Mau faufaa i tuatihia i te opuaraa mure ore a te Atua
“O Iehova (...) e tamau oia i to ˈna manaˈo i ta ˈna ra faufaa: i te parau ta ˈna i tuu mai e tausani noa ˈtu i te ui ra.” — SALAMO 105:7, 8.
1, 2. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e ua tuatihia te hoê faufaa i faaauhia i te oraraa o te rahiraa o te taata?
E NEHENEHE hoi te hoê faufaa e tuatihia i to outou oraraa — i to outou oraraa i mutaa iho, i teie nei e a muri aˈe. ‘Eaha ïa faufaa i faaauhia?’ ta outou paha ïa e ani mai. O te faaipoiporaa ïa. Oia mau, no roto mai hoi te rahiraa o tatou i te hoê faaipoiporaa e e rave rahi atoa hoi tei oti i te faaipoipo. E te feia atoa tei ore â i oti i te faaipoipohia, te manaˈo nei paha ratou e tamata i te hoê mahana i te mau oaoaraa o te faaipoiporaa.
2 Tau senekele i teie nei, ua faahiti aˈera te peropheta ra o Malaki i te parau no “te vahine a to apîraa na”, “to oe taua, e te vahine mau na oe i faaauhia ra”. (Malaki 2:14-16.) E nehenehe ta ˈna e parau e ua riro te faaipoiporaa ei faufaa i faaauhia, no te mea e parau faaau te reira i rotopu e piti na taata e titau ra hoê â tapao. Ua riro te faaipoiporaa ei faufaa e faaauhia i na taata e piti e farii i te riro mai ei tane e ei vahine, e farii i te rave i te tahi ohipa no te tahi e te tahi e a tiaturi atu ai e huti mai i te tahi mau haamaitairaa e vai maoro atu.
3. No te aha e nehenehe ai e parau e e rahi aˈe te tahi atu mau faufaa i faaauhia, i te ohipa mai i nia ia tatou, i te faaipoiporaa iho?
3 E nehenehe hoi e manaˈo e ua riro te faaipoiporaa ei faufaa i faaauhia o te faatupu rahi i te tahi ohipa i nia i te taata nei. Teie râ, te faahiti ra te Bibilia i te parau no te tahi mau faufaa i faaauhia. Ma te vauvau mai i te taa-ê-raa i rotopu i te mau faufaa i faaauhia i roto i te Bibilia e te tahi atu mau faufaa i faaauhia i te pae no te haapaoraa, te haapapu ra te hoê buka e i roto anaˈe i te Bibilia “taua faanahoraa no nia i te mau auraa e vai ra i rotopu i te Atua e ta ˈna mau tavini e riro ai ei faanahoraa aano mau o te ohipa mai i roto i te ao taatoa nei”. Oia mau, ua tuatihia taua mau faufaa i faaauhia ra i te opuaraa mure ore a to tatou Poiete here mau. Mai ta tatou e tuatapapa, e nehenehe te reira e faatupu mai i te mau haamaitairaa eita e nehenehe e parau. E hiˈopoa anaˈe na nafea râ.
4. Eaha te faufaa matamua i faaauhia, e horoa maira i te haamaramaramaraa no nia i te opuaraa mure ore a te Atua?
4 Ua ite maitai tatou eaha te mau faahopearaa peapea mau ia Adamu raua o Eva i ore i auraro i te mana o te Atua. No roto mai hoi ia raua to tatou huru taata tia ore, e faatupu mai i te maˈi e oia hoi i te pohe (Genese 3:1-6, 14-19). E nehenehe râ hoi tatou e oaoa i te mea e aita ta raua hara i faaore i te opuaraa a te Atua, e tiaturi nei e faaî i te fenua nei i te feia haamori mau e ora e a muri noa ˈtu ma te oraora maitai e ma te oaoa. No nia i taua tumu parau ra, ua haamau o Iehova i te faufaa e itehia i roto i te Genese 3:15 e na ô ra e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” Noa ˈtu te papu maitai o taua mau parau nei e to ratou auraa taipe, e riro râ hoi te tahi mau uiraa i te ô mai. Nafea o Iehova ia faatupu i te mau parau tǎpǔ i tuatihia i taua faufaa i faaauhia ra?
5, 6. a) Eaha ta te Atua i opua e faaohipa no te faatupu i ta ˈna opuaraa? b) No te aha tatou e tia ˈi ia anaanatae i te ravea i faaohipahia e te Atua no te reira?
