Te haapaoraa hape te hoê vahine faaturi
1. Eaha te manaˈo o te rahiraa o te taata i te ohipa faaturi?
TE PARAU ra vetahi pae e tera te toroa tahito roa ˈˈe o te ao nei. Eaha ïa toroa? Te toroa vahine taiata. I roto i te huru paraparau i matauhia, te auraa o teie nei parau, o te hoê ïa vahine haerea tia ore e faaohipa i to ˈna tino ei imiraa moni na ˈna. Inaha hoi, i te hoê tau, ua riro taua huru haerea nei, ei haerea tura roa.
2, 3. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te tiaraa o te mau vahine autahuˈa i Babulonia tahito ra e te Ture ta Iehova i horoa mai i te mau ati Iseraela no nia i te faaturiraa te mau tane e te mau vahine?
2 Teie hoi ta te orometua ra o S. Hooke, taata tuatapapa i te parau no te heruraa i te mau taoˈa i te pae Bibilia, no nia i te autahuˈaraa i Babulonia tahito ra, i papai: “E ere te autahuˈaraa no te mau tane anaˈe. E rave atoa na te mau vahine i te toroa autahuˈa i roto i te mau hiero rarahi. E toroa hanahana mau te riroraa ei vahine autahuˈa, e e rave rahi mau arii mai ta tatou i ite, tei pûpû i ta ratou mau tamarii tamahine no taua toroa autahuˈa ra. Te toroa matamua o taua mau vahine ra, e toroa vahine faaturi moˈa ïa i roto i te mau oroa rarahi. (...) E papu maitai e rave rahi mau vahine mai te reira te huru to roto i te hiero no Ishtar [ruahine i te pae no te hotu e no te tamaˈi].”
3 Te ite ra ïa tatou i te hoê taa-ê-raa rahi mau e te haamoriraa ta Iseraela i pûpû na na te Atua ra o Iehova. Teie ta te Ture i horoahia ˈtu i taua nunaa ra e parau ra: “Eiaha roa ei faaturi i roto i te mau tamahine a Iseraela; eiaha atoa hoi ei paˈia i roto i te mau tamaroa a Iseraela ra. Eiaha oe e hopoi mai i te tarahu a te faaturi, e te hoo i te urî i roto i te fare o to Atua ra o Iehova ei euhe; e mea faufau atoa te reira na to Atua na Iehova.” (Deuteronomi 23:17, 18). Eita ˈtura ïa e nehenehe e pûpû atu i te ohipa faaturi i roto i te vahi moˈa roa a te Atua. Noa ˈtu â ïa e aita roa ˈtu to ˈna auraa i te pae faaroo, e faarirohia na te ohipa faaturi ei ohipa haama roa. Teie te faaueraa i faauehia ˈtu i te mau ati Iseraela: “Eiaha oe e faariro i ta oe mau tamahine ei faaturi, o te riro te fenua atoa ei faaturi, e î aˈera te fenua i te ino.” Ua riro mau â te mau ture e opani ra i te ohipa faaturi e tae noa ˈtu i te ohipa mahu, e faarirohia na hoi ei “ohipa faufau”, ei paruru no te nunaa taatoa, i te pae tino e tae noa ˈtu i te pae varua. — Levitiko 19:29; 20:13.
Te faaturiraa i te pae varua: e peu ino roa ˈtu â
4. Eaha te huru ohipa faaturi ino roa ˈtu â?
4 Teie râ, i mua i te aro o Iehova, te vai ra te hoê huru faaturi ino roa ˈtu â: te faaturiraa i te pae varua. Oia hoi te auraa, te faahua haamoriraa i te Atua a pûpû noa ˈtu ai i te hoê haamoriraa i te tahi atu mau atua. Ua faaturi o Ierusalema tahito ra ma te hoê huru faaturi ino roa ˈtu â i te pûpûraa ˈtu i te mau taoˈa na te mau nunaa e rave na i te ohipa faaturi i te pae varua e oia, e ma te haaviivii atura hoi i te haamoriraa viivii ore. — Ezekiela 16:34.
5, 6. I teie senekele e XX, eaha te amuiraa e rave nei i te ohipa faaturi i te pae varua, e eaha te mau uiraa ta te reira e faatupu mai?
5 I teie atoa senekele e XX, te rave nei te amuiraa faaroo i roto i te ao taatoa nei, i te ohipa faaturi i te pae varua. O te amuiraa faaroo kerisetiano te tuhaa matamua o taua amuiraa ta te Bibilia e parau ra e “o Babulonia rahi, o te metua vahine o te mau faaturi, e no te mau mea faufau o te ao nei”. — Apokalupo 17:5.
6 E inaha hoi, eaha ïa te hopea o Babulonia Rahi? Eaha atoa hoi to te reira auraa no outou, outou e te feia herehia e outou ra? Mai te peu e ua faautua te Atua i te mau vahine faaturi i Iseraela tahito ra, eaha ïa to ˈna manaˈo i te mau ohipa faaturi i te pae varua e ravehia nei i to tatou nei tau? Na te mau tumu parau i mua nei e pahono mai i taua mau uiraa ra e te tahi atoa hoi mau uiraa e ati maite i te reira.