Ua tae mai te hora haavaraa a te Atua
“A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.” — APOKALUPO 14:7.
1. Eaha to roto i te mau pene matamua o te Apokalupo?
E RAVE RAHI mau parau maere mau to roto i te buka Apokalupo teie e tupu nei i to tatou nei tau. Ua faahiti mai te tumu parau na mua ˈtu vetahi o taua mau parau tohu ra, no nia iho â râ i te vahiraahia aore ra iritiraahia na tapao taati taipe e ono ra. Ua hohora mai te iritiraahia taua mau tapao taati ra i te parau no nia i te hororaa no te haamou, o na taata e maha e parahi ra i nia i na puaahorofenua e maha o te apokalupo, i teie mau “mahana hopea” nei (Timoteo 2, 3:1; Apokalupo 6:1-8). Ua faahiti atoa mai te reira i te parau no nia i te feia e faatere atu e te Mesia i roto i te raˈi e no nia i te feia e ora ˈtu mai roto atu i “te ati rahi” ra e a parahi atu ai i nia i te fenua nei e a muri noa ˈtu. Te faaite maira na tapao taati e ono nei e “fatata” roa te Atua i te faatupu i ta ˈna haavaraa. — Apokalupo 1:3; 7:4, 9-17.
2. E tia na pu taipe toohitu e faahitihia i roto i te pene 8 o te Apokalupo ia huti i to tatou manaˈo i nia i te aha?
2 Te toe ra râ hoê tapao taati, te hituraa ïa. Te haapapu maira te Apokalupo 8:2 eaha to roto a tatarahia ˈi oia. Teie hoi ta tatou e taio: “E ua hiˈo atura vau i na melahi toohitu tei tia i mua i te aro o te Atua ra; e e pue pu e hitu tei hopoihia mai ia ratou ra.” E i te irava 6: “Ua faaineine ihora na melahi toohitu i mau i na pu e hitu ra e faaoto.” I te mau tau bibilia, e faaotohia na te pu no te faaite i te parau no te tahi mau ohipa faufaa roa e tupu. Na reira atoa na oto pu e hitu i te huti i to tatou manaˈo i nia i te tahi mau tumu parau faufaa roa, no to tatou nei tau. E a faaoto noa ˈi te mau melahi i te pu, te haavitiviti nei ïa te mau Ite i te haere e poro i te mau parau apî faufaa roa e piahia maira e na oto pu tataitahi.
Te auraa o te mau oto pu
3. Te faataipe ra na pu toohitu i te aha?
3 Te faahaamanaˈo maira taua mau oto pu ra i te mau ati ta Iehova i tuu mai i nia ia Aiphiti i tahito ra. Te faaite maira taua mau ati ra i te parau no te haavaraa a te Atua i nia i taua Puai rahi Matamua ra e i nia i ta ˈna haapaoraa hape, ua iriti atoa mai râ te reira i te uputa no te faaoraraa mai i te nunaa a te Atua. Ua riro atoa te mau oto pu o te Apokalupo ei mau ati i tuuhia mai i to tatou nei tau, i nia i te ao a Satani e i nia i ta ˈna haapaoraa hape. E ere râ hoi te reira i te mau ati mau ia au i to ˈna auraa mau, e mau poroi peapea râ e faaite mau i te mau haavaraa a Iehova. Te faaineine atoa ra taua mau ati ra i te uputa no te faaora mai i te mau tavini a te Atua.
4. Nafea na pu toohitu i te faarooraahia i to tatou nei tau?
4 Ia au i taua na oto pu e hitu ra, e rave rahi mau opuaraa etaeta mau tei vauvauhia mai no te tairi i te ao a Satani, i roto i na tairururaa matahiti taa ê e hitu, i faatupuhia e te mau tavini a Iehova mai te matahiti 1922 mai e tae mai i te matahiti 1928 ra. E rave rahi o taua mau hanere mirioni parau no nia i taua mau opuaraa ra i haapararehia. Teie râ, aita noa te haaparareraahia taua mau poroi etaeta mau ra i taotia-noa-hia i taua mau matahiti ra; ua tamau noâ oia i roto i te roaraa o te mau mahana hopea. I teie mahana, te puai noa ˈtura taua mau parau i te faaroohia, inaha e rave rahi mirioni taata no roto mai i te “feia rahi roa” tei tahoê atu i to ratou reo i to te pǔpǔ iti kerisetiano faatavaihia, tei haamata i te poro i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua (Apokalupo 7:9). E i teie nei, i te mau matahiti atoa, te faaite ra taua nahoa taata e rahi noa ˈtura o taua mau mirioni Ite, ma te faateitei roa ˈtu â i to ratou reo e ua oti te ao a Satani i te haavahia.
