VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/7 api 4-6
  • Te tahi atu mau tumu no te faaite i to tatou mauruuru

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tahi atu mau tumu no te faaite i to tatou mauruuru
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E piti taime to ratou aperaa i te pohe
  • Te ohipa faahiahia mau a te Atua
  • Te hoê aau mehara poto roa
  • “Ia mauruuru roa outou”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • No te aha e faaite ai i to ˈna mauruuru?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • “Ia mauruuru roa outou”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Te semeio i te miti Uteute
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/7 api 4-6

Te tahi atu mau tumu no te faaite i to tatou mauruuru

HAU ATU i te tahi mau nunaa, e rave rahi mau tumu ta te mau Iseraela i Tahito ra no te faaite i to ratou mauruuru i te Poiete. No te aha hoi mai te reira ai te huru?

Mai te tahi atu mau taata, e tia mau â hoi i te mau ati Iseraela ia faaite i to ratou mauruuru no te mau mea faahiahia e rave rahi i poietehia e te Atua. E amui-atoa-hia mai hoi te tahi atu tumu: ua maiti te Puai Hope ia ratou no te riro mai ei nunaa no ˈna e ua haapao taa ê hoi oia ia ratou (Amosa 3:1, 2). E hiˈopoa anaˈe na i te tahi mau tumu faahiahia mau o te faaitoito ia ratou ia faaite i to ratou mauruuru.

E piti taime to ratou aperaa i te pohe

A feruri na i te mauruuru o te taatoaraa o te mau metua iseraela i taua po haamanaˈoraa na ratou ra o te 14 no Nisana o te matahiti 1513 hou to tatou nei tau! I taua po ra, ua haapohe aˈera te melahi a te Atua “te mau matahiapo o te fenua nei o Aiphiti, ta te taata e ta te mau puaa atoa”. Ua na nia aˈera râ hoi oia i te mau fare o te mau ati Iseraela tei pîpî i to ratou mau uputa fare i te toto o te mau arenio pasa. Ua ore roa ˈˈera te mamû inaha “e auê rahi ihora to taua fenua ra to Aiphiti e ati noa ˈˈe; aore roa hoi e fare i ore aˈe te taata pohe”. I roto râ i te mau fetii iseraela, ua ora mai te mau matahiapo herehia ra. — Exodo 12:12, 21-24, 30.

I muri aˈe, eita e ore te mau ati Iseraela i te mauruuru roa ia ratou i ite ia Iehova i te ohipa-semeio-raa mai a fatata roa mai ai te nuu aiphiti i arataihia e Pharao e a piri roa ˈtu ai ratou i te miti Uteute. Ua ite na mua ratou i te pou ata e aratai ra ia ratou i te tereraa i muri ia ratou e i te faataere-rahi-raa i te mau taata e auau maira ia ratou. A toro ai o Mose i to ˈna rima i nia i te miti, ua ite aˈera ratou ma te maere rahi i te mau pape i te taa-ê-raa e te miti i te riroraa ei repo mârô maoti te hoê mataˈi no te pae hitia o te râ mai, ta Iehova i haapuai mai i taua po taatoa ra. Aita e faufaa ia aimǎrô no te aratai i te mau Iseraela ia rave oioi i te eˈa ta Atua e horoa mai nei no ratou.

I reira ˈtura hoi te tahi tapitapiraa apî i te tupuraa mai. Tei roto to Aiphiti i te miti, tei papu maitai e e noaahia te mau ati Iseraela ia ratou. I te taime râ to Aiphiti taatoa i itea ˈi i ropu i te mau patu pape, ua matara aˈera te mau huira o to ratou mau pereoo, e o te huenane rahi atura ïa o te ore e nehenehe e faataa tei itehia. A tapae atu ai te mau ati Iseraela ma te ora hoi i te tahi aˈe hiti, ua na ô faahou maira Iehova ia Mose e toro i to ˈna rima, e “tei te feraoraoraa, ua hoˈi faahou ihora taua miti ra”. Eaha ihora ïa te faahopearaa? Aita aˈera te taata ino ra o Pharao e aita atoa hoi te hoê noa ˈˈe taata no roto mai i ta ˈna mau nuu puai mau i ora mai, ua paremo anaˈe ihora hoi ratou paatoa (Exodo 14:19-28; Salamo 136:15). E nehenehe anei ta outou e manaˈo mai te aha te huru te mauruuru hohonu o te mau ati Iseraela ia Iehova?

Te ohipa faahiahia mau a te Atua

Noa ˈtu â ïa e ua mauruuru rahi roa ratou i to ratou faaoraraahia mai mai Aiphiti mai e i te na rotoraa mai ratou i te miti Uteute o te ore hoi e moehia ia ratou, e tiâ i te mau ati Iseraela ia farerei i te mau taime rahi fifi mau hou ratou e tae atu ai i te Fenua i tǎpǔhia mai. Inaha, ua nehenehe hoi ratou na roto i te mau ohipa i iteahia e ratou i to ratou hahaere-noa-raa na roto i te medebara e 40 matahiti te maororaa, e horoa mai na ratou i te tahi mau tumu hau atu â no te faaite i to ratou mauruuru taa ê ia Iehova.

