E haapiiraa ta Iehova i te mau arii
“E parau anaˈe te mau parau mau atoa na ˈna e (...) te feia haerea teoteo ra e tia ia ˈna ia tuu haehaa.” — DANIELA 4:37.
1. Ua haafaufaa o Elihu i tei hea huru o Iehova?
“INAHA! e faatia te Atua i to ˈna ihora mana, o vai te haapii e faito ia ˈna ra?” Te tuu ra teie mau parau ta Elihu ia Ioba, e mauiui uˈana ra, i te tapao i nia i te hoê o te mau huru iho o te Poiete oia hoi te Atua ra o Iehova. E orometua oia e ore roa ˈtu e nehenehe e faaauhia. — Ioba 36:22.
2, 3. a) Eaha te hoê o te mau haapiiraa ta Iehova i manaˈo e e mea faufaa mau â ia horoahia ˈtu i te taata ra? b) I te tau o Mose, ua horoa ˈtu Iehova i teie haapiiraa i tei hea arii, e na roto i tei hea ravea? c) I roto i ta ˈna Parau, e hia rahiraa taime to te Atua parauraa e ta ˈna e titau ra, te haapiiraa ïa i taua haapiiraa nei i te taata?
2 Ua haapii atoa ˈtu te Atua i te mau taata e te mau nunaa e eaha mau na to ratou tiaraa i mua ia ˈna. O ta te papai salamo ra ïa o Davida i haapapu mai i roto i te Salamo 9:19, 20: “A tia, e Iehova, eiaha ia tupu ta te taata; ia haavahia te mau etene i mua i to oe iho aro. E tuu, e Iehova, i te mǎtaˈu i nia ia ratou; ia ite te mau fenua e, e taata ratou.”
3 Te hoê o te mau arii taata ta te Atua ra o Iehova i manaˈo e mea faufaa roa ia horoa ˈtu i teie haapiiraa, o te pharao ïa o te tau o Mose. Ua faaohipa o Iehova no te reira i te mau ati ta ˈna i tairi i nia i to Aiphiti. I taua pharao teoteo ra, teie hoi ta ˈna i parau: “E no reira mau â hoi au i vaiiho ai ia oe, ei faaiteraa ˈtu ia oe i to ˈu nei mana, e ia faaitehia to ˈu iˈoa e ati noa ˈˈe te ao atoa nei.” (Exodo 9:16). Taa ê atu i te reira, hau atu i te 70 taime i roto i ta ˈna Parau (mai te Exodo 6:7 e tae atu i te Ioela 3:17), to Iehova parauraa e e faatupu oia i te mau ohipa rarahi mai te reira te huru, ia ite te mau arii, te mau pǔpǔ taata e te mau nunaa e o ˈna tei Teitei i nia i te fenua taatoa nei.
4. I te tau o Daniela, ua horoa Iehova i te hoê haapiiraa i e toru na arii: o vai hoi taua mau arii ra, e mea nafea to ˈna haapiiraa ˈtu ia ratou?
4 Te faaite maira te buka a Daniela e rave rahi mau huru tupuraa i reira to Iehova horoaraa mai i te hoê haapiiraa papu mau i te mau arii ra o Nebukanesa, Belesazara e o Dariu. Afea ra hoi? Papu maitai mai te matahiti 617 e 535 hou to tatou nei tau. E mea nafea? Na roto ïa i te mau taoto e to ratou mau tatararaa, e na roto atoa i te faaiteraa ˈtu ia ratou i to ˈna puai. Ua haapii Iehova i taua mau arii taata ra e o ˈna te Arii teitei o te ao nei e e mau taata paruparu noa hoi ratou. Tera te hoê haapiiraa te tia atoa i te mau faatere o teie nei ao ia ite.