5. Te faahohoˈa ra “te toru o te tufaa” e roo-na-mua-hia i te faautuaraa i tei hea tuhaa o te ao nei, e no te aha?
5 I roto i te Apokalupo 8:6-12, te faaroohia ra te oto pu o na pu matamua e maha. Ua tuuhia mai te uâ paari, te auahi e te toto e ua tairi ihora te “toru o te tufaa” o te ao nei. No te aha hoi te tufaa i faahapehia o teie nei ao e haavahia ra i te haavaraa matamua, e parauhia ˈi e “te toru o te tufaa”? No te mea, mai te peu e i mua i te aro o te Atua, e tia mau â te amuiraa taatoa a Satani ia faahapahia, te vai atoa ra te hoê tufaa te tia ia faahapahia ˈtu â. Eaha ïa tufaa? Te tufaa i rave i te iˈoa o te Mesia, oia hoi te amuiraa faaroo kerisetiano. A faaroo ai oia i te mau poroi haavaraa a te Atua i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, ua parare roa to ˈna mana i nia fatata te toru o te tufaa o te huitaata nei.
6. No te aha Iehova i vaiiho ai i te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te haamouraa?
6 E hotu te mau haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano no na roaraa matahiti apotata 1 900, aore ra faarueraa i te kerisetianoraa, ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i faaite atea mai (Mataio 13:24-30; Ohipa 20:29, 30). Te faaite maira te mau melo o te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano ia ratou, ei mau orometua no te kerisetianoraa, ua atea ê roa râ ta ratou mau haapiiraa i te parau mau bibilia, e te tamau nei to ratou haerea viivii i te faahaama i te parau no te iˈoa o te Atua. Ua faaitehia mai e e hopoia mau â ta ratou i roto i te toto i manii i roto i te mau tamaˈi o teie senekele e XX ta ratou i turu. E tuhaa papu maitai to te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te amuiraa o te mau mea a Satani. No reira hoi o Iehova e tuu mai ai i mua ia ˈna i te mau poroi puai mau e te etaeta atoa e haapapu mai e eita mau â oia e tia ia fariihia e te Atua. Mai ia Iehova i faarue i te nunaa ati iuda o te senekele I no te haamouraa, na reira atoa oia i te faarue i te amuiraa faaroo kerisetiano. — Mataio 23:38.
Faaora-faahou-hia mai no te hoê ohipa pororaa i roto i te ao taatoa nei
7, 8. a) Ia au i te pene 9 o te Apokalupo, eaha ta te pae o te pu e faaite maira? b) Te faahohoˈa ra te mau akaride i te aha?
7 I roto i te Apokalupo 9:1, te faaoto ra te pae o te melahi i ta ˈna pu, e te faaite maira te orama i te parau no te hoê fetia i te mairiraa mai i nia i te fenua nei. E taviri ta taua fetia ra no te iriti i te uputa o te hoê abuso tei reira te opaniraahia e rave rahi mau akaride. Taua fetia ra, o te Arii ïa a Iehova, o Iesu Mesia o tei haamau-noa-hia ˈtura ei Arii i roto i te raˈi. Te mau akaride o te mau tavini ïa a te Atua tei hamani-ino-hia e mai te huru ra ïa e tei faaore-roa-hia a tapeahia ˈi i te matahiti 1918 ra te feia e hopoia ta ratou i rotopu ia ratou, i roto i te fare tapearaa. I teie nei râ, te faaora ra te Mesia, tei faaariihia i nia i te raˈi, ia ratou ia nehenehe ratou e poro faahou i roto i te ao taatoa nei, ma te haapeapea rahi i te mau upoo faatere haapaoraa, tei opua e ia ore roa ta ratou ohipa pororaa. — Mataio 24:14.