I muri aˈe i to ratou na rotoraa mai ia Ioridana, ua tapae aˈera te mau ati Iseraela i roto i te fenua ta te Atua i horoa mai no ratou. Fatata roa ratou i te ite i te ohipa faahiahia mau ta Iehova e rave no ratou. I tei hea hoi taime? Ia haruhia mai ïa e ia haamouhia te oire kanaana matamua ta ratou e farerei: o Ieriko (Iosua, pene 6). Te ohipa rahi faahiahia a te Atua, oia hoi te raveraa e ia haaati te mau ati Iseraela ia Ieriko ma te amo i te sekene o te faufaa ra, e ere roa ˈtu ïa te reira i te ohipa matauhia! E ono mahana te maororaa, ua haaati te mau taata i te mau mahana atoa hoê haaatiraa i te oire. I te hitu râ o te mahana, ua haaati ïa ratou e hitu haaatiraa. A faaoto ai te feia tahuˈa i te pu, ua “umere atoa [aˈera] te mau taata, e umere uˈana” e “mairi ihora taua aua ra i raro”! (Ios 6 Irava 20.) O te fare anaˈe ra o Rahaba e te patu e turu ra i to ˈna fare tei toe mai. Ua mairi aˈera hoi te patu o taua oire ra tei manaˈohia e eita roa ˈtu e noaa i te haru ma te ore noa ˈˈe o Iosua e to ˈna nunaa e faaohipa i te hoê ohe! Ma te feaa ore, ua riro mau â te mairiraa o Ieriko i raro ei tumu taa ê faahiahia ˈtu â na te mau Iseraela no te faaite i to ratou mauruuru i te Atua.

Ua faatupu Iehova i ta ˈna ohipa faahiahia mau i te tahi atu taime. Oia hoi, i muri aˈe i to te mau taata no Gibeona hauraa e te mau ati Iseraela, e pae mau arii amori tei tamaˈi mai ia ratou. Ua tauturu aˈera hoi o Iosua ia ratou, e e rave rahi taime, to Iehova ohipa-semeio-raa mai i roto i te aroraa. Ua tuu maira te Atua i te arepurepu i roto i te mau ati Amori e, “te pouraa ˈtu i raro i Bete-horana, ua huri maira Iehova i te ofai rarahi no nia mai i te raˈi ra i nia ia ratou, e tae noa ˈtura i Azeka, pohe ihora ratou”. Ua rahi atu â te ati ta te mau ofai uâ-paari i roto ia ratou i te ˈoˈe a te mau ati Iseraela. — Iosua 10:1-11.

I reira ˈtura to Iosua parauraa ˈtu ia Iehova e na ô atura, “i mua i te mata o Iseraela atoa”: “E te mahana, a faaea na oe i nia iho i Gibeona, e o oe hoi, e te marama, i nia iho i te peho ra o Aialona.” Eaha ihora ïa te ohipa i tupu? “Ua faaea noa ihora te mahana, ta te aamu ïa e faatia ra, vai noa ihora hoi te marama, e oti noa aˈera ta ratou tahooraa ˈtu i to ratou mau enemi.” — Iosua 10:12, 13.

Auê hoi mau ohipa maere mau e! E mau tumu taa ê e te puai anaˈe atura hoi teie e faaite ai te nunaa o Iehova i to ˈna mauruuru.

Te hoê aau mehara poto roa

E mauruuru na te mau ati Iseraela i muri aˈe i te mau ohipa faahiahia ta Iehova i faatupu. Eita e ore e parau na ratou tataitahi e eita roa ˈtu e moehia ia ratou i te mau mea ta ratou i ite. Teie râ, mea poto roa taua mauruuru no ratou ra. E pinepine te mau ati Iseraela i te ore e faaite i to ratou mauruuru, e “ua horoa ˈtura [te Atua] ia ratou i te rima o te mau etene; e te feia i riri mai ia ratou ra, tei faahepo mai ïa ia ratou”. — Salamo 106:41.

E faaite na râ o Iehova i to ˈna aroha faito ore ia fariu mai te mau Iseraela tei roohia i te ati, i to ratou mau haerea iino e i to ratou huru mauruuru ore, e ia tiaoro ratou i ta ˈna tauturu. “Ua haapao maira oia i to ratou ati, ia ite oia i to ratou pii: e ua manaˈo â oia i ta ˈna faufaa ia ratou, e ua tatarahapa oia i to ˈna ra aroha rahi.” (Salamo 106:44, 45). I te mau taime atoa, e faaora mai na to ratou Atua aroha ia ratou i te mau taata e hamani ino mai ia ratou e a farii faahou atu ai ia ratou.

Noa ˈtu â ïa e ua faaite mai te Atua i to ˈna faaoromai i nia ia ratou e e rave rahi taime to ˈna tonoraa i te mau peropheta no te faatitiaifaro i to ratou huru feruriraa, aita te mau Iseraela i taui. E i te pae hopea, ua ore aˈera te faaoromai o Iehova e, i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua faatia aˈera oia i to Babulonia ia haru i te nunaa no Iuda. Ua hopoi-tîtî-hia ˈˈera te feia i ore i haapohehia na te mau nuu faehau a te arii ra o Nebukanesa i Babulonia.

E hopea ino mau tei roohia i nia ia ratou no to ratou mauruuru ore tamau e te ereraahia ratou i te haapao maitai i to ratou Atua. E te reira, maoti te mau tumu e rave rahi e vai ra ia ratou ra no te faaite i to ratou mauruuru.

Nafea hoi te mau kerisetiano i teie mahana, e nehenehe ai e rave e ia ore ratou ia riro mai te mau ati Iseraela te huru, tei ore i faaite i to ratou mauruuru ia Iehova, ma te haamoe i te mau mea atoa ta ˈna i rave no ratou, ma te ore hoi e taio i to ˈna hamani maitai i te huitaata nei? Na te tumu parau ïa i mua nei e tuatapapa mai i te reira.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono