E haamauruuru Iehova i te faaroo e te itoito
“Ia hinaaro oia iho, e tia ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora oia ia matou i te umu auahi ura ra, e tia ïa ia ˈna ia faaora ia matou i to rima, e te arii.” — DANIELA 3:17.
1. Eaha te mau haapiiraa ta te tumu parau na mua ˈtu e haapapu maira, e no te aha e mea faufaa mau â ia hiˈopoa faahou i te reira?
UA HOROA mai te Arii o te ao taatoa nei, i te feia faatere i te tahi mau haapiiraa e ore roa e moehia no nia i to ˈna mana teitei. O ta tatou ïa i hiˈo aˈenei i roto i te tumu parau na mua ˈtu, na roto i te tuatapaparaa i te mau ohipa i tupu e tei faatiahia mai i roto i na pene matamua e ono o te buka a Daniela. Teie râ, e hiˈopoa faahou anaˈe na tatou i taua mau ohipa ra i tupu ia ite tatou eaha ˈtu â ta te reira e nehenehe e haapii mai ia tatou, a tapea noa ˈi i roto i to tatou feruriraa i teie mau parau a te aposetolo Paulo i faauruahia mai e te Atua, e na ô ra e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” — Roma 15:4.
2, 3. O vai ma te mau taurearea i rotopu i te feia i hopoi-tîtî-hia e te arii o Nebukanesa, e eaha ta tatou e nehenehe e faaoti no nia i te auraa o to ratou mau iˈoa?
2 I te matahiti 617 hou to tatou nei tau, i raro aˈe i te faatereraa poto roa a Iehoiakina, tamaiti a Iehoiakima, te arii ra o Nebukanesa faaueraa e ia arataihia mai i Babulonia vetahi mau taurearea ati Iuda ite roa ˈˈe e tei noaa i te paari. O Daniela, Hanania, o Misaela e o Azaria tei roto i taua mau taurearea ra. — Daniela 1:3, 4, 6.
3 Ia hiˈo tatou i te auraa o te iˈoa tataitahi o taua na taurearea Hebera toomaha ra, e mǎtaˈu na to ratou mau metua i te Atua noa ˈtu te ino e itea na i taua anotau ra i Iuda. Oia mau, te auraa o te iˈoa ra “Daniela” “o te Atua to ˈu Haava”. Te auraa o te iˈoa ra Hanania “ua hiˈo aroha mai Iehova”. E te iˈoa ra Misaela “O vai mau tei riro mai te Atua ra?” aore ra “O vai te taata o te Atua?”. E i te pae hopea, te auraa o te iˈoa ra Azaria “E tauturu mai o Iehova”. Eita e ore e e faaitoito atoa na te iˈoa iho o taua mau taurearea ra ia ratou ia tapea i to ratou haapao maitai i mua i te Atua hoê mau ra. Maoti râ hoi i te pii i taua na taurearea Hebera toomaha ra ma to ratou iˈoa, ua mairi aˈera te mau Kaladaio ia ratou i te iˈoa ra o Beletesazara, Sadaraka, Meseka e o Abede-nego. I te mea hoi e tei raro aˈe ratou i te faatîtîraa a te hoê puai ěê, aita ˈtura ïa ta ratou e parau i te pae no te maitiraa i te mau iˈoa tei mairihia i nia ia ratou e te feia i faatîtî ia ratou. — Daniela 1:7.
Ua tuuhia to ratou faaroo e to ratou itoito i roto i te tamataraa
4. Na te aha e faaite ra e mea hinaaro mau â na Iehova ia faatura to ˈna nunaa i ta ˈna mau ture no nia i te mau animala viivii ore e te viivii?
4 Mea mǎtaˈu mau hoi na te mau metua o taua na Hebera toomaha ra i te Atua. Ua horoa ˈtu ratou na ta ratou mau tamarii i te hoê omuaraa maitai roa i roto i te oraraa, eiaha noa na roto i te maitiraa no ratou i taua mau iˈoa ra, na roto atoa râ i te raveraa ia ratou ia au maite i te Ture a Mose, i roto iho â râ i te faatura i te mau ture i te pae no te maa e titauhia ra. Te haafaufaa atoa ra hoi te Atua iho o Iehova i taua mau ture ra e inaha, i muri aˈe i to ˈna faahitiraa mai e rave rahi mau ture, ua na ô atura oia e: “E haamoˈa hoi ia outou iho, ia moˈa outou no te mea te moˈa nei au.” — Levitiko 11:44, 45.
5. Mea nafea te haapao maitai o na ati Hebera taurearea toomaha haapii-maitai-hia i te tamataraahia?
5 Fatata roa te haapao maitai o taua na taurearea Hebera toomaha haapii-maitai-hia ra i te tuuhia i roto i te tamataraa. Nafea ïa? Ua “faataa[hia] ihora i te tufaa maa na ratou no te mau mahana atoa, no roto i ta ˈna iho, e no te uaina hoi ta ˈna i inu ra”. (Daniela 1:5.) Ua ite ratou e tei roto te puaa, te lapiti, te tio e te puhi i te mau maa opanihia e te Ture a Mose. Mea fifi roa atoa hoi te amuraa i te mau iˈo e faatiahia e te Ture, i roto i te aorai o te arii no Babulonia, no te mea aita e mea e haapapu ra ia ratou e ua faatahe-maitai-hia anei te toto o te mau animala. I te tahi aˈe pae, e nehenehe hoi taua mau iˈo ra e viivii i roto i te mau oroa a te mau etene. — Levitiko 3:16, 17.
6. Ua aha na ati Hebera toomaha i roto i te fifi?
6 Ua aha ihora ïa na ati Hebera toomaha? Te haapii maira te aamu e ua opua aˈera o Daniela, e ma te papu maitai to ˈna na hoa tootoru, e ore vaiiho ia ratou ia haaviiviihia e taua mau maa ra. “I parau ai oia” e ia horoa-noa-hia mai maa pota aore ra pipi na ratou eiaha râ i te mau maa maitatai a te arii, e ei maa pape maoti hoi i ta ˈna uaina. No ratou, e ere ïa te iteraa e eaha te mau maa au roa ˈˈe, i te mea faufaa. Eita e ore e ei faaroo e ei itoito mau e tia ˈi no te faatae atu i taua aniraa ra ma te onoono. Ua rave aˈera o Iehova, e haapao ra i taua na taurearea toomaha ra, e ia au mai te taata rahi o te feia toroa ia Daniela. Teie râ, ua haamarirau aˈera taua taata ra i te farii i taua aniraa na ˈna ra, inaha te mǎtaˈu ra oia e ia faaino roa taua huru maa ra i te oraora-maitai-raa o Daniela. Ua ani atura hoi oia e ia faatiahia ratou i te tamata i taua huru maa ra hoê ahuru mahana te maoro. Ua papu maitai ia ˈna e ia auraro oia i te Ture a te Atua, eita noa oia e tapea mai i te hoê haava manaˈo maitai, e vai oraora maitai atoa râ oia i te pae tino. Papu maitai e ua faaooohia taua na ati Hebera toomaha ra. — Daniela 1:8-14; Isaia 48:17, 18.
7. Mea nafea te haerea itoito o taua na taurearea Hebera toomaha ra i te haamauruururaahia?
7 Parau mau, ua tia mau â i taua na ati Hebera toomaha ra ia faaite i to ratou faaroo e to ratou itoito no nia i te tumu parau o te maa ta ratou e amu, ua haamauruuruhia râ ratou, no te mea ia hope na mahana hoê ahuru ra, ua hau ê to ratou nehenehe e mea maitai aˈe hoi ratou i te tahi pae. Hau atu, ua horoa maira Iehova na ratou i te ite, te aravihi e te paari, e inaha a tia ˈtu ai ratou i mua i te arii ia hope ta ratou matahiti faaineineraa e toru, ua ite aˈera oia ia ratou e inaha “ua hau ê to ratou ite i to te mau taata paari e te mau hiˈo e ati noa ˈˈe to ˈna atoa ra fenua”. — Daniela 1:20.
8. Eaha te haapiiraa ta te mau tavini a Iehova e huti mai i roto i taua aamu ra i to tatou nei tau?
8 I to tatou nei mau mahana, e nehenehe te taatoaraa o te mau tavini a te Atua ra o Iehova e huti i te hoê haapiiraa i taua aamu nei. E nehenehe hoi taua mau ati Hebera taurearea ra e manaˈo e inaha hoi e ere te mau opaniraa i te pae no te maa a te Ture a Mose i te mea faufaa roa, ia faaauhia iho â râ i na Ture Hoê ahuru aore ra i te mau ture no nia i te mau tusia e te mau oroa matahiti. Ua hinaaro râ taua mau ati Hebera ra e faatura i te mau faaueraa atoa a te Ture a te Atua. E riro mau â te reira i te faahaamanaˈo mai ia tatou i te faaueraa tumu i faahitihia mai e Iesu i roto i te Luka 16:10 e na ô ra e: “O tei haapao maitai i te mea iti ra, ua haapao maitai atoa i te mea rahi: e o tei ore i haapao i te mea iti ra, aore atoa ïa i haapao i te mea rahi.” — Hiˈo Mataio 23:23.