5 Ua opua aˈera te Atua e faaau i te tahi atu mau faufaa, e inaha e hitu atura ïa rahiraa faufaa, ia faaô mai tatou i tei faaauhia i Edene ra. Te feia atoa e hinaaro e ite i te hoê oaoaraa mure ore, e tia ïa ia ratou ia taa i te auraa o taua mau faufaa ra. E tia atoa ia tatou ia ite e afea râ e mea nafea i te faaauraahia, i rotopu ia vai e ia vai, eaha taua mau parau ra e ta ratou e titau ra, e eaha te mau auraa e vai ra i rotopu ia ratou i roto i te opuraa a te Atua e horoa mai i te ora mure ore no te feia e auraro. E tano maitai te tuatapaparaa o taua mau faufaa ra i faaauhia a fatata noa mai ai te 22 no mati 1989, mahana i reira te mau amuiraa kerisetiano e putuputu ai no te faatupu i te Oroa a te Fatu ra, oroa no nia i taua mau faufaa i faaauhia ra.
6 Parau mau, no vetahi pae mea etaeta roa te parau no te faufaa i faaauhia e e ere hoi i te mea faufaa roa no te taata. Teie râ hoi te nehenehe e taio i roto i te Titionare o te Faufaa Tahito e tuatapapa i te parau no nia i te Atua (beretane): “I Tahito ra, e piti huru auraa parau to te mau parau ra ‘faufaa’ i te pae Hitia o te râ ma, i Heleni e i Roma (...): a tahi, te euhe e te faaauraa i te hoê faufaa e te piti, te here e te auhoaraa.” E nehenehe ta tatou e faariro i taua auraa parau e piti nei oia hoi — euhe e auhoaraa — ei parau tumu no te mau faufaa ta Iehova i faaau.
Te faufaa aberahama: niu no te mau haamaitairaa mure ore
7, 8. Eaha te huru faufaa ta Iehova i faaau ia Aberahama (Paraleipomeno 1, 16:15, 16)?
7 Ua riro te patereareha ra o Aberahama te “metua no te peritome ore atoa i faaroo ra”, ei “Taua no [Iehova]”. (Roma 4:11; Iakobo 2:21-23.) Ua faaau maira te Atua ia ˈna i te hoê euhe, e taati atura hoi oia i te hoê faufaa tei riro ei niu e nehenehe ai tatou e fanaˈo roa i te mau haamaitairaa mure ore. — Hebera 6:13-18.
8 Te noho noa râ o Aberahama i Ura, ua faaue maira Iehova ia ˈna e tere i te fenua ěê ra, oia hoi i Kanaana, ma te tǎpǔ mai ia ˈna e: “E faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe, e faarahi atu vau i to oe iˈoa, (...) e ei ia oe e maitai ai te mau fetii atoa o te ao neia.” (Genese 12:1-3). I muri iho, ua horoa riirii maira te Atua i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te mea ta tatou e parau ra e te faufaa aberahama: e fatu hoi te huaai, aore ra taata aiˈa, o Aberahama i te Fenua i tǎpǔhia maira; aita e papuhia ra te rahiraa o te mau huaai; e mau arii atura ïa to roto i te mau huaai o Aberahama raua o Sara. — Genese 13:14-17; 15:4-6; 17:1-8, 16; Salamo 105:8-10.
9. Nafea tatou e ite ai e e nehenehe tatou e fanaˈo i te tahi mau haamaitairaa i te faufaa aberahama?
9 Ua mairi te Atua i taua faufaa ra “[ta ˈu] faufaa ia oe [Aberahama]”. (Genese 17:2.) E tia râ hoi ia tatou ia papu e e ohipa atoa te reira i nia i to tatou oraraa, no te mea ua faaaano atu â te Atua i to ˈna faufaaraa i muri iho i te na ôraa mai e: “E haamaitai rahi roa vau ia oe na, e faarahi au i to huaai; mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai ra: e e noaa te uputa oire o to ratou mau enemi i to oe ra huaai; e e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” I te mea hoi e no roto tatou i taua mau “fenua” ra, e nehenehe tatou e ite i te tahi mau haamaitairaa i taua faufaa i faaauhia ra.
