Ua itehia te ohipa a te amuiraa faaroo kerisetiano e ta ˈna haamoriraa hape
“O te fenua teie aore i faaroo i te reo o to ratou Atua o Iehova, aore hoi ratou i farii i te aˈo.” — IEREMIA 7:28.
1, 2. Eaha te huru hiˈoraa a Ieremia i te ohipa ta Iehova i horoa mai ia ˈna ra?
“TE AMA NOA RA te auahi o te tiaturiraa mau i roto ia ˈna. Te faahepo ra te hoê puai ia ˈna ia faaite i te parau mau, ia aˈo e ia faaitoito.” Mea na roto i taua mau parau nei to na toopiti taata tuatapapa i te parau hebera, faataaraa mai i te huru o Ieremia. Mea riaria mau te ohipa ta te Atua i horoa mai na ˈna e faaite i te nunaa o Iuda; teie râ, ua ite oia e e tia ia ˈna ia rave faahope roa i te reira. Teie hoi ta ˈna i parau: “Ua ruri-ê-hia te parau a Iehova ia ˈu ei faainoraa, e ei tâhitohitoraa, eita e faaea. Ia parau râ vau ra, E ore au e parau i te reira, e ore au e parau faahou i to ˈna ra iˈoa.” Oia mau, fatata te fifi no te hamani-ino-raa i te riro ei mea puai roa no Ieremia, teie râ, ua faarue anei oia? — Ieremia 20:8, 9a.
2 Teie ta ˈna e parau faahou ra: “Riro atura taua parau ra mai te auahi ama i roto i tau aau ra, ua opanihia i roto i to ˈu ra mau ivi; rohirohi aˈera vau i te faaoromai-noa-raa.” (Ieremia 20:9b). Aita o Ieremia i faarue i ta ˈna ohipa: ua tamau noa hoi oia i te faaite i te mau haavaraa a te Atua no nia ia Iuda. — Ieremia 6:10, 11.
Te Ieremia o to tatou nei tau
3. Eaha te huru feruriraa o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te ohipa i horoahia mai ia ratou ra?
3 Mai ia Ieremia, ua faaite te Mesia ra o Iesu e te mau kerisetiano matamua ma te itoito i mua i te mau ati Iuda e i mua i te mau nunaa i te parau au-ore-hia o te Basileia o te Atua. Noa ˈtu â ïa e ua tuuhia ratou i roto i te fare tapearaa no te mea te faaite ra ratou i te parau apî maitai, ua pahono maira o Petero e te tahi atu mau aposetolo ma te itoito i te mau upoo faatere haapaoraa e faahapa ra ia ratou: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” Ua taparahihia ratou no to ratou itoito e te reira na nia i te faaueraa a te upoo faatere haapaoraa. Aita râ hoi ratou i tuu, i te mea hoi e “aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero e i tera fare, i tera fare”. — Ohipa 5:29, 40-42; Mataio 23:13-33.
4. O vai, i teie nei senekele 20, teie e pee nei i te hiˈoraa o Ieremia, e nafea?
4 Te itehia ra e ua rave atoa te mau kerisetiano faatavaihia o te senekele 1 mai ia Ieremia. Noa ˈtu â ïa e ua faaruru ratou i te mau huru tupuraa taa ê e tae noa ˈtu hoi i te mau enemi i te pae faaroo etaeta mau, ua faaite ratou i te mau haavaraa a te Atua. O vai, i teie nei senekele e 20 teie e pee nei i te hiˈoraa o taua mau taata nei? O vai, i te vahi taata e i tera fare, i tera fare, teie e faaite nei i te mau haavaraa a te Atua no nia i te amuiraa o te mau mea nei e, oia hoi, no nia i tei faahohoˈahia ia Ierusalema, te amuiraa faaroo kerisetiano? Hau atu i te 68 matahiti i teie nei, te rahi noa ˈtura te mau haapapuraa e faaite ra e o te pǔpǔ o Ieremia o to tatou nei tau te pǔpǔ haihai hoi e te itoito râ, o te mau Ite no Iehova faatavaihia i te varua. Mai te matahiti 1935 maira, ua tauturuhia taua mau Ite ra e te hoê “feia rahi roa” e haere noa ˈtura i te rahiraa e e rave rahi milioni hoa ohipa to ratou i teie mahana o tei mairi-atoa-hia i te iˈoa ra Ite no Iehova. Ma te reo otahi, te faatupu nei ratou i ta ratou ohipa — mai tei horoahia ˈtu i mutaa ihora i roto i te rima o Ieremia — oia hoi te faaiteraa i te haapaoraa hape mai te hoê marei e te hoê ohipa eiâ. — Apokalupo 7:9, 10; 14:1-5.
