Ieremia: peropheta au-ore-hia o te faaite i te mau haavaraa a te Atua
Mai te 17 no eperera e tae atu i te 21 no atete, no nia te taioraa hebedoma o te Bibilia i faanahohia i roto i te Haapiiraa no te taviniraa teotaratia, i te buka a Ieremia. Te horoa mai nei na tumu parau haapiiraa e toru i te hoê manaˈo tano maitai o te taatoaraa o te parau no reira te buka i papaihia ˈi, e ohie roa hoi ia taahia te auraa.
“Aita oe i hamanihia e au i roto i te opu, i ite ai au ia oe (...). E ua haapaohia oe e au, ei peropheta na te mau fenua.” — IEREMIA 1:5.
1. a) Nafea ta vetahi huru hiˈoraa ia Ieremia? b) Nafea râ hoi ta ˈna huru hiˈoraa ia ˈna iho?
“I ROTOPU atoa i te mau peropheta, e aito o Ieremia.” E taa ê roa hoi teie nei manaˈo i horoahia mai na te hoê taata tuatapapa bibilia e te manaˈo o Ieremia ia Iehova i maiti ia ˈna ei peropheta no Iuda e no te mau nunaa. “Auê! e tau Fatu, e Iehova e! aore hoi au i ite i te parau; e tamaiti iti hoi au”, o ta ˈna ïa i pahono atu. Mai te huru ra ïa e te taa maitai ra ia Ieremia e mea apî roa oia, e aita to ˈna e puai no te faaruru atu i te mau nunaa enemi. Area o Iehova, mea taa ê roa ïa to ˈna manaˈo. — Ieremia 1:6.
2. Mea nafea to Iehova tamǎrûraa mai i te manaˈo o Ieremia?
2 I roto i ta ˈna aparauraa e te taurearea ra o Ieremia, te faaite rii noa maira o Iehova i ta ˈna peropheta e na ˈna — mea iti roa hoi ta ˈna i na reira — e haapao ra i te hopoia no to ˈna fanauraa. No te aha hoi o Iehova i anaanatae taa ê ai ia Ieremia mai to ˈna mai â hamaniraahia? No te mea e hopoia taa ê mau ta ˈna na ˈna. Tera te tumu oia i nehenehe ai e parau e: “Aita oe i fanau, i faataahia ˈi oe e au.” (Ieremia 1:5). E i muri iho ua horoa maira oia i teie nei faaueraa i taua taurearea apî ra i te na ôraa e: “Eiaha e parau, e tamaiti iti au: o tei tonohia e au ra, o ta oe ïa e haere; e o ta ˈu e faaue ia oe ra, o ta oe ïa e parau. Eiaha oe e mǎtaˈu i to ratou mata; ei pihai atoa iho hoi au ia oe ei faaora ia oe, te parau maira Iehova. E tia ia Ieremia ia farii maitai i te ohipa i faauehia mai ia ˈna; e tia hoi ia ˈna ia faaitoito e ia tiaturi ia Iehova. — Ieremia 1:7, 8.
3. No te aha te ohipa i horoahia ia Ieremia ra e riro ai ei ohipa teimaha mau?
3 Eita e ore taua taurearea nei i te putapû roa i te mea hoi e na te Atua iho i horoa mai i taua ohipa ra. E auê hoi ohipa e! “Inaha, ua haamana ˈtu vau ia oe i teie nei mahana i nia i te mau fenua, e te mau basileia atoa ra, ia taihitumu, e ia huri i raro, ia haapau, e ia haamou roa ˈtu; ia patu tia i nia, e ia tanu.” Te haapapu maira te huru tupuraa i itehia na e te basileia o Iuda i te ropuraa o te senekele 7 hou to tatou nei tau, i te hopoia rahi mau e itea ˈtu e taua taurearea nei. Oia mau, e tia hoi ia ˈna ia faaruru i te hoê nunaa teoteo e tei mauruuru noa hoi i ta ˈna mau ohipa e rave ra, e tuu na i to ˈna tiaturiraa ma te hape hoi, i roto i to ˈna oire moˈa, o Ierusalema, e ta ˈna hiero. E tia atoa ia ˈna ia faaite i ta ˈna poroi i Ierusalema e 40 matahiti te maororaa, e te reira i raro aˈe i te faatereraa o na arii toopae e mono mai te tahi e te tahi: Iosia, Iehoahaza, Iehoiakima, Iehoiakina e o Zedekia. E oia hoi, e riro te mau haavaraa au-ore-hia ta ˈna e faahiti ei faautuaraa i te mau nunaa ati iuda e babulonia. — Ieremia 1:10; 51:41-64.