10. Eaha ta te faufaa i faaauhia ia Aberahama e haapii maira ia tatou?
10 E faaea anaˈe na tatou i teie nei i nia i ta te faufaa aberahama e nehenehe e haapii mai ia tatou. Mai te faufaa i faaauhia i Edene ra na mua ˈtu ia ˈna, te faaite atea maira taua faufaa nei i te parau no te hoê “huaai” e fa mai a muri aˈe, oia hoi te auraa no roto mai taua huaai ra i te taata nei (Genese 3:15). E na roto mai taua huaai ra ia Sema, e i muri iho ia Aberahama e ta ˈna tamaiti ia Isaaka. E mau arii hoi to roto, e e horoa mai oia i te tahi mau haamaitairaa, eiaha no te hoê noa fetii, no te taatoa râ o te mau taata o te mau fenua atoa. Mea nafea hoi taua faufaa i faaauhia ra i te faatupuraa i ta ˈna i opua ra?
11. Eaha te tupuraa mau i iteahia e te faufaa aberahama?
11 Ua rahi roa aˈera te mau huaai a Aberahama no roto mai ia Iakoba, aore ra Iseraela, e riro roa maira ei nunaa rahi. I te mea hoi e e huaai mau ratou na Aberahama i te tino nei, ua pûpûhia ïa ratou no te haamoriraa mau a te Atua o Aberahama, Isaaka e o Iakoba (Genese 28:13; Exodo 3:6, 15; 6:3; Ohipa 3:13). E pinepine te mau ati Iseraela i te fariu ê i te haamoriraa mau, “ua aroha maira [râ] Iehova ia ratou, e ua faaherehere mai ia ratou, (...) no ta ˈna faufaa ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iakoba; e aore â oia i faarue ia ratou ia pohe”. (Mau arii 2, 13:23; Exodo 2:24; Levitiko 26:42-45.) I muri aˈe atoa i to te Atua fariiraa i te amuiraa kerisetiano, ua tamau noa aˈera oia i te hoê tau i te hiˈo taa ê mai i to Iseraela, tei riro ei huaai na Aberahama i te tino nei. — Daniela 9:27.
Te huaai i te pae varua a Aberahama
12, 13. Mea nafea to Iesu faaiteraa mai e o ˈna te melo matamua a te huaai i roto i te tupuraa te faufaa aberahama i te pae varua?
12 Ua itea te faufaa aberahama i te tahi atu tupuraa, e teie nei i te pae varua. Mea fifi roa hoi ia taa i te reira na mua ˈˈe i te tau o Iesu, i teie râ mahana, e nehenehe ïa. Te haapapuhia maira taua tupuraa ra i nia i te hoê faito rahi aˈe i roto i te Parau a te Atua. Teie hoi ta Paulo i papai: “E teie nei, o Aberahama e tana huaai tei parauhia mai taua maitai ra. Aore oia i na ô e, To mau huaai, mai te mea e, e rave rahi; ei to huaai râ, mai te mea e hoê roa, oia hoi te Mesia nei.” — Galatia 3:16.
13 Oia mau, e na roto mai te huaai i te hoê noa ra opu, aore ra fetii. Mai te reira hoi te huru no Iesu, te hoê ati Iuda i te tino nei, te hoê huaai a Aberahama (Mataio 1:1-16; Luka 3:23-34). Hau atu, i nia i te raˈi, no roto mai oia i te fetii o te Aberahama Rahi. Ia haamanaˈo na tatou e ma te hoê faaroo hohonu mau, ua ineine roa o Aberahama i te faatusia i ta ˈna tamaiti ia Isaaka ahiri te Atua i hinaaro na (Genese 22:1-18; Hebera 11:17-19). Oia atoa o Iehova, ua tono mai oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i nia i te fenua nei, ia nehenehe oia e horoa mai i te hoê tusia taraehara no te taata e tiaturi ia ˈna (Roma 5:8; 8:32). Te taa ra ïa ia tatou e no te aha o Paulo e parau ai e o Iesu Mesia te melo matamua o te huaai a Aberahama i faahitihia i roto i taua faufaa i faaauhia ra.