5. Eaha te faaiteraa e faaore i te manaˈo feaa o vetahi pae no nia i te parau mau o te buka a Daniela?
5 Aita anei râ te buka a Daniela e faahapahia ra e te mau taata e rave rahi o to tatou nei tau? Ei pahonoraa i taua mau taata faahapa ra, teie ta te hoê taata tuatapapa bibilia i parau ma te tano mau: “Ma te papu maitai, na Daniela iho i papai i te mau semeio ta teie buka e faataa maira, i te mau parau tohu i roto, i te taime taua mau ohipa ra i tupu ai. Tei mua atura ïa tatou i te mau semeio e te mau parau tohu tei tupu mau â, aore ra tei mua i te tahi anairaa haavare.” (Te peropheta ra o Daniela, a E. Pusey, api 75 [beretane]). E rave rahi taime to te taata i papai i taua buka nei faaiteraa mai e na ˈna iho i papai i taua buka nei, mai ta teie mau parau e haapapu ra e: “E ite aˈera vau o Daniela.” (Daniela 8:15; 9:2; 10:2). O te tahi aamu feruri-noa-hia anei teie? Inaha, hou aˈe te omuaraa o te senekele 18, aita te mau ati Iuda e aita atoa hoi te mau kerisetiano i patoi e na Daniela i papai i te buka i mairihia i to ˈna iˈoa. Te vai nei râ ia tatou nei te hoê haapapuraa hau atu â i tei horoahia mai e te tahi taata tuatapapa bibilia o to tatou nei tau no nia i te buka a Daniela: ta te mau Papai. Oia mau e toru taime to Daniela faahitiraahia i roto i te buka a Ezekiela (Ezekiela 14:14, 20; 28:3) Te haapapuraa faahiahia roa ˈtu â o taua mau haapapuraa atoa ra, o teie ïa faahitiraa a Iesu, te Tamaiti a te Atua, i papaihia i roto i te Mataio 24:15, 16: “E teie nei, ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra, i faaite-atea-hia mai e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi moˈa ra (e tei taio ra a haapao!) E te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reiraa.”
Te ite ra o Nebukanesa e o vai mau na te Atua mau
6. Eaha te upootiaraa i noaa i te arii no Babulonia, i faateitei ia ˈna, e te faahiti ra oia i te parau no te aha i roto i ta ˈna mau buka?
6 Mai ta te peropheta ra o Isaia e haapapu maira, ua î roa te mau arii no Babulonia i te teoteo (Isaia 14:4-23). Hau atu, e taata faaroo roa hoi o Nebukanesa. Te faahiti ra oia i roto i ta ˈna mau buka i te parau no “ta ˈna mau opuaraa e patu i te tahi mau fare e no nia i ta ˈna haamoriraa i te mau atua no Babulonia”. Mea papu maitai e ua riro te upootiaraa oia i nia i te oire no Ierusalema e te fenua atoa o Iuda, i reira to Senakeriba pauraa, i te faateitei ia ˈna.
7. I tei hea taime, tei faatiahia mai e Daniela pene 1, i tia ˈi ia Nebukanesa ia haapii i te faatura i te Atua o te mau ati Hebera?
7 Ua tia mau â ia Nebukanesa i te faatura i te Atua o Daniela e o to ˈna na hoa hebera tootoru i muri aˈe to taua mau taata ra tiaraa ˈtu i mua ia ˈna. Oia mau, “e te mau parau atoa e te ite, ta te arii i ui ia ratou ra, ite atura oia e ua hau ê to ratou ite i to te mau taata paari e te mau hiˈo e ati noa ˈˈe to ˈna atoa ra fenua”. Oia mau, mea atea roa te mau taata tei noaa ia ratou i te paari e o Iehova to ratou Atua, i te feia haamori atoa o te tahi atu mau atua. Aita te reira i mahere ia Nebukanesa. — Daniela 1:20.
8. Mea na roto i tei hea ravea to Iehova faaiteraa e aita to te feia paari atoa no Babulonia e ite no nia i te mau ohipa maere?