No te aha tatou e anaanatae ai i te hiˈoraa o Ieremia?
4, 5. a) No te aha te mau ohipa i tupu i te tau o Ieremia e tano ai no tatou (Roma 15:4)? b) Eaha te faaohiparaa taa ê mau ta tatou e nehenehe e rave?
4 Teie râ, e nehenehe ta tatou e aniani e e tano taua mau ohipa i tupu ra no tatou i roto i teihea auraa, tatou e ora nei i te hopearaa o te senekele e 20. Te faaite maira te aposetolo Paulo i te reira, ia faahaamanaˈo faahou mai oia i te hoê taime o te aamu o Iseraela i roto i te rata ta ˈna i papai atu i te amuiraa no Korinetia, i te na ôraa mai e: “Ua riro hoi taua mau mea ra ei hiˈoraa na tatou, ia ore tatou ia nounou i te mau mea iino ra, mai ia ratou i nounou ra. (...) e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei, i papaihia ˈi.” — Korinetia 1, 10:6, 11.
5 I teie nei tau hopea, ua riro te mau ohipa i tupu i Iseraela e i Iuda ei faaararaa i te amuiraa kerisetiano mau; te horoa atoa mai nei i te mau faahohoˈaraa o te horoa maira i te hoê hiˈoraa no te mau mea e fatata roa i te tupu (faaau te Ieremia 51:6-8 e te Apokalupo 18:2, 4). No reira, e auraa rahi mau â to te ohipa tohu a Ieremia e te mau mea i tupu i Ierusalema, no te mau Ite no Iehova i teie mahana, mai ta tatou iho â râ e ite atu i roto i te mau tumu parau i mua nei, no nia i ta ratou ohipa i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano.
Te faaite ra o Ieremia i te mau haavaraa a te Atua ma te itoito
6. Na te aha i faateimaha roa ˈtu â i te ohipa a Ieremia; mea nafea râ hoi oia i te faaitoitoraahia?
6 No te faaineine ia Ieremia i roto i te hopoia teimaha mau ta ˈna e faatupu, ua faaitoito maira Iehova ia ˈna e ua tamǎrû maira i to ˈna manaˈo i te na ôraa mai e: “A tia, a parau atu oe ia ratou i ta ˈu e faaue atu ia oe na; eiaha oe e taiâ i to ratou mata, (...) inaha, ua faarirohia oe e au i nauanei mai te oire faaetaetahia ra, (...) i teie atoa nei fenua; e te mau arii atoa o Iuda, e te pǔpǔ arii atoa ra; e to ˈna atoa ra feia tahuˈa, e te mau taata atoa o te fenua na.” Ma te feaa ore, e tia hoi ia Ieremia ia riro mai te hoê oire faaetaetahia ra no te faaruru atu i te mau raatira e te mau tahuˈa no Iuda. E ere hoi i te mea ohie ia faaite atu i taua poroi au-ore-hia ra, o te nehenehe e faarirohia e te nunaa mai te hoê faatihaehaeraa mau. — Ieremia 1:17, 18.
7. No te aha te mau raatira o te mau ati Iuda i hinaaro ai e aro mai ia Ieremia?
7 “E tamaˈi mai hoi ratou ia oe, e ore râ e tupu”, ta Iehova ïa e parau ra (Ieremia 1:19). No te aha te mau ati Iuda e to ratou mau raatira i hinaaro ai e aro i te peropheta? No te mea te faautua ra te poroi ta ˈna e faaite atu i to ratou huru oia hoi te mauruuru-noa-raa i te mau ohipa ta ratou e rave ra e tae noa ˈtu i ta ratou iho huru haamoriraa. Aita o Ieremia i tuu ia ratou i te hiti: “Inaha hoi te parau a Iehova, e parau faaino ïa na ratou, aore roa te reira i autia ˈtu e ratou. Mai te taata iti haihai ra e tae noa ˈtu i tei rahi, ua riro roa ratou atoa i te nounou taoˈa; e mai te peropheta e tae noa ˈtu i te tahuˈa [o ratou hoi te tia ia riro ei tiai no te mau faufaa i te pae morare e i te pae varua], ua ati paatoa ïa i te haavare.” — Ieremia 6:10, 13.
