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Eaha te haapapuraa ta te parau tǎpǔ a Iesu i Keranio e horoa mai i te taata rave hara e i te huitaata nei?
◻ Na te aha i haamatara i te eˈa e aratai tia i te Paradaiso?
◻ Eaha te ohipa, tei ore hoi i faatupuhia e te Adamu matamua, o te faatupuhia e “te Adamu hopea”?
◻ I muri aˈe ia Aramagedo, i roto i tei hea huru amuiraa o te mau mea o Iehova e faaora ˈi i te feia mea here na ratou ia ˈna?
[Hohoˈa i te api 25]
Te tumu parau “Hopea no te mau basileia atoa i te matahiti 1914”, i neneihia i roto i te “World Magazine” no te 30 no atete 1914.