8 Te vai atura râ te tahi mau mea ta Iehova e haapii atu ia Nebukanesa. Te haapiiraa i muri iho ta ˈna i horoa ˈtu, ua papaihia ïa i roto i te Daniela pene 2. Ua rave aˈera oia e ia taotohia taua arii ra i te hoê taoto riaria mau e ia moehia ia ˈna i muri iho. I te mea hoi e te faaarepurepu rahi ra taua moemoeâ ra i te arii no Babulonia, ua titau aˈera oia i to ˈna mau taata paari atoa ia faatia mai ratou ia ˈna i te taoto e ia faataa ˈtu ratou ia ˈna i te auraa. Papu maitai, aita ratou i nehenehe e faaite atu ia ˈna eaha taua taoto na ˈna ra, e eita iho â ïa ta ratou e nehenehe e faaite atu i te auraa, e inaha, ua tia aˈera ia ratou ia farii e aita roa ˈtu to ratou ite no nia i te mau mea maere ra. No to ˈna riri rahi oia i faaue atu ai e ia haapohehia ratou paatoa. A faaitehia ˈtu ai o Daniela e to ˈna mau hoa i te parau no nia i te ture i haamauhia e te arii, ua ani aˈera o Daniela e ia horoahia mai na ˈna i te tahi taime, tei fariihia hoi. E i muri iho, ua pure aˈera oia e to ˈna na hoa tootoru no nia i taua tumu parau ra, e ua faaite maira o Iehova i te taoto e to ˈna auraa. — Daniela 2:16-20.
9. a) O vai anaˈe na te nehenehe e tatara i te taoto a Nebukanesa, e eaha te tatararaa Ta ˈna i horoa? b) Eaha ihora ïa te faaotiraa a te arii?
9 A arataihia ˈtu ai o Daniela i mua i te arii, ua ani maira o Nebukanesa ia ˈna e: “E tia anei ia oe ia faaite mai ia ˈu i te taoto i itea ia ˈu nei, e te faaauraa atoa?” I muri aˈe i to ˈna faahaamanaˈoraa i te arii teoteo ra e aita to ˈna mau taata paari atoa i nehenehe e faaite mai ia ˈna eaha taua taoto ra e to ˈna auraa, ua na ô aˈera o Daniela e: “E Atua tei te raˈi o tei faaite mai ïa i te parau moe, o te faaite mai ïa i te arii ra ia Nebukanesa, i te mau mea e tupu i te mau mahana hopea ra.” Ua faaite aˈera o Daniela i muri iho i te arii eaha taua taoto na ˈna ra, te taoto no nia i te hoê tii rahi, e ua faaite aˈera oia ia ˈna i te auraa o taua taoto ra. Ma te maere rahi, ua na ô atura te arii e: “E Atua mau â to outou Atua no te mau atua atoa nei, e te Fatu no te mau arii nei, e te [F]aaite hoi i te parau aro, i tia ˈi ia oe i te faaite mai i teie nei parau aro.” Mea na reira to Iehova haapiiraa ˈtu i te arii ra o Nebukanesa e o vai mau na Oia, te Atua hoê mau ra. — Daniela 2:26, 28, 47.
10, 11. a) Ma te teoteo, eaha ta te arii o Nebukanesa i rave, e eaha te faaueraa ta ˈna i horoa mai i muri iho? b) I te oreraa ratou e hinaaro e auraro i te faaueraa a te arii, eaha ïa ta na ati Hebera tootoru e haapapu ra, e eaha ihora te faahopearaa?
10 Noa ˈtu â ïa e ua maere roa oia i te ite e te paari o te Atua o te mau Hebera, e tiâ i te arii ra o Nebukanesa ia haapii i te tahi atu mau haapiiraa. Ma te faaterehia e te teoteo, ua faatia aˈera oia i te vahi papu ra no Dura, i te hoê tii rahi auro e 60 kubiti i te teitei e e 6 kubiti i te aano, mau faito e faahaamanaˈo mai ia tatou i te numera ra e 666, te tapao o te “puaa taehae” a Satani e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 13:18. (Hoê kubiti e 45 ïa tenetimetera. E 27 atura ïa metera te teiteiraa o te tii e e 2,70 metera i te aano.) Ua faaue aˈera te arii i te taatoaraa o te mau hui mana o to ˈna basileia ia “haere mai i te haamoˈaraa i te tii” e ia tipapa i mua ia ˈna no te haamori ia ˈna ia faaoto mai te hoê pǔpǔ upaupa i ta ˈna upaupa. A ite atu ai ratou e aita na ati Hebera tootoru i amui mai i roto i taua oroa ra, ua haere aˈera te mau hui mana kaladaio nounou tiaraa e faaite atu i te arii. — Daniela 3:1, 2.