8 Mai teie te huru to te Apokalupo 9:7 faataaraa mai i te parau no te mau akaride: “E te huru o taua mau akaride ra, mai te puaahorofenua ïa i faanehenehehia no te tamaˈi ra; e to nia iho i to ratou mau upoo ra, mai te korona auro te huru, e to ratou mata mai te mata taata nei ïa.” Te faahiti faahou ra te irava 10 e: “E to ratou hope ra mai to te pata ra ïa, e e tara tei roto i to ratou mau hope.” Inaha, taua mau akaride ra o te toea ïa o te feia aiˈa o te Basileia i faaora-faahou-hia mai, e tei apiti faahou mai i roto i te hoê tamaˈi i te pae varua mai te matahiti 1919 maira. Ma te faaitoito-faahou-hia, te poro nei ratou i te poroi haavaraa etaeta mau a te Atua, i nia iho â i te amuiraa faaroo kerisetiano viivii mau.
9, 10. a) Eaha ta te ono o te pu e faaite maira? b) O vai ma ˈtu â te mau taata e faahohoˈahia i te mau muriadi mau puaahorofenua puai?
9 E teie nei, o te ono o te melahi teie e faaoto nei i ta ˈna pu (Apokalupo 9:13). Te faaite ra taua oto pu ra i te parau no te tuuraahia mai te mau nuu puaahorofenua. Te haapapu maira te irava 16 e: “e piti ïa muriadiraa i te muriadi” ratou rahiraa, oia hoi e 200 mirioni. Mai teie te huru te faataaraahia mai to ratou parau i roto i te mau irava 17 e te 19: “E te afii o taua mau puaahorofenua ra, mai te afii ïa o te liona ra: e ua puroro maira te auahi, e te au auahi, e te gopheri, no roto i to ratou vaha. (...) mai te ophi hoi to ratou aero.” Tei raro aˈe taua mau nuu ra i te aratairaa a te Arii ra o Iesu Mesia. Auê ïa ohipa riaria mau e!
10 Te faahohoˈa ra ïa taua mau puaahorofenua ra ia vai? I te mea hoi e e rave rahi mirioni ratou, eita ïa ratou e nehenehe e faataipe-noa-hia i te mau melo o te toea tei faatavaihia, inaha fatata e 8 800 anaˈe ratou e toe nei i nia i te fenua nei i teie mahana. E ô mai râ i roto i teie mau muriadi puaahorofenua te “feia rahi roa” o te Apokalupo pene 7, te feia e tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. I roto i te Bibilia, e pinepine te parau ra “muriadi” i te horoa i te auraa no te hoê numera rahi roa, aita e taaraa. No reira, eita noa e itehia i roto i taua mau puaahorofenua taipe ra, te pǔpǔ o te mau kerisetiano faatavaihia e iti noa ˈtura o te mau mirioni atoa râ taata o te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” e rahi noa ˈtura, teie e tamau nei i te faaite ma te hoê reo puai i te ohipa pororaa i te vahi taata ra, i haamatahia e te toea faatavaihia i faaauhia i te mau akaride. — Ioane 10:16.
11. ‘Tei to ratou vaha te mana o te puaahorofenua’, i roto i tei hea auraa, e nafea ratou ia ‘haamauiui e to ratou aero’?
11 Teie te taiohia i roto i te Apokalupo 9:19: “Tei te vaha hoi te puai o taua mau puaahorofenua ra” e “[i to ratou aero ratou e haamauiui ai]”. Nafea hoi te mana ia itehia i roto i to ratou vaha? Teie ïa, inaha a hia rahiraa matahiti i teie nei, na roto i te ravea o te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e te tahi atu mau putuputuraa, ua haapii te mau tavini a te Atua nafea râ ia poro ma te papu maitai i te mau haavaraa a te Atua. Nafea râ ratou ia haamauiui e to ratou ra aero taipe? Na roto ïa i te opereraa i te mau miria rahiraa vea aore ra buka bibilia i roto i te ao nei, ma te vaiiho i muri ia ratou i te mau poroi e patiapûpû roa i te ao a Satani. I mua i te aro o to ratou mau enemi, mai te huru mau ra ïa e e tau muriadi e muriadiraa taua mau nuu puaahorofenua ra.
12. E tia i te mau akaride e te mau puaahorofenua ia tamau â i te aha, e eaha te faahopearaa ta ta ratou ohipa e faatupu?
12 E tia ˈtura ïa i te mau akaride e te mau puaahorofenua taipe ia haere e faaite i te mau haavaraa a te Atua ma te faateitei roa ˈtu â i to ratou reo e ma te papu maitai, a fatata noa mai ai ta ˈna mahana tahooraa. No te feia aau tae mau, ua riro taua mau poroi ra ei parau apî faahiahia roa ˈˈe. No te feia râ mea au aˈe na ratou te ao a Satani, e ere roa ˈtu ïa i te parau maitai, inaha te faaite maira taua mau haavaraa ra i te parau no te haamouraa e fatata roa maira o te ao here-roa-hia e ratou ra.