Te amuiraa faaroo kerisetiano: hohoˈa no Ierusalema no to tatou nei tau
5. E au maitai te amuiraa faaroo kerisetiano i te Ierusalema i tahito ra i roto i tei hea auraa?
5 E riro vetahi pae i te aniani e i hea râ e itehia ˈi i te hoê tuatiraa i rotopu i te Ierusalema tahito e te amuiraa faaroo kerisetiano. E tia ia imi i roto i te mau haerea o te amuiraa faaroo kerisetiano teoteo e i roto i te huru tupuraa ta ˈna e farerei ra. Te tuu ra oia i to ˈna tiaturiraa i roto i ta ˈna mau ‘oire moˈa’ e ta ˈna mau hiero, mai te itehia ra i Roma, i Ierusalema, i Cantorbéry, i Fatima, i Guadalupe, i Saragosse. Mea faufaa roa ta ˈna mau fare pureraa rarahi, ta ˈna mau hiero e ta ˈna mau fare pure ta ˈna e faatiatia ra i to ratou huru hamaniraahia e te paari e nehenehe e vai e a muri noa ˈtu, mai te huru ra ïa e te fariihia maira oia e te Atua. E tae roa ˈtu hoi oia i te faahua parau e patuhia taua mau fare nei ‘no te hanahana o te Atua’. Teie râ, mea iti roa teie e amo nei i te iˈoa o te Atua ra o Iehova, inaha hoi te faahaamanaˈo-tamau-hia ra te iˈoa o te feia i patu, te feia peni, te feia tarai tei ohipa e tupu mai ai te reira, te mau taata moni roa i aufau aore ra i te feia “moˈa” i pûpûhia ˈtu na ratou. Mai te tiaturiraa hape ta Iuda i horoa i mutaa ihora no ta ˈna hiero moˈa, mai te reira atoa hoi te tiaturiraa ta te amuiraa faaroo kerisetiano e horoa ra no ta ˈna mau parau tutuu. — Ieremia 7:4.
6. Mea nafea to Iesu faataaraa mai i te huru o te mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda e to te mau upoo faaroo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano?
6 Ua faautua o Ieremia i te mau tahuˈa e te mau peropheta ati iuda; eaha ˈtura ïa te nehenehe e parau i teie mahana no te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano? Ma te huru papu maitai mai to Ieremia, ua horoa maira o Iesu i te hoê hohoˈa o te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda e faataa maira i te huru o te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano: “O te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao. (...) E ta ratou atoa ra e rave ra, i rave ïa ia hiˈohia mai e te taata. (...) E te titau i te vahi teitei i te mau amuraa maa ra, e te parahiraa i hau i te mau sunago ra.” (Mataio 23:3-7). Aita anei e ite-pinepine-hia ra, i roto i te tahi mau fenua, te mau ekalesiatiko, feia poro matauhia hoi, ia turu mai i te mau haaputuputuraa i faanahohia e te feia politita, e ma te apiti atu ia ratou i roto i te mau afata teata?
7. a) Mea nafea to te tahi mau taata poro haavareraa i te mau taata e rave rahi? b) Eaha te hopoia ta te mau upoo faatere haapaoraa i ore i tâuˈa?
7 Te faaohipa rahi nei hoi taua mau taata poro ra i te mau ravea ta te afata teata e pûpû mai nei, e te mau huru peu haavarevare atoa e hauti i nia i te feruriraa o te rahiraa o te taata ia horoa mai to ratou mau taata i te moni. Tau piti ahuru ma ono senekele i muri iho, te tano noa râ te mau parau faautuaraa i faahitihia e Ieremia e na ô ra e: “Mai te taata iti haihai ra e tae noa ˈtu i tei rahi, ua riro roa ratou atoa i te nounou taoˈa; e mai te peropheta e tae noa ˈtu i te tahuˈa, ua ati paatoa ïa i te haavare.” I te tahi aˈe pae, ua faarue taua feia poro ra i te hopoia o te taviniraa kerisetiano mau, oia hoi: te pororaa i tera fare, i tera fare i mua i te aro o te mau taata. O te mau Ite no Iehova anaˈe tei farii i te reira, oia hoi te pǔpǔ o Ieremia (te mau melo faatavaihia i te varua) e te “feia rahi roa”. — Ieremia 6:13; Ohipa 20:20, 21.
Ua ora anei te amuiraa faaroo kerisetiano?
8. No te aha te amuiraa faaroo kerisetiano i manaˈo ai e eita oia e roohia i te haavaraa ta te Atua e faatupu i Aramagedo?
8 Te atuatu nei taua mau taata poro ra i roto i te feruriraa o te taata i te hoê manaˈo hau hape roa, ma te faahiti noa i te mau parau mai te “fanau-faahou-hia” aore ra “ora e a muri noa ˈtu”, mau parau ta ratou i faaohipa no te haamau i ta ratou mau haapiiraa. E rave rahi milioni taata no roto fatata i te mau haapaoraa atoa a te amuiraa faaroo kerisetiano, tei tiaturi e ua “fanau-faahou-hia mai ratou” e ua “ora” ratou. E pee maitai te feia politita e manaˈo faufau, ia ratou. Oia mau, e parau atu hoi te mau taata poro e au-roa-hia e ratou e i te mea hoi e “ua ora” ratou, e vai hau noa ˈtura ïa ratou e te Atua, e te reira noa ˈtu e te amahamaha ra ratou i te pae faaroo, i te pae politita e i te pae no te aiˈa. Mai te tau o Ieremia, e mau parau teie e au-roa-hia e te taata ia faaroo (Ieremia 5:31; 14:14). Te manaˈo ra ratou e eita ratou e roohia i te haavaraa ta te Atua e faatupu i Aramagedo. — Ieremia 6:14; 23:17; Korinetia 1, 1:10; Apokalupo 16:14, 16.
9. a) I te parau mau, o vai hoi tei ‘fanau-faahou-hia’? b) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te nephe? (No te pahono mai i taua na uiraa e piti nei, a rave i te buka ra Comment raisonner à partir des Ecritures.)
9 Teie râ hoi, te faaite mai nei te hoê tuatapaparaa papu maitai no nia i te Parau a te Atua e te mau haapiiraa a te Mesia e, ua taotiahia te numera o te mau taata e noaa ia ratou i te haamaitairaa ia fanau-faahou-hia “i te pape e te varua” no te apiti atu i roto i te faatereraa i nia i te raˈi a te Mesia (Ioane 3:3-5; Roma 8:16, 17; Apokalupo 14:1-3). I te mea hoi e, i nia i te fenua nei, eiaha râ i nia i te raˈi, te “feia rahi roa” o te mau kerisetiano mau e tiaturi ra e e ora e a muri noa ˈtu, aita ˈtura e faufaa no ratou ia fanau-faahou-hia mai (Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:3, 4). Te turu ra hoi taua haapiiraa a te amuiraa faaroo kerisetiano ra i te haapiiraa hape oia hoi e nephe pohe ore to te taata o te tia ia faaorahia. Teie râ, aita roa ˈtu e mea i roto i te Bibilia e haapapu ra i taua haapiiraa nei, inaha, no roto mai hoi te reira i te philosopho helenia.
Aore ratou e au ra i ta ˈna Parau e i to ˈna Iˈoa
10. Eaha te hiˈoraa o e rave rahi mau ekalesiatiko i te Bibilia?
10 E itehia ˈtu â te tahi mau tuatiraa i rotopu i te Ierusalema tahito e te amuiraa faaroo kerisetiano. Te parau nei Ieremia e: “Inaha hoi te parau a Iehova, e parau faaino ïa na ratou, aore roa te reira i autia ˈtu e ratou.” (Ieremia 6:10). Mea au aˈe na te mau upoo faatere haapaoraa e faahiti i te mau manaˈo philosopho e te mau taata aivanaa maoti i te Parau a Iehova. Mea haama roa na te rahiraa o to ˈna mau melo i te Bibilia, e te haa atoa nei ratou i te faaino i te reira na roto i te ravea o te “faaino rahi”. Te faahua parau nei ratou e e buka aai noa te Bibilia: e buka nehenehe mau hoi (Ieremia 7:28). Area te iˈoa o tei Papai ia ˈna ra, mai ta tatou e ite atu, e ere roa ïa i te mea tâuˈa roa na ratou.
11. Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te amuiraa faaroo kerisetiano e o Ieremia no nia i te faaohiparaa i te iˈoa o te Atua?
11 Noa ˈtu â ïa e e farereihia na leta e maha nei (יהוה) fatata e 7 000 taime i roto i te mau Papairaa hebera, ua monohia te iˈoa ra “Iehova” aore ra “Yahvé (Yahweh)” na roto i te hoê parau papu-ore-hia, “Mure ore” aore ra “te FATU”, i roto e rave rahi mau huriraa farani. Eita atoa e itehia hoê noa ˈˈe taime taua iˈoa nei i roto i te hoê huriraa no teie tau o te Bibilia na roto i te reo afrikaans; i roto i ta ˈna neneiraa tumu, te faaohipa ra te huriraa paniora Franquesa-Solé i taua iˈoa nei, ua faaorehia râ hoi i roto i te neneiraa apî e ua monohia na roto i te parau ra Señor (Fatu). E oia hoi, noa ˈtu e te vai ra te iˈoa o te Atua i roto i te mau huriraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, e varavara roa te mau upoo faatere haapaoraa i te faahiti i taua iˈoa ra. Area o Ieremia ra, ua faaohipa ïa oia i te iˈoa o te Atua i roto i ta ˈna mau parau tohu e 726 taimeb.
Te “arii vahine o te raˈi” e te haamori idolo
12-14. a) Eaha te tapitapiraa a te mau utuafare fetii ati iuda? b) Mea nafea ta Iehova huru hiˈoraa i ta ratou haamoriraa?
12 Te horoa maira te parau ta Ieremia i faaite atu i mua i te aro o Ierusalema i te tahi faaauraa. Ua faaue maira o Iehova i ta ˈna peropheta ia ore roa ˈtu oia e pure no te nunaa e ua faataa maira hoi oia e no te aha: “Aita oe i hiˈo i ta ratou e rave na i te mau oire o Iuda e te mau aroâ i Ierusalema? Te ohi haere ra te mau tamarii i te vahie, te tahu ra na metua i te auahi, te oˈi ra na vahine i te faraoa.” Eaha hoi te tapitapiraa a te utuafare taatoa? Te “oˈiraa ïa i te faraoa ei pane na te arii vahine o te mau raˈi ra”. — Ieremia 7:16-18; 44:15, 19.
13 Teie ta te hoê parau ati iuda e haapapu maira: “E faatupuhia na te haamori-tahaa-raa i te ‘arii vahine o te mau raˈi ra’ ma te itoito rahi.” Ma te ore e nehenehe e tiaturi, e faaohipa na te nunaa o Iuda i te haamori idolo ma te haamori i te hoê ruahine etene, eita e ore e o Ishtar, ruahine no te fanau no roto mai i te torutahi a to Babulonia i te pae no te fetia; aore ra te ruahine no Kanaana o Aschtoreth. — Te mau arii 1, 11:5, 33.
14 Taa ê atu i te haamoriraa i taua ruahine ra, e rave atoa na te mau ati Iuda i te tahi atu mau huru haamoriraa idolo. No reira hoi o Iehova i faautua mai ai ia ratou ia ˈna i na ô mai e: “Eaha ratou i faaooo mai ai ia ˈu i to ratou mau tii otiotihia ra, e ta ratou mau mea ê faufaa ore ra?” Te na ô râ oia e: “Aore hoi i faaroo i tau reo, aore hoi i na reira to ratou haerea; ua haapao râ ratou i te manaˈo o to ratou iho aau, e ua pee ratou i te mau atua na to ratou mau metua i haapii mai.” (Ieremia 8:19; 9:13, 14). Ua topa atoa anei te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i taua marei nei?
15. a) Eaha i teie mahana te huru tupuraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i mua i te haamori idolo? Eaha hoi te itehia ra i roto i to outou fenua? A horoa mai i te tahi mau hiˈoraa. b) Eaha te huru hiˈoraa o te mau kerisetiano mau ia Maria? (Hiˈo i te buka ra Comment raisonner à partir des Ecritures, api 230 e tae atu i te api 237.)