11 Te reira te hoê tumu parau faufaa roa i mua i te aro o Nebukanesa. Aita anei o ˈna i faatiatia ia ˈna i te na ôraa e na ˈna “i tuu i roto i te vaha o te nunaa i te parau no te faatura i te mau atua rarahi”? Ua riro mau â te huru o taua mau ati Hebera ra ei faaino rahi i te arii e i to ˈna itoito i te pae faaroo. Ma te riri rahi, ua horoa faahou maira taua arii teoteo ra i na ati Hebera tootoru i te piti o te ravea no te tahoê mai, ma te na ô atu râ e: “Ia ore râ outou ia haamori ra, ei taua hora ra outou e hurihia ˈi i roto i te umu auahi ura ra, e o vai te Atua e faaora ia outou i to ˈu nei rima?” Ua tia atoa ia Nebukanesa ia ite e e nehenehe mau â ta to ratou Atua e faaora i To ˈna mau tavini mai roto mai i te rima o te hoê arii paruparu e aita ˈtu atua e nehenehe e faaora mai te Atua o te mau Hebera. — Daniela 3:15.
Te taoto no nia i te tumu raau
12, 13. a) Eaha te tatararaa o te taoto no nia i te tumu raau ta Daniela i horoa ˈtu ia Nebukanesa ra? b) Mea nafea to Nebukanesa faaiteraa e aita te tatararaa no nia i te taoto i tuu roa i to ˈna teoteo i raro?
12 Eaha ïa te huru o teie na haapiiraa tootoru ra i nia ia outou? Mai te huru ra ïa e, aita te reira i navai no te faatitiaifaro i te manaˈo o Nebukanesa. Ua tia aˈera hoi ia Iehova ia horoa ˈtu i te tahi â haapiiraa. Ua faaohipa faahou aˈera oia i te tahi taoto, e, i reirâ, aita te hoê noa ˈˈe taata paari no Babulonia i nehenehe e faataa ˈtu i te auraa. I te pae hopea, ua haerehia ˈtura e tii ia Daniela, e inaha, ua nehenehe aˈera oia e faaite atu i te arii i te auraa o taua taoto ra, oia hoi e ora taua arii nei mai “te mau puaa o te fenua nei” e hitu matahiti te maoro, e i muri aˈe to ˈna hiroa e îho faahou mai ai. — Daniela 4:1-37.
13 Te haapapu maitai maira te mau ohipa i tupu i muri iho e aita taua taoto ra i tuu i te teoteo o Nebukanesa i raro. Oia mau, fatata hoê matahiti i muri aˈe, a hahaere noa ˈi oia na roto i to ˈna aorai, ua na ô aˈera taua arii ra ma te teoteo e: “E ere anei teie o Babulonia [R]ahi, i patuhia e au nei ei parahiraa arii no ˈu i te mana o to ˈu nei puai, e ia tura ˈtu vau o te arii nei?” Auê hoi oia i te faateitei e! I taua iho taime ra, ua faaroohia aˈera te hoê reo no te raˈi i te na ôraa mai i te arii teoteo ra e e riro ê to ˈna basileia e i roto i te mau puaa o te fenua nei oia e parahi ai e hitu tau te maororaa, ‘e ia ite oia e, tei Teitei te hau i te basileia o te taata nei’. — Daniela 4:30-32.
14. Mea nafea te taoto no nia i te tumu raau i te tupuraa, eaha ihora hoi te faahopearaa no Nebukanesa?
14 I muri aˈe to Nebukanesa oraraa mai te animala te huru e hitu tau te maoro, aore ra e hitu matahiti, ua faahoˈi faahou maira o Iehova i roto ia ˈna i to ˈna maramarama, e ua tia aˈera ia ˈna ia farii e ‘aita e taata e nehenehe e tapea i te rima o tei Teitei ra aore ra e parau atu ia ˈna e, Te aha noa na oe?’ Ua faaite atoa te arii babulonia iho e ua faufaa rahi atu â oia i taua haapiiraa ra i te na ôraa e: “E teie nei, te haamaitai nei au, o Nebukanesa, te faarahi nei, e te faateitei nei i te Arii o te raˈi, e parau mau anaˈe te mau parau atoa na ˈna, e te au anaˈe ra ta ˈna ra mau haapaoraa: e te feia haerea teoteo ra e tia ia ˈna ia tuu haehaa” — mai ia ˈna iho. E ere anei ïa teie haapapuraa e faaite maira mea nafea to Iehova faatitiaifaroraa e rave rahi taime i te hoê tumu parau patoiraa no nia i te mana arii, i te hoê haapapuraa paari mau e faataa maira e e ere taua mau parau nei i te mea feruri-noa-hia, e mau ohipa râ tei tupu mau e tei faatiahia mai e te hoê taata i faauruahia e te Atua? — Daniela 4:35, 37.