13. Eaha “te toru o te pohe” i tuatihia mai i te hitu o te pu, e ua riro ei “pohe” i roto i tei hea auraa?
13 Tei roto te mau akaride tere haamou e te mau nuu puaahorofenua i te piti e te pohe matamua o na “pohe” e toru i haapaohia e te Atua (Apokalupo 9:12; 11:14). Eaha hoi te toru o te “pohe”? Teie ta te Apokalupo 10:7 e parau ra: “Ia tae râ i te tau faaotoraa a te toohitu o te melahi ra (...) ia tupu faaoti roa te parau aro a te Atua i ta ˈna i faaite mai i tana mau tavini i te mau peropheta ra.” No nia hoi taua parau aro ra i te “huaai”, i tǎpǔ-matamua-hia mai i te ô i Edene ra (Genese 3:15). Taua “huaai” ra o Iesu ïa te melo matamua, e tei roto atoa hoi te mau kerisetiano faatavaihia e apiti mai ia ˈna e e faatere atu i pihai iho ia ˈna i roto i te mau raˈi. No nia i te Basileia i te raˈi a te Atua atura ïa taua parau aro ra. E tuu mai taua Basileia ra i te toru o te “pohe” i opuahia e te Atua, inaha e faatupu roa oia i te mau haavaraa a te Atua i nia i te ao a Satani.
Ua haamauhia te Basileia
14. Eaha ta te hitu o te oto pu o te Apokalupo 11:15 e faaite maira?
14 E teie atura ïa te ohipa faahiahia roa e tupu! Te na ô ra te Apokalupo 11:15 e: “Ua faaoto maira te toohitu o te melahi ta ˈna, e e mau reo rarahi atura tei nia i te raˈi, i te na ôraa e, O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu e to ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna e a muri noa ˈtu.” Oia mau, ua faaite-atea-hia mai e ua haamauhia te Basileia o te Atua e o te Mesia i roto i te mau raˈi i te matahiti 1914. A faaitoito-faahou-hia ˈi te mau melo o te toea faatavaihia i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, ua haere aˈera ratou e faaite ma te faateitei i te reo, i taua mau parau apî ra.
15. Eaha te ohipa i horoa mai i te hoê omuaraa apî i te pae no te ohipa pororaa i te Basileia i te matahiti 1922 ra?
15 I roto i te tairururaa i faatupuhia i te matahiti 1922 e te mau tavini o Iehova i Cedar Point, i Ohio (Etats-Unis), ua faaitehia ˈtura i mua e rave rahi mau tausani taata i tae mai i teie nei parau putapû mau e na ô ra e: “Teie te mahana o te mau mahana atoa. Teie hoi, te faatere nei te Arii! O outou to ˈna mau vea. No reira: A haere e faaite, a haere e faaite, a haere e faaite i te Arii e to ˈna Basileia!” Ua horoa aˈera taua parau nei i te omuaraa no te ohipa pororaa rahi no nia i te Basileia i te vahi taata ra, tei faaô atoa mai hoi i roto, i te mau haavaraa i faaitehia mai e na melahi toohitu ra e faaoto ra i te pu. I teie nei mahana, te faaitoito nei te mau tavini a Iehova, oia hoi, ua raeahia ratou i te toru mirioni e te afa tei purara ê i roto hau atu i te 55 000 amuiraa i roto i te ao atoa nei, i roto i taua ohipa pororaa o te Basileia na te ao taatoa nei. Oia mau, ua muriadi mau â ïa ratou!
16. Ia au i te pene 12 o te Apokalupo, eaha ˈtu â te tahi ohipa e tupu i nia i te raˈi e i nia i te fenua nei, ta te hitu o te oto pu e faaite mai?
16 Te vai aturâ te tahi atu mau parau ta te hitu o te melahi e faaite. I roto i te Apokalupo 12:7, te taiohia ra e: “E tamaˈi i nia i te raˈi [i taua tau ra]”. Te faahiti ra te irava 9 i te parau no te faahopearaa o te ohipa i ravehia e te Mesia, oia hoi te Arii. Teie hoi ta tatou e taio: “Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.” Te na ô râ te irava 12 e: “E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra!” Oia mau, ua tamâhia te mau raˈi i te mana o Satani, e inaha o te oaoa rahi atura ïa i rotopu i te mau melahi haapao maitai. Eaha ˈtura ïa to te reira auraa no te huitaata nei? Te na ô râ taua irava ra e: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”
17. No te aha mea tano mau â ia faataahia mai te parau no te mau faatereraa o te ao nei mai “te hoê puaa taehae” i roto i te pene 13 o te Apokalupo?