15 Fatata i roto i te mau vahi haamoriraa atoa a te porotetani, a te katolika e a te mau orthodoxes, e itehia te satauro. E i roto i te mau fare pure katolika e orthodoxes, e itehia ïa te mau tii i taraihia no te “vahine moˈa ra o Maria e faaea paretenia noa ra, te metua vahine o te Atua mau ra” ua rau huru ïa hohoˈac. E horoahia na hoi no ˈna te mau tiaraa faahiahia roa ˈˈe, mai te “arii vahine no te raˈi ra” e “arii vahine no te ao taatoa nei”d. I to ˈna aˈe pae, te pee maite ra te pǔpǔ o Ieremia, e farii ra hoi ma te tura ia Maria ei metua vahine no Iesu e ei kerisetiano faatavaihia i te varua, i teie nei aˈoraa i horoahia mai na te mau aposetolo: “E ara ia outou i te mau idolo ra.” — Ioane 1, 5:21; Ieremia 10:14.
Te mono ra te Torutahi i te Fatu Teitei ra o Iehova
16. Eaha te haapiiraa i aratai tia ˈtu i te haamoriraa ia Maria, e mea nafea te reira i te tupuraa mai?
16 E nehenehe tatou e aniani e mea nafea taua haamoriraa ra, taua faaturaraa ia Maria ra i te haamataraa. Ua tupu te reira maoti te tahi atu tauiraa no nia i te haamoriraa viivii ore ta te Ekalesia apotata o te mau senekele matamua i faatupu na roto i to ˈna hinaaro e huti mai ia ˈna i te mau etene. Ua parare roa te tiaturiraa i te hoê Atua e toru taata i roto i te mau etene o taua tau ra. E itehia i roto i te tahi mau hiero roma i te tahi mau tuhaa e toru piha “pûpûhia na te mau atua torutahi tahoêhia mai i roto i taua tiaturiraa ra e i roto i te haamoriraa. Mai te reira hoi no te hiero o Jupiter Très-Bon Très-Grand, i patuhia i nia i te Capitole e i pûpûhia ˈtu na te mau atua torutahi o Jupiter, Junon, Minervee”.
17, 18. a) I te haamoeraa i tei hea haapiiraa i matara maitai ai te haapiiraa no nia i te Torutahi? b) A horoa mai i te tahi mau haapapuraa no roto mai i te buka ra Comment raisonner à partir des Ecritures.
17 Ia farii-maitai-hia te “Torutahi-Moˈa Roa”, haapiiraa e haamata noa maira hoi, ua haamoe te Ekalesia katolika, i te III e te IV o te senekele, i te tiaturiraa hebera i faaite-maramarama-maitai-hia mai e Ieremia oia hoi: “Aore roa o oe e faito, e Iehova, te rahi ra hoi oe, e te rahi atoa ra to oe iˈoa i te puai. O Iehova râ, te Atua mau, te Atua ora, e te Arii hau mure ore.” Ua haapapu mai Iesu i te auraa o taua mau parau nei ia ˈna i faahiti i teie irava: “E faaroo mai, e Iseraela e; O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova.” — Ieremia 10:6, 10; Mareko 12:29; Deuteronomi 6:4.
18 Ua turu aˈera hoi te amuiraa faaroo kerisetiano apotata i te tiaturiraa tupapau oia hoi eita roa ˈtu te mau ati Iuda e faahiti noa ˈˈe i te iˈoa o te Atua, “Yahvé (Yahweh)” aore ra “Iehova”, e aita roa ˈtu hoi i faaohipa faahou i taua iˈoa nei. No reira, ua tupu aˈera te hoê apoo i te pae no te tuatapaparaa i te parau no nia i te Atua, ta te haapiiraa no nia i te “Torutahi-Moˈa” i faaîf.
19. a) Eaha te mau faahopearaa i itehia mai a farii ai te amuiraa faaroo kerisetiano i te Torutahi? b) Eaha te haavare i faaohipahia no te turu i te parau no te Torutahi?