Belesazara e te papai i nia i te patu
15. Mea nafea to Belesazara faaiteraa i to ˈna au ore ia Iehova, te Atua mau?
15 O Belesazara te tahi atu arii ta Iehova i horoa ˈtu i te hoê haapiiraa. Te arii ra oia i pihai iho ia Nabonide, to ˈna metua tane, oia iho tei mono mai ia Nebukanesa. I roto i te hoê oroa rahi, ua faaue roa ˈtu o Belesazara e ia hopoihia mai te mau farii auro ta to ˈna metua i rave mai i roto i te hiero o Iehova i Ierusalema, ei inuraa na te arii e na te mau arii atoa no ˈna, e na ta ˈna mau vahine e ta ˈna mau vahine tavini. Inaha, “ua inu ratou i te uaina, e ua haamaitai i te mau atua auro e te ario, e te veo, e te auri, e te raau, e te ofai”. — Daniela 5:3, 4.
16, 17. a) Mea nafea to Iehova haamǎtaˈuraa ia Belesazara? b) Eaha te tatararaa ta Daniela i horoa no nia i te papai i iteahia i nia i te patu, e mea nafea te reira i te haapapu-mau-raahia?
16 Ua tae i te taime te Atua e faaore roa ˈi i te faatereraa babulonia. Ua rave aˈera oia e ia itea mai te hoê papai huru ê roa i nia i te patu. No te mǎtaˈu rahi o te arii i taua semeio ra i titau oioi ai oia i to ˈna mau taata paari atoa ia faaite mai ratou i te auraa o taua papai ra, aita râ hoê noa ˈˈe o ratou i nehenehe e faataa mai. Ua faahaamanaˈo atura to ˈna metua vahine ia ˈna e e nehenehe ta Daniela, tei tatara i te auraa o te mau taoto a Nebukanesa, e faataa mai i te auraa o taua papai ra (Daniela 5:10-12). Ua tiihia ˈtura ïa o Daniela. A ani atu ai te arii ia ˈna e e nehenehe anei ta ˈna e faaite mai i te auraa o te papai, ua faahaamanaˈo atura oia e ua tuu roa te Atua i to ˈna metua teoteo ra i raro, ia ite oia e o tei Teitei te Arii i nia i te basileia o te taata nei. — Daniela 5:20, 21.
17 Ua na ô faahou atura o Daniela ia Belesazara e: “E te Atua tei roto i ta ˈna rima to aho, e o te tia ia faaau noa ˈtu i to oe atoa ra mau haerea ia ˈna, aita oe i faateitei ia ˈna.” (Daniela 5:23). Ua riro atura ïa te papai ei ravea no te faaite atu i te arii no Babulonia e ua hope te tau o to ˈna ariiraa, e ua faitohia oia i te faito aita i tia, e ua tufahia to ˈna basileia e ua horoahia i to Medai e to Peresia. E i taua iho rui ra, i muri aˈe to Iehova horoaraa mai ia Belesazara i teie nei haapiiraa, ua haapohehia aˈera taua arii teoteo no Kaladaio ra. — Daniela 5:30.
18. Mea nafea to Iehova horoaraa i te tahi mau haapiiraa mai te reira te huru i te feia faatere o to tatou nei tau, no nia i to ˈna mana arii e to ˈna mana no te faaora?
18 Mai te Atua i horoa ˈtu i te tahi haapiiraa i te mau arii teoteo ra mai ia Nebukanesa raua o Belesazara ia farii raua i to ˈna mana arii e ia ite raua e e nehenehe ta ˈna e faaora, na reira atoa, i Aramagedo oia e haapii atu ai i te mau faatere atoa o te fenua nei e o ˈna te Arii teitei, te Mana hope o te ao taatoa nei. E nehenehe atura ïa to outou iho ora e fifi. No te aha hoi? No te mea i taua taime ra Iehova e faaora atoa ˈi i to ˈna mau tavini haapao maitai, mai ia ˈna i faaora i na ati Hebera tootoru mai roto mai i te umu auahi ura ra. — Daniela 3:26-30.