9. I tei hea mau taime to te mau Ite faaiteraa i te hoê huru itoito mai te reira te huru i to tatou nei tau?
9 E tia i te mau Ite o Iehova ia faaite pinepine i te huru faaroo e te itoito mai te reira te huru, ia ani paha ratou i te tahi mau mahana faaearaa ohipa i to ratou paoti ohipa no te amui atu i te hoê tairururaa mataeinaa. I roto e rave rahi mau huru tupuraa, e faatia-taa-ê-hia ˈtu ta ratou aniraa. Te mau Ite e hinaaro e amui mai i roto i te anairaa o te mau pionie aore e hinaaro ra e rave i te taviniraa pionie tauturu, e faaite onoono ïa ratou i to ratou hinaaro e rave i te hoê ohipa afa mahana, e e rave rahi o ratou teie e rave nei i teie taviniraa haamaitaihia.
10. Eaha te haapiiraa ta te mau Ite e tamarii ta ratou e nehenehe e huti mai i taua aamu nei?
10 E nehenehe te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua e huti mai i te hoê haapiiraa faufaa roa i roto i te haapiiraa i noaa i na taurearea Hebera toomaha. Ia haafaufaa mau te mau kerisetiano i te mau faufaa pae varua o ta ratou mau tamarii, te tuu ra ïa ratou i te mau tumu parau i te pae varua i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa, ia au maite i te Mataio 6:33. E nehenehe atura ïa ta ratou e tiaturi e e mau maite ta ratou mau tamarii i mua i te mau faahemaraa e eita ratou e riro i te mau faaheporaa a vetahi o to ratou mau hoa haapiiraa e a ta ratou mau orometua, no te faaitoito ia ratou ia faatupu i te mau oroa fanauraa aore ra i te mau oroa, aore ra ia ofati i te mau faaueraa tumu bibilia na roto i te tahi atu mau ravea. Te papu ra ïa taua mau metua ra i te parau mau o te Maseli 22:6.
Te tatara ra o Daniela ma te itoito i te mau taoto a Nebukanesa
11. I to tatou nei tau, nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Daniela e to ˈna na hoa tootoru?
11 Te faaite atoa maira te piti o te pene o te buka a Daniela i te tahi â hiˈoraa faaroo e te itoito. A ite ai o Daniela e ua faaue te arii e ia haamouhia te feia paari atoa no Babulonia tei ore i nehenehe e faahaamanaˈo atu ia ˈna e e tatara ˈtu i ta ˈna taoto, ua mǎtaˈu anei oia e to ˈna na hoa tootoru? Aita roa ˈtu! Aita, ma te papu maitai ia ˈna e e faaite mai Iehova ia ˈna i te mau haamaramaramaraa ta te arii e hinaaro ra e ite, ua tia ˈtura o Daniela i mua i taua arii ra e ua ani atura e ia horoa mai oia i te tahi taime no ˈna e faaite atu ai oia i te pahonoraa. Ua farii maira te arii i ta ˈna aniraa. I muri iho, ua faariro aˈera o Daniela e to ˈna na hoa tootoru, i taua tumu parau nei ei tumu no ta ratou mau pure tuutuu ore, e ua haamauruuru maira Iehova i to ratou faaroo i te faaiteraa mai ia ratou i te mau haamaramaramaraa e hinaarohia. Ua faatae atura o Daniela ma te aau tae i te hoê pure haamaitairaa ia Iehova (Daniela 2:23). I te tahi aˈe pae, a faaite atu ai o Daniela i te arii ra o Nebukanesa i te auraa o ta ˈna taoto, auraa i papaihia i roto i te Da pene 4 o ta ˈna buka, ua faaite atura oia i taua arii ra e e ora oia e hitu matahiti te maororaa mai te hoê puaa i rotopu i te mau animala taehae. E no te reira ra, ei faaroo iho â ïa e ei itoito e tia ˈi, mai ta te mau tavini a te Atua e nehenehe e faaite i to tatou nei tau, no te poro i te poroi puai mau e faaite ra e e faatupu Iehova i to ˈna riri i nia i te ao a Satani.