8. Mea nafea te mau tahuˈa e te mau peropheta i te haavareraa i te nunaa?
8 Parau mau, e faanaho na te mau upoo faatere ati iuda i te mau tusia a te nunaa, e rave na ratou i te ohipa rapae noa o te haamoriraa mau, aita râ to ratou aau e tae ra; mea faufaa aˈe na ratou i te mau peu i te pae no te haamoriraa i te haerea tia. I te tahi aˈe pae, e faatiaturi na ratou i te nunaa e te vai ra te hau, i te na ôraa ˈtu e: “Ei hau, ei hau” e aita roa ˈtu hoi e hau (Ieremia 6:14; 8:11). Oia mau, e haavare na ratou i te nunaa i te faatiaturiraa ˈtu ia ratou e te vai hau noa ra ratou e te Atua. Te manaˈo noa ra hoi te mau ati Iuda e aita e faufaa ia ratou ia mǎtaˈu, i te mea hoi e o ratou te nunaa ta Iehova i faaora mai, te nunaa no ˈna te oire moˈa e tei ia ˈna ta ˈna hiero. Teie râ, mea na reira anei ta Iehova huru hiˈoraa mai i te mau mea?
9. Eaha te faaararaa ta Ieremia i faatae atu i te mau ati Iuda no nia i to ratou hiero?
9 Ua faaue maira o Iehova ia Ieremia ia rave e ia ite-maitai-hia oia, i te uputa o te hiero, e ia faaite i Ta ˈna poroi i te feia e tomo mai no te haamori i reira. Teie hoi ta ˈna i parau: “Eiaha outou e tiaturi i te feia parau haavare, o tei na ô mai e, Te nao o Iehova, Te nao o Iehova, Te nao o Iehova teie (...) aore e faufaa ra.” E haerea ite mata hoi to te mau ati Iuda, e teoteo na no ta ratou hiero, e ere râ i te haerea faaroo. Aita i maoro i te moeraahia ia ratou i te mau faaararaa ta Iehova i horoa mai: “Te mau raˈi tau terono, e te fenua nei tau taahiraa avae; teihea tena fare ta outou e faatia na no ˈu?” Ma te papu maitai, eita roa ˈtu o Iehova, te Fatu Teitei o te ao taatoa nei, e faaea noa i roto i te mau otia o to ratou hiero, noa ˈtu eaha te hanahana o taua hiero ra. — Ieremia 7:1-8; Isaia 66:1.
10, 11 Eaha te huru o te nunaa i te pae varua tei faautuahia e Ieremia, e mai te reira atoa anei te huru no te amuiraa faaroo kerisetiano (Timoteo 2, 3:5)?
10 Mai teie te huru to Ieremia faataa-faahou-raa mai i ta ˈna aˈoraa i mua i te huiraatira: “E eiâ ïa outou, e taparahi â i te taata, e te faaturi, e te tǎpǔ haavare, e te tutui i te mea noˈanoˈa ia Baala, e pee haere â i te mau atua ěê, (...) a na ô mai ai e, Ua faaorahia matou ia rave â matou i taua mau mea faufau nei?” No te mea o ratou te ‘nunaa maitihia’, ua manaˈo aˈera te mau ati Iuda e e farii noa te Atua i te mau huru haerea atoa ia hopoi ratou i ta ratou mau tusia i te hiero. Teie râ, ia hiˈo ratou ia Iehova mai te hoê metua tane aroha noa, e faatiatia noa i te mau peu a ta ˈna tamarii otahi, e taa ïa ia ratou i to ratou hape. — Ieremia 7:9, 10; Exodo 19:5, 6.