Te ite ra o Dariu e e nehenehe ta Iehova e faaora
19, 20. Eaha te tuhaa o te oraraa o Daniela tei haapii ia Dariu e e mana to Iehova no te faaora?
19 Te faaite ra te pene 6 o te buka a Daniela e ua horoa mai o Iehova i te hoê haapiiraa i te tahi atu â arii oia hoi, ia Dariu: ua faaite atura oia e e nehenehe ta ˈna e faaora. I muri aˈe i te hoê opuaraa ino, mai te huru ra ïa e ua faahepohia ˈtu te arii e ia hurihia ˈtu o Daniela i roto i te apoo o te mau liona. Aita taua arii ra i faateitei ia ˈna ma te teoteo i mua i te Atua mau. Tera râ, noa ˈtu â ïa e ua haapapu atu oia ia Daniela e e faaora mai to ˈna Atua ia ˈna, aita râ hoi o ˈna e tiaturi maitai ra i te reira. Ahiri e te tiaturi mau ra oia, no te aha ïa oia i ore ai i taoto maitai, i haapeapea noa ˈi, e i horo oioi ai i te aahiata roa, i te apoo o te mau liona ra? Ua tuô aˈera oia e: “E Daniela, e te tavini o te Atua ora ra, ua faaora anei to Atua ta oe i haamori tamau na ia oe i te mau liona?” — Daniela 6:18-20.
20 Oia mau, ua nehenehe te Atua e paruru ia Daniela. No to ˈna oaoa, te arii ra o Dariu i haamau ai i teie nei ture: “E ia rurutaina e ati noa ˈˈe i to ˈu nei basileia, e ia mǎtaˈu i te aro o te Atua o Daniela; oia te Atua e ora nei, e aore roa e aueue, e ore roa hoi to ˈna basileia e mou (...). Tei ia ˈna te tiai tei ia ˈna te faaora, tei ia ˈna te rave i te tapao, e te mea maerehia i nia i te raˈi e i nia atoa i te fenua nei, o tei faaora iho nei ia Daniela i te puai o te liona.” — Daniela 6:26, 27.
21. a) Eaha te mau hiˈoraa faahiahia mau ta na pene matamua e ono o te buka a Daniela e pûpû mai nei? b) Eaha ïa te huru o taua mau ohipa i tupu ra i nia ia tatou nei?
21 Te haapapu maitai maira na pene matamua e ono o te buka a Daniela e mea nafea to Iehova, i roto i to ˈna itoito, oia mau, i to ˈna pohehae i to ˈna iho iˈoa, haapiiraa mai i te mau arii puai e O ˈna mau te Mana Hope, te Arii o te ao taatoa nei, o te nehenehe e faahaehaa roa i te mau faatere teoteo e e faaora i Ta ˈna mau tavini. E tia mau â taua mau ohipa i tupu ra ia faatupu i roto ia tatou i te mǎtaˈu i te Atua, mǎtaˈu e faaora ia tatou, e i te faatura i to ˈna puai hope e to ˈna mana arii. I te tahi aˈe pae, e faaitoito rahi mau â taua aamu i faauruahia mai e te Atua ra i to tatou faaroo, inaha te pûpû mai nei oia e rave rahi mau hiˈoraa faahiahia mau no nia i te mau tavini a te Atua ra o Iehova tei faaite i te hoê faaroo e te hoê itoito rahi mau, mai ta te tumu parau i mua nei e haapapu mai ia tatou.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no atopa 1986, api 3 e tae atu i te 7.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ Eaha te haapiiraa ta Iehova i horoa i te mau arii taata nei?
◻ Eaha te nehenehe e parau no nia i te parau mau o te buka a Daniela?
◻ Eaha te haapiiraa i faahaehaa roa i te arii ra o Nebukanesa?
◻ Eaha te faahopearaa o te mau haapiiraa ta Iehova i horoa ˈtu i te mau arii no Babulonia i nia ia tatou nei?