‘Ua tinai ratou i te puai o te auahi’
12, 13. Ia au i te pene 3 o te buka a Daniela, ua tia i na hoa tootoru o Daniela ia faaruru i te aha?
12 Te faatia ra te pene 3 o te buka a Daniela i te hoê o te mau huru tupuraa faufaa mau o te aamu bibilia e te faaite maira mea nafea to Iehova haamauruururaa mai i te faaroo e te itoito faahiahia mau o na tavini hebera tootoru. A hiˈo na: Ua haaputuputuhia te feia toroa atoa no Babulonia i te vahi papu no Dura i mua i te tii auro fatata e 27 metera te teitei e e 2,70 metera i te aano. No te haaputapû roa i to ratou mafatu, ua faaineine te arii e ia tae mai te hoê pǔpǔ faaoto upaupa i reira. Na nia i te taˈi a te mau upaupa, e tia te feia i haaputuputu mai ia ‘tipapa i raro e a haamori ai i te tii auro i faatiahia e te arii ra, e Nebukanesa: e o te ore e tipapa i raro a haamori ai, ei taua hora ra oia e titirihia ˈi i roto i te umu auahi ura ra’. — Daniela 3:5, 6.
13 Ma te papu maitai ia riro iho â ïa taua na ati Hebera tootoru ra ei mau taurearea faaroo rahi e te itoito no te patoiraa ˈtu i te auraro i taua faaueraa ra. I te mea râ hoi e ua ‘haapao maitai ratou i te mea iti ra’, ua faaineine ïa te reira ia ratou ia ‘haapao maitai i te mea rahi ra’. Aita to ratou tiaraa e nehenehe hoi e haamǎtaˈu i te tahi atu mau ati Iuda, e ô maira i reira. Eita roa ˈtu hoi ratou e tipapa noa ˈtu i mua i te tii a haamori atu ai. Aita ta ratou patoiraa papu i ore i itehia e te tahi atu feia toroa nounou tiaraa, o tei tihotiho oioi atu i te reira i te arii.
14. Eaha ta Nebukanesa i rave a ite ai oia e ua patoi na ati Hebera tootoru i te tipapa i raro, e eaha ta ratou pahonoraa?
14 “Ma te riri rahi uˈana no ˈna ra”, ua faaue aˈera o Nebukanesa e ia arataihia mai na ati Hebera tootoru. Te faaite maira ta ˈna uiraa e: “E parau mau anei?” e no ˈna ra, ua riro mau te patoiraa ratou i te tipapa ˈtu i mua i te tii auro e haamori atu ai ei ohipa maamaa mau. Ua horoa ˈtura oia na ratou i te tahi atu ravea, ia tamau râ ratou i te patoi, e hurihia ˈtu ai ratou i roto i te hoê umu ura. “E o vai te Atua e faaora ia outou i to ˈu nei rima?” ta te arii teoteo ïa no Babulonia i parau faahou. Ma te hoê itoito faahiahia e te hoê faaroo mau ia Iehova, ua pahono atura na ati Hebera tootoru ra ma te tura i te arii i te na ôraa ˈtu e: “Aore ra matou i ru i te parauraa ˈtu ia oe i tena na parau. Ia hinaaro oia iho, e tia ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora oia ia matou i te umu auahi ura ra (...), e te arii; ia ore râ oia ia hinaaro, e ore â matou e haamori i to oe ra mau atua, ia ite mai oe, e te arii, e ore hoi e haamori i te tii auro i faatiahia e oe ra.” — Daniela 3:13-18.
15. Eaha te faaueraa ta Nebukanesa i horoa?
15 Mai te peu e i riri na o Nebukanesa na mua ˈtu, i teie nei râ te uˈana noa ˈtura to ˈna riri. Inaha, e taio hoi tatou e “e huru ê atura tana mata” i na ati Hebera tootoru ra (Daniela 3:19). I te mea hoi e ua faaue atura oia e ia tataihituhia i te faaahu i te umu ia au i tei matauhia, te haapapu maira ïa te reira i to ˈna riri rahi. Ua haru aˈera te mau taata puai o to ˈna nuu i na ati Hebera tootoru e ua huri atura ia ratou i roto i te umu auahi ura ra, e no te rahi te ama o te umu, i pohe roa ˈtu ai taua mau faehau ra.