19 No reira, ua opua te amuiraa faaroo kerisetiano e ‘haere na muri i te tahi atu atua’, te atua o te Torutahi, ta te mau ati Iuda, ta te Mesia, ta te mau kerisetiano mau i ore roa ˈtu i ite aˈenei. No te turu i taua ohipa maere ra no nia i te hoê Atua e toru taata, ua haavare atoa te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te huru huriraa i te mau Papairaa moˈag. Hau atu, o te ohipa mau hoi ïa e tupu, ua haamori noa ˈtura te amuiraa faaroo kerisetiano i te “Arii vahine o te Raˈi ra”. — Ieremia 7:17, 18, Jérusalem.
Te mau upoo faatere haapaoraa, te tumu matamua o te hamani-ino-raa
20, 21. Eaha te huru o te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano e eaha te mau uiraa te tia mau ia uihia?
20 No reira, e tano maitai iho â ïa te uiraa ta Ieremia i ui atu no te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano: “Eaha outou i parau ai e, E paari to matou, e tei ia matou te ture a Iehova? Inaha mau â, e peni haavare ta te papai parau te haˈa ra ïa ei haavare. (...) Inaha, ua faarue ratou i te parau a Iehova, e te paari ra, eaha to roto ia ratou?” (Ieremia 8:8, 9). Ua faarue te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano ia Iehova e to ˈna mau tia, oia hoi ta ˈna mau Ite. Mai te mau tahuˈa e te mau peropheta, i hamani ino na ia Ieremia, o ˈna te tumu no te rahiraa o te mau hamani-ino-raa riaria mau i farereihia e te mau Ite no Iehova i te roaraa o te senekele e 20.
21 Teie râ, no te aha te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i faatupu ai i taua mau hamani-ino-raa ra? Eaha ta te mau Ite i rave e riri mai ai hoi ratou? E tuatapapa te tumu parau hopea i taua mau uiraa nei e te tahi atu e tano maitai i te reira.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi mau haamaramaramaraa hau atu, a hiˈo i te buka ra Comment raisonner à partir des Ecritures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 31, 32, 259-263, 354-358.
b No te tahi mau haamaramaramaraa hau atu no nia i te faaoreraahia te iˈoa o te Atua, a taio i te vea iti ra e 32 api Le nom divin qui demeure à jamais, i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
c Te tii no Guadalupe: aai aore ra semeio (beretane), a Jody Smith, api 6.
d Te mau faahanahanaraa ia Maria, a Alphonse-Marie de Liguori.
e Te mau haapaoraa rarahi e te mau hohoˈa (paniora), api 408.
f No nia i te haapiiraa o te Torutahi, a hiˈo i te buka ra Comment raisonner à partir des Ecritures, api 412-433.
g E horoa atoa mai na te irava o te Ioane 1, 5:7 i te tahi manaˈo no rapaeau mai i te Bibilia; e e haamoe-atoa-hia na te Mataio 24:36, ia ore te parau ra “e ore atoa hoi te Tamaiti” ia itehia mai. Hiˈo The Emphatic Diaglott, neneihia na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., nota api 803; e tae noa ˈtu hoi te Le Codex Sinaïticus e te Codex Alexandrinus (beretane), neneihia na te faatereraa a te British Museum, api 27.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ O vai hoi te pǔpǔ o Ieremia i teie mahana?
◻ Eaha vetahi mau faahohoˈaraa ta tatou e nehenehe e haamau i rotopu i te Ierusalema tahito e te amuiraa faaroo kerisetiano?
◻ Eaha ta te mau upoo faatere haapaoraa i rave ia tiaturi mai te taata e te vai hau noa ra ratou e te Atua?
◻ Eaha tei haamoehia e te amuiraa faaroo kerisetiano e eaha hoi te ohipa haamoriraa ta ˈna i faatupu?
[Hohoˈa i te api 9
I te matahiti 1938 ra, ua faautua te mau Ite i te haapaoraa hape ma te itoito.
[Hohoˈa i te api 10]
Mai te mau ati Iuda i tuu i to ratou tiaturiraa i roto i ta ratou hiero, te tuu atoa nei te amuiraa faaroo kerisetiano i to ˈna tiaturiraa i roto i te paari o ta ˈna mau hiero e o ta ˈna mau fare pure.
[Hohoˈa i te api 11]
Te faatiaturi nei te feia poro a te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau milioni taata e ua “ora” ratou aore ra “ua fanau-faahou-hia” ratou.