17 Te faataa maira te Apokalupo 12:3 ia Satani mai te hoê ‘teni rahi e hitu omii, auahuru hoi tara’, mai te hoê puaa riaria mau e haamou. No reira na ˈna mau atura ïa i hamani i te “puaa [taehae]” politita o te fenua nei i faataahia mai i te pene 13, irava 1 e te 2. E hitu atoa to taua puaa ra omii e auahuru tara, mai ia Satani. Te na ô ra te irava 2 e: “E ua horoa maira te teni [o Satani] i to ˈna iho puai, e to ˈna iho terono, e te mana rahi no ˈna.” Mea tano mau atura ïa ia faataa i te parau no te mau faatereraa politita mai te huru o te hoê puaa taehae, inaha hoi, i te senekele noa e XX, ua hau atu i te hanere mirioni taata tei pohe i roto i te mau tamaˈi i tupu i roto i te mau nunaa.
18. Te faahohoˈa ra te puaa e piti tara e parauhia ra i roto i te Apokalupo 13:11 i te aha, e nafea hoi ta ˈna mau ohipa ia faaohie i te faataa mai e o vai mau na o ˈna?
18 Te faataa maira te pene 13 o te Apokalupo i te parau no ‘te tahi atu puaa e te haerea mai mai raro i te fenua nei; e piti o ˈna tara mai to te arenio ra, mai to te teni râ to ˈna reo’. (Irava 11.) Taua puaa e piti tara ra, o te tahoêraa politita ïa i rotopu i to Beretane e to Marite. Mai te arenio ra to ˈna huru, te parau ra hoi oia e e ere oia i te mea ino e te parau atoa ra oia e o ˈna te huru faatereraa maitai roa ˈˈe. Te parau ra hoi oia mai te teni ra te huru, mai ïa Satani, e ua mairihia oia i te iˈoa ra “te tahi ïa puaa taehae”, no te mea te faaohipa ra o ˈna i to ˈna mana mai te puaa ra te huru. Te haamǎtaˈu nei oia, te faahepo nei e te faaohipa atoa nei oia i te haavîraa i te mau taime atoa ta ˈna huru faatereraa e ore ai e fariihia. Aita roa ˈtu o ˈna e faaue ra ia aurarohia te Basileia o te Atua, te faaitoito ra râ oia ia auraro te taata i te ao a Satani. No reira te irava 14 e parau ai e: “Te haavare nei oia i to te ao.”
19, 20. a) Te haapapu maira te oreraa te mau tavini a Iehova e taiva i te aha? b) Nafea tatou e ite ai e e upootia mau â te toea faatavaihia i nia i te ao a Satani?
19 Mea atâata mau â ia ore i roto i te hoê ao i faaterehia e Satani, no te feia iho â râ, teie e auraro nei i te faaueraa a Iesu i horoahia i te mau kerisetiano mau, e ere hoi ratou na to teie nei ao (Ioane 17:16). No reira, i te mea hoi e, i roto i te ao atoa nei, aita te mau tavini a te Atua e taiva nei e te vai tahoê noa nei râ ratou, e te tamau nei ratou i te arue ia Iehova e i to ˈna mau haerea tia, te faaite maira ïa te reira ma te papu maitai i te puai o te Atua e te haamaitairaa ta ˈna e horoa mai nei i nia ia ratou. Te tapea nei ratou i to ratou haapao maitai i mua i te hoê patoiraa uˈana, i mua i te hamani-ino-raa e i mua atoa i te pohe.
20 O te toea faatavaihia tei riro taa ê ei tapao na Satani no te mea e titauhia hoi to ˈna mau melo ia faatere i pihai iho i te Mesia. Te faaite maira râ te pene 14 o te Apokalupo e e tahoêhia te feia i maitihia ra, oia hoi na melo 144 000, e te Mesia, ma te fanaˈo atoa i pihai iho ia ˈna i te mana arii. Ua ati maite atoa maira ratou i to ratou Fatu, inaha, te taiohia ra i te irava 4 e: “o te feia teie e pee i te Arenio i to ˈna atoa ra mau haerea.” E te reira noa ˈtu te hamani-ino-raa riaria mau ta Satani i tuu i nia ia ratou.