16. Mea nafea te faaroo o na ati Hebera tootoru i te haamauruururaahia?
16 Auê hoi te arii i te maere i te iteraa ˈtu oia eiaha e toru, e maha râ taata i te hahaere-noa-raa na roto i te auahi ma te ore roa ˈtu hoi e paapaa! A haere mai ai na ati Hebera tootoru i rapae i te umu, na nia i ta ˈna faaueraa, ua ite aˈera oia e aita hoê noa ˈˈe io rouru o to ratou upoo i ama e aore atoa hoi to ratou ahu i huru ê e aore hoi i mau mai te hauˈa auahi i nia ia ratou. Auê mai ïa o Iehova i te haamauruuru i to ratou faaroo e to ratou itoito e! Eita e ore e te manaˈo ra te aposetolo Paulo i taua mau taata ra ia faahiti oia i te parau no te feia i roto i te nahoa rahi ite ra, “i tinai i te puai o te auahi”. (Hebera 11:34.) Auê hoi hiˈoraa maitai no te taatoaraa o te mau tavini a Iehova i ora na i muri aˈe ia ratou!
17. Eaha te mau hiˈoraa faahiahia mau e vai ra ia tatou nei?
17 I to tatou nei tau, eita te mau tavini a Iehova e hurihia ˈtu i roto i te umu auahi ura ra. Ua haafifihia râ te haapao maitai o te rahiraa o ratou i te tahi mau taime e titauhia ˈi e ia faatura ratou i te mau tapao (mai te reva) a te nunaa. Ua haafifi-atoa-hia te haapao maitai o te tahi atu mau tavini a Iehova a anihia ˈtu ai ia ratou e hoo mai i te parau a te hoê pǔpǔ politita aore ra ia faaô atu ia ratou i roto i te nuu faehau. Ua turu mai Iehova ia ratou paatoa, ua horoa mai i te puai ia ore ratou e taiva. A faaruru atu ai ratou i taua fifi ra, ua haapapu aˈera ratou e e haavare mau te Diabolo, e o Iehova te Atua mau.
Te tahi atu hiˈoraa faaroo e te itoito
18. Mai ta te Daniela 5:3, 4 e faaite ra, mea nafea to Belesazara faaiteraa i to ˈna au ore ia Iehova, te Atua o te mau ati Iuda?
18 E ite atu tatou i te tahi â hiˈoraa faaroo e te itoito i roto i te pene 5 o te buka a Daniela. Te faatupu ra o Belesazara, arii no Babulonia, i te hoê oroa rahi e te haaviivii i te vahi moˈa, ei faahanahana i to ˈna mau pǔpǔ arii atoa ra hoê tausani, i ta ˈna mau vahine e te mau vahine rii, a itea ˈi te hoê papai huru ê mau i nia i te patu. No to ˈna mǎtaˈu rahi i taua ohipa i tupu ra i tuara ˈi to ˈna tuatiraa ivi aremu ra e ua paaraara aˈera to ˈna na turi. Ua titau-faahou-hia aˈera o Daniela, te tavini a te Atua mau, ia tatara mai oia i te auraa o taua papai ra, inaha aita hoi te feia paari atoa no Babulonia i nehenehe e tatara mai.
19. Afea ra to Daniela titauraahia no te tatara i te auraa o te papai i itea i nia i te patu, eaha te ohipa faahiahia ta ˈna i rave?