14. Eaha te piti o te tuhaa o te huaai a Aberahama, e tia ˈtu â ia tatou ia rave i tei hea tuatapaparaa?
14 Te parau ra o Paulo i muri iho e, i roto i te tupuraa i te pae varua, e ‘faarahi te Atua i te huaai a Aberahama’. Teie ta ˈna i papai: “E no te Mesia outou na, e huaai ïa outou na Aberahama, e e feia aiˈa ïa i tei parauhia maira.” (Genese 22:17; Galatia 3:29). Taua feia aiˈa ra o na 144 000 kerisetiano faatavaihia ïa i te varua, oia hoi te piti o te tuhaa o te huaai a Aberahama. Aita ratou i taa ê i te melo matamua o te huaai, “no te Mesia” râ ratou. (Korinetia 1, 1:2; 15:23.) Ua ite tatou e e ere e rave rahi o ratou no roto mai ia Aberahama iho, no te mea no roto mai ratou i te mau nunaa e ere i te ati iuda. Te vahi faufaa roa ˈtu â, i roto i te tupuraa i te pae varua, e ere ratou no roto i te fetii o te Aberahama Rahi ra o Iehova, no roto mai râ ratou i te fetii tia ore o te taata hara ra o Adamu. E tia ˈtura ïa ia tatou ia tuatapapa i te mau faufaa e horoahia mai i muri iho ia ite tatou e nafea râ taua feia aiˈa ra e nehenehe ai e faaî i te mau huru e titauhia no te riro mai ei mau melo na te “huaai a Aberahama”.
Ua amuihia mai te faufaa o te Ture no te hoê noa taime
15-17. a) No te aha te faufaa o te Ture i amuihia mai ai i te faufaa aberahama? b) Mea nafea te Ture i te faatupuraa i taua mau tapao ra?
15 I muri aˈe i to te Atua faaauraa i te faufaa aberahama, te ravea faufaa roa no te faatupu i ta ˈna opuaraa no a muri atu, nafea ïa te feia aiˈa o te Huaai ia paruruhia i te ino aore ra i te haamouraa e tae roa ˈtu i te taime i haapaohia no to ˈna faraa mai? E ia tae mai te Huaai, nafea ïa te feia haamori mau e nehenehe ai e taa e tera te Huaai? Te pahono ra o Paulo i taua mau uiraa ra ma te haapapu mai i te paari o te Atua i to ˈna amuiraa mai i te faufaa a te Ture no te hoê noa taime. Teie ta ˈna i papai:
16 “No te aha hoi te Ture? I tuu-atoa-hia mai te reira no te hara, e ia tae mai te huaai no ˈna taua parau i parauhia maira, i tuuhia mai te ture na roto i te nanai melahi i te rima o te arai ra. (...) riro atura te Ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo.” — Galatia 3:19, 24.
17 I te mouˈa i Sinai, ua faaau aˈera o Iehova i te hoê faufaa otahi roa i rotopu ia ˈna e o Iseraela: te faufaa a te Ture, o Mose hoi te araib (Galatia 4:24, 25). Ua farii aˈera te nunaa e faaô ia ˈna i roto i taua faufaa ra, tei haapapuhia e te toto o te puaatoro ra e o te puaaniho (Exodo 24:3-8; Hebera 9:19, 20). Ua horoa ˈtu te reira na te mau Iseraela i te tahi mau ture teotaratia e te mau faanahoraa rarahi a te hoê faatereraa parau-tia. Te opani ra taua faufaa i faaauhia ra ia ratou ia taati atu na roto i te faaipoiporaa e te mau etene, ia rave i te hoê haerea taiata aore ra ia faaô atu i roto i te peu a te haapaoraa hape. Inaha, te paruru atura ïa te reira ia ratou a vai viivii ore noa ˈi te feia aiˈa e aratai tia ˈtu i te huaai (Exodo 20:4-6; 34:12-16). I te mea hoi e eita hoê noa ˈˈe ati Iseraela tia ore e nehenehe e faaau taatoa ia ˈna i taua ture ra, e haapapu na hoi te Ture i te hara (Galatia 3:19). Te haapapu atoa ra e mea titau-mau-hia te hoê tahuˈa hapa ore, e tavini tamau e oia atoa hoi i te hoê tusia o te ore e pûpû-faahou-hia i tera matahiti e i tera matahiti. Ua riro te Ture ei orometua o te aratai i te hoê tamarii i te taata haapii ta ˈna e hinaaro ra. E taua taata haapii ra o te Mesia ïa (Hebera 7:26-28; 9:9, 16-22; 10:1-4, 11). Ia taeahia ia ˈna te tapao ta ˈna e titau ra, e hope ïa te faufaa o te Ture. — Galatia 3:24, 25; Roma 7:6; hiˈo “Uiraa a te feia taio”, i roto i teie nei iho â vea.