Te tuhaa matamua e roohia i te mau haavaraa a te Atua
21, 22. a) Eaha te mau parau a te mau melahi e itehia i roto i te Apokalupo 14:7, 8? b) No te aha te hoê melahi e faaite ai e ua topa o Babulonia, inaha, te vai nei â hoi oia?
21 Ia au i te Apokalupo 14:7, te pii hua ra te hoê melahi i te na ôraa e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuafaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra.” O vai hoi tei faautua-na-mua-hia e te Atua? Te pahono ra te irava 8 e: “Ua pee maira te tahi melahi i muri iho, i te na ôraa e, Ua mairi e, ua mairi taua oire rahi ra, o Babulonia, no te mea ua faainu oia i te mau fenua atoa i te uaina ra i te riri o ta ˈna ra faaturi!” I ǒ nei, a tahi roa ra hoi, te faahiti ra te Apokalupo i te parau no “Babulonia Rahi”, te hau emepera o te haapaoraa hape i roto i te ao taatoa nei.
22 I te mea hoi e e mana â to te haapaoraa fatata i te mau vahi atoa i nia i te fenua nei, no te aha te melahi e parau ai e ua mairi aore ra ua topa ê na o Babulonia Rahi? Eaha hoi te ohipa i tupu i te matahiti 539 hou to tatou nei tau, a topa ˈi o Babulonia tahito ma te ore râ hoi i haamou-roa-hia? Ua hoˈi aˈera te mau tavini a Iehova i hopoi-tîtî-hia i roto i to ratou fenua e piti matahiti i muri aˈe e ua haamau faahou aˈera hoi i reira, i te haamoriraa mau. Na reira atoa, i te mea e mai te matahiti 1919 mai, ua rave faahou te mau tavini a te Atua i ta ratou taviniraa e ua ite faahou i te ruperupe i te pae varua, ua riro ïa te reira ei haapapuraa mau i mua i te aro o Iehova e ua topa o Babulonia Rahi i taua matahiti ra. Ua haapao aˈera te Atua ia ˈna no te hoê haamouraa e tupu a muri aˈe.
23. a) Na te aha e faaite maira e e haamouhia iho â o Babulonia Rahi? b) Eaha ˈtu â vetahi mau parau tohu ta tatou e tuatapapa i mua nei?
23 Na mua ˈˈe râ to ˈna haamouraa e fatata roa maira, te ite nei o Babulonia o teie nei tau, i te hoê huru tupuraa fifi roa. I te mau vahi atoa, ua itehia to ˈna huru viivii, to ˈna huru taiata hairiiri mau, to ˈna haerea tia ore e to ˈna faaôraa i roto i te ohipa politita. I roto i te rahiraa o te mau fenua i te pae Europa ma, mea iti roa te taata teie e haere nei â i te mau Fare pure. I roto e rave rahi mau fenua socialistes, te faarirohia nei te haapaoraa mai “te opiumu o te nunaa”. Aita atoa te Babulonia o teie nei tau e faaturahia ra e te feia e poihâ nei i te Parau mau a te Atua. Te tiai nei ïa oia i teie nei i to ˈna haamouraa te tia mau iho â ia faataehia i nia ia ˈna. Oia mau, “te fatata maira te tau e tupu ai ra” i reira te mau ohipa e tupu e faaaueue ai te ao nei. E tuatapapa te mau tumu parau o te haapiiraa i mua nei o Te Pare Tiairaa i te mau parau tohu o te Apokalupo e faaite mai e te fatata roa maira te haamouraa o “te vahine faaturi” i te pae no te faaroo ra e o te taatoaraa o te amuiraa o te mau mea a Satani.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ Eaha ta na oto pu e hitu e faahitihia mai i te pene 8 o te Apokalupo, e faaite maira no to tatou nei tau?
◻ No te aha o te amuiraa faaroo kerisetiano na mua te roohia i te haavaraa?
◻ Nafea te ohipa pororaa a te toea faatavaihia e a te “feia rahi roa” i te faataaraahia mai i te pene 9 o te Apokalupo?
◻ Eaha te auraa o te parau i papaihia i roto i te Apokalupo 11:15 no te raˈi e no te fenua?
◻ Ia au i te Apokalupo 14:8, ua topa o Babulonia i te matahiti 1919 i roto i tei hea auraa, e eaha ïa te auraa to ˈna toparaa no ˈna iho?