19 I te mea hoi e o Daniela anaˈe te tavini a te Atua i roto i taua vahi nehenehe ra e te ino atoa hoi, aita roa ˈtu te reira i faahuru ê ia ˈna, e aita atoa hoi i turai ia ˈna ia faaiti mai i te faufaaraa o ta ˈna poroi aore ra aita i moehia ia ˈna no te aha o ˈna i haere mai ai i reira. Ma te papu maitai, ua faaite aˈera oia na roto i te huru au maitai e na roto i te mau parau maramarama maitai no nia i to ˈna Atua. Aita oia i tatara noa ˈtu i te auraa o te papai, ua faahaamanaˈo atoa ˈtu râ oia i te arii e ua faahaehaa te Atua ra o Iehova i to ˈna metua ma te rave e ia ora oia mai te hoê puaa taehae ra te huru, e tae roa ˈtu te taime oia e farii ai e o te Atua Teitei te Arii i roto i te basileia o te taata nei. ‘E oe hoi, e te tamaiti, e Belesazara, aore hoi oe i faahaehaa i to oe aau, e ua haaviivii râ oe i te farii o te hiero o Iehova e ua haamaitai oe i te mau atua ario, e te auro, e te veo, e te auri, e te raau, e te ofai, o te ore e tia ia hiˈo aore hoi i faaroo, aore hoi i ite: E te Atua tei roto i tana rima to aho, e o te tia ia faaau noa ˈtu i to oe atoa ra mau haerea ia ˈna, aita oe i faateitei ia ˈna. E teie taua parau i papaihia ra. Ua faitohia oe i te faito, e aita i tia. Ua tufahia to oe ra basileia, e ua horoahia i to Medai e to Peresia.’ Oia mau, i taua taime ra, ua vaiiho faahou aˈera o Daniela i te hoê hiˈoraa faaroo e te itoito nehenehe mau na te mau tavini a te Atua o to tatou nei tau. — Daniela 5:22-28.
20. I raro aˈe i te faatereraa a Dariu, eaha te hiˈoraa faaroo ta Daniela i horoa faahou?
20 E i te pae hopea, te horoa maira te pene 6 o te buka a Daniela i te tahi â hiˈoraa faaroo e te itoito nehenehe mau. Ua faariro te arii apî ra o Dariu ia Daniela i teie nei ei hoê o na raatira matamua o te basileia. No to ratou pohehae, ua faahepo atura te tahi mau taata toroa i taua arii ra ia haamau i te hoê ture e faaue e e 30 mahana te maoro, eita te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e faatae atu i te hoê aniraa, maoti râ i te arii anaˈe ra. Ua papu maitai ia ratou e te reira anaˈe te ravea no te pari ia Daniela. Oia mau, aita oia i haapao i taua ture ra e ua tamau aˈera oia i te pure i roto i to ˈna piha i nia ra, ma te haamaramarama e hamama noa i te paeau e fariu tia i Ierusalema. I te mea hoi e aita oia i auraro i te ture a te arii, ua faautuahia aˈera oia e ua hurihia ˈtura i roto i te apoo liona, ia au i te utua i faataahia e te ture. I tauâ taime ra, ua haamauruuru maira te Atua i te faaroo e te itoito o Daniela. Mai ta tatou e taio i roto i te Hebera 11:33, ua ‘opani aˈera o Iehova i te vaha o te liona’.
21. I muri aˈe i to tatou hiˈopoaraa i te mau hiˈoraa faaroo faahiahia mau e te itoito i papaihia i roto i na pene matamua e ono o te buka a Daniela, e tia ia tatou ia opua maite i te aha?
21 Te faaitoito rahi mau nei te mau ohipa i papaihia i roto i te mau pene 1 e tae atu i te 6 o te buka a Daniela i to tatou nei faaroo. Ua haamauruuru rahi mai Iehova i taua mau taata tei faaite i to ratou faaroo e to ratou itoito. Aita noa oia i faateitei ia ratou, ua faaora atoa mai râ oia ia ratou na roto i te tahi mau semeio. Oia mau, e nehenehe ta tatou e huti mai i te tahi tamahanahanaraa e te tiaturiraa i roto i te aamu e faatia maira ia tatou no nia i te mau fifi i farereihia e taua mau ite haapao maitai ra. No reira mau hoi taua mau parau nei i papaihia ˈi. Ia ineine noa na tatou i te pee maite i te faaroo e te itoito o taua mau taata ra! — Roma 15:4; Hebera 6:12.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te iˈoa tataitahi o na ati Hebera taurearea toomaha ia au i te mau mea i haapiihia ˈtu ia ratou?
◻ Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai no nia i te haerea o te mau ati Hebera a tamatahia ˈi to ratou haapao maitai no nia i te mau ture i te pae no te maa?
◻ I to tatou nei tau, mea nafea te haapao maitai o te mau tavini a Iehova ia tamatahia mai to na ati Hebera tootoru?
◻ Mea nafea to Daniela faaiteraa i to ˈna faaroo e to ˈna itoito i mua ia Belesazara?
[Hohoˈa i te api 14]
Ua haapii o Daniela e to ˈna mau hoa i te parau e eita.