18. Eaha ˈtu â te tiaturiraa i tuatihia i te faufaa o te Ture, no te aha i riro ai ei mea fifi roa ia taa i te auraa?
18 Ia ˈna i faaau i taua faufaa no te hoê noa taime ra, ua faaite maira te Atua i teie parau faahiahia mau: “E tena na, ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra (...). E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.” (Exodo 19:5, 6). Riro mai ei basileia arii e tahuˈa, auê ïa tiaturiraa hanahana mau e! Nafea râ hoi te reira e nehenehe ai e tupu? Mai ta te Ture i haapapu mai i muri iho, ua horoahia ˈtura i roto i te rima o te opu aratai (Iuda) e te opu tahuˈa (Levi) i te tahi mau hopoia taa ê (Genese 49:10; Exodo 28:43; Numera 3:5-13). Eita te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e riro mai ei raatira tivira e ei tahuˈa hoê â taime. E riro râ hoi tatou i te manaˈo e te mau parau a te Atua i faahitihia i roto i te Exodo 19:5, 6, ma te ore hoi i faaitehia mai e e nehenehe te mau taata e vai noa râ i raro aˈe i te faufaa a te Ture, e horoa mai i te mau melo ‘o te hoê basileia tahuˈa e o te hoê nunaa moˈa’.
Te faufaa i faaauhia ia Davida no te hoê Basileia
19. Mea nafea to te mau faufaa i faaauhia i te faaite-atea-raa mai i te mana arii?
19 I roto i te roaraa o te tau, ua faaau faahou aˈera o Iehova i te hoê faufaa o tei haapapu rahi mai â e nafea râ oia ia faatupu i ta ˈna opuaraa, ia oaoa tatou e a muri noa ˈtu. I hiˈopoa aˈenei tatou e ua faaite atea mai te faufaa aberahama i te parau no te hoê arii no roto mai i te huaai a Aberahama i te tino nei (Genese 17:6). Te faaite atoa ra te faufaa a te Ture e e itea mai te mau arii i rotopu i te nunaa o te Atua, inaha ua parau atura o Mose ia Iseraela e: “Ia tae oe i [te Fenua i tǎpǔhia maira] (...) e ia parau oe e, E faaarii au i te tahi arii i nia iho ia ˈu, mai te mau fenua atoa e haaati ia ˈu nei: o ta to Atua ra ta Iehova e haapao ra, o ta oe ïa e faariro ei arii i nia iho ia oe (...), e ore e tia ia faariro i te taata ê ei arii i nia iho ia oe ra.” (Deuteronomi 17:14, 15). Nafea hoi te Atua ia haamau i taua arii ra, e eaha hoi to te reira auraa e te faufaa aberahama?
20. Mea nafea to Davida e to ˈna huaai i te ôraa mai i roto?
20 Te arii matamua i Iseraela o Saula ïa, no roto mai i te opu o Beniamina, te taata râ i mono mai ia ˈna o Davida ïa, te hoê taata itoito e te haapao maitai no roto i te opu o Iuda (Samuela 1, 8:5; 9:1, 2; 10:1; 16:1, 13). A mau papu maitai ai te faatereraa a te arii ra o Davida, ua opua aˈera o Iehova e faaau mai i te tahi faufaa ia ˈna. Teie ta ˈna i parau na mua mai ia ˈna: “E faatia ˈi au i to oe ra huaai i muri aˈe ia oe ra, no to oe iho na opu e na ˈu e haamau i to ˈna ra hau. Na ˈna e faatia i te hoê fare no to ˈu nei iˈoa, e na ˈu e haamau i to ˈna terono i to ˈna ra basileia e a muri noa ˈtu.” (Samuela 2, 7:12, 13). Ia au i taua mau parau nei, na Solomona, te tamaiti a Davida, i mono mai i to ˈna metua tane e i patu i te hoê fare, aore ra hiero, no te Atua i Ierusalema. E ere râ hoi te reira anaˈe.
21. Eaha ta te faufaa i faaauhia ˈtu ia Davida no te hoê Basileia e titau ra?
21 Ua faaau aˈera o Iehova i muri iho i taua faufaa nei ia Davida e ua na ô atura ia ˈna e: “E to oe na fare e to oe ra basileia, e mau ïa i mua ia oe ra: to oe ra terono, e mau ïa e a muri noa ˈtu.” (Samuela 2, 7:16). Ma te papu maitai, te haamau ra te Atua i te hoê opu hui arii no Iseraela i roto i te fetii o Davida. Eita hoi te mau arii no roto noa mai i te opu fetii o Davida, e mono noa te tahi i te tahi. Oia mau, e faatere mai te hoê melo no roto mai i te opu fetii o Davida “e a muri noa ˈtu; e to ˈna terono, mai te mahana ïa i mua i [te Atua]”. — Salamo 89:20, 29, 34-36; Isaia 55:3, 4.
22. Eaha te faahopearaa o te faufaa i faaauhia ˈtu ia Davida i nia i te opu fetii o te Huaai, e eaha ihora hoi te ohipa i tupu?
22 Ma te papu maitai, te faataa maira te faufaa i faaauhia ˈtu ia Davida o vai ma te feia aiˈa e aratai tia ˈtu i te Huaai. Ua ite atoa te mau ati Iuda iho o te senekele I e e huaai te Mesia na Davida (Ioane 7:41, 42). Te faaî ra o Iesu Mesia, te melo matamua o te huaai o te faufaa aberahama, i te mau huru e titauhia no te riro mai ei Taata aiˈa e vai tamau mai no taua Basileia o Davida ra, ia au i ta te hoê melahi i haapapu mai (Luka 1:31-33). E nehenehe atura ta Iesu e faatere mai i nia i te Fenua i tǎpǔhia maira, oia hoi te basileia o te fenua nei i reira to Davida ariiraa. E tia mau â te reira ia faarahi i to tatou tiaturi ia Iesu. Te faatere nei oia ei arii, eiaha mai te ore e titauhia ra e te ture, ma te haru i te parahiraa arii, ia au râ i te hoê faanahoraa e tano maitai i te ture, i te hoê faufaa i faaauhia e te Atua.
23. Eaha ˈtu â te mau uiraa te tiâ ia haamaramaramahia?
23 I hiˈopoa aˈenei tatou e maha anaˈe o na faufaa a te Atua i tuatihia i te tupuraa te opuaraa a te Atua, oia hoi te haamaitairaa i te mau taata e a muri noa ˈtu. Mai ta outou paha e ite ra, te vai râ te tahi mau uiraa te tiâ ia haamaramaramahia: I te mea hoi e ua vai taata tia ore noa te mau taata, o vai ïa tahuˈa, e eaha hoi te tusia e nehenehe e faatitiaifaro tamau i taua huru tupuraa nei? Nafea hoi te mau taata e nehenehe ai e faaî i te huru mau e titauhia no te riro mai ei mau melo na te huaai o Aberahama? Te vai ra anei te tahi mau tumu e tiaturi ai tatou e eita te tiaraa arii e taotia-noa-hia i nia i te fenua nei? Nafea te huaai a Aberahama, te tuhaa matamua e te tuhaa e apiti atu ia ˈna, ia haamaitai mai i “te mau opu atoa o te fenua nei”, e tae noa ˈtu ia tatou tataitahi? E tuatapapa anaˈe na i taua mau uiraa ra.
[Nota i raro i te api]
a E faufaa i faaauhia i te hoê anaˈe taata, inaha o (te Atua) anaˈe te faatupu i te mau parau i faaauhia.
b “E parau taa ê te parau no nia i te faufaa no te haapaoraa Iseraela, te haapaoraa otahi e titau e ia ore roa ˈtu e taiva e o te opani hoi ia ati atu i e piti aore ra e rave rahi mau taatiraa, taa ê aˈe hoi i te tahi atu mau haapaoraa.” — Titionare o te Faufaa Tahito e tuatapapa i te parau no nia i te Atua (beretane), tuhaa 2, api 278.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ Mea nafea to te faufaa aberahama tuuraa i te niu e noaa mai ai ia tatou i te mau haamaitairaa mure ore?
◻ O vai te huaai a Aberahama i te tino nei? O te huaai taipe anei?
◻ No te aha te faufaa o te Ture i amuihia mai ai i te faufaa aberahama?
◻ Mea nafea te faufaa i faaauhia ˈtu ia Davida no te hoê Basileia i te taviniraa i te opuaraa a te Atua?
[Tapura i te api 11]
(Hiˈo i te papai)
Faufaa i faaauhia i Edene ra Genese 3:15
Faufaa aberahama
Huaai matamua
Piti o te tuhaa o te huaai
Mau haamaitairaa mure ore
[Tapura i te api 12]
(Hiˈo i te papai)
Faufaa i faaauhia i Edene ra Genese 3:15
Faufaa aberahama
Faufaa o te Ture
Faufaa i faaauhia ia Davida no te hoê Basileia
Huaai matamua
Piti o te tuhaa o te huaai
Mau haamaitairaa mure ore
[Hohoˈa i te api 8]
Ei faatupuraa i ta ˈna opuaraa no te taata nei, ua faaau te Atua i te hoê faufaa e te taata haapao maitai ra o Aberahama.