11 No te viivii hoi te haamoriraa a Iuda, i ani atu ai o Iehova i teie uiraa teimaha mau no te mau ati Iuda: “Ua riro anei teie nei fare, tei mairihia i to ˈu nei iˈoa, ei ana eiâ ia outou na?” Inaha hoi, fatata e 700 matahiti i muri iho, aita roa ˈtu e maitairaa, i te mea hoi e ua faahiti faahou Iesu, te hoê peropheta rahi aˈe ia Ieremia, i taua mau parau nei no te faautua i te ohipa eiâ e te ohipa tapi hooraa tauihaa, e haaviivii na, i to ˈna tau i te hiero i patu-faahou-hia; mai te reira atoa hoi te huru o te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana. — Ieremia 7:11; Mataio 16:14; Mareko 11:15-17.
Eita te mau tiai e faaroohia mai, te faaitehia ra te ati
12. Mea nafea to te mau ati Iuda fariiraa i te mau peropheta ta Iehova i tono atu ia ratou ra?
12 Ma te papu maitai e ere o Ieremia te peropheta matamua ta te Atua i faaohipa no te faautua i te haerea tia ore o Iseraela e o Iuda. Hau atu i te hoê senekele te maororaa, ua tono mai o Iehova i mua i te aro o te nunaa, i te mau peropheta mai ia Isaia, ia Mika, ia Hosea e o Obeda, ei mau tiai (Isaia 1:1; Mika 1:11; Hosea 1:1; Paraleipomeno 2, 28:6-9). Mea nafea te rahiraa i te fariiraa i taua mau peropheta nei? Teie ta Iehova e parau ra: “E na ˈu e tuu i te tiai i nia ia outou, i te na ôraa e, E faaroo outou i te oto o te pu ra: ua na ô maira ratou, E ore matou e faaroo.” (Ieremia 6:17; 7:13, 25, 26). Ua patoi aˈera hoi te mau ati Iuda i te ‘tâuˈa ˈtu’ ia Ieremia; ua hamani ino aˈera ratou ia ˈna e ua tamata aˈera i te haamamû roa ia ˈna; e inaha, ua opua aˈera Iehova e ia tairihia mai ratou no to ratou ino e no te mea e ua erehia ratou i te faaroo. — Ieremia 20:1, 2; 26:8, 11; 37:15; 38:6.
13. No te aha o Iehova i haava mai ai i te nunaa?
13 I te mea hoi e ua faarue te nunaa i ta ˈna mau vea, ua na ô maira o Iehova i te mau nunaa o te fenua nei e: “E faaroo mai, e te fenua nei: inaha! e hopoi mai au i te ino i nia i teie nei mau taata, o te hopea ïa o to ratou manaˈoraa; no te mea aore ratou i faaroo i ta ˈu nei parau, e ta ˈu nei ture, ua faarue ratou i te reira.” E tupu te ati i nia i te nunaa no ta ratou mau ohipa iino, i faaitoitohia e te mau manaˈo hape. Oia mau, ua faarue ratou i te mau parau e te ture a Iehova, e ua pee noa ˈˈera i to ratou mau manaˈo miimii e au maitai i te tino nei. — Ieremia 6:18, 19; Isaia 55:8, 9; 59:7.
14. Ua tae roa te mau taata no Iuda i hea i roto i te faaohiparaa i te haamoriraa hape (hiˈo Paraleipomeno 2, 33:1-9)?
14 I aha na hoi te mau taata no Iuda i riri mai ai Iehova ia ratou? I pûpû na ratou i te mau faraoa ei pane na te “arii vahine no te raˈi ra” e i pûpû atoa na hoi ratou i te tusia inu na te tahi atu mau atua, e te reira no te faairia ia Iehova. E no reira atura te Atua i ani mai ai e: “O vau anei ta ratou i faaooo mai? (...) E ere anei o ratou iho, ia maheahea to ratou iho mata?” (Ieremia 7:18, 19). Teie râ, ua rahi roa ˈtu ta ratou mau ohipa faaino, inaha, ua faaô mai ratou i te mau idolo faufau mau i roto i te fare e amo ra i te iˈoa o Iehova, e ua patu ratou i te tahi mau fata i te uputa iho o Ierusalema, i roto i te afaa no Hinoma “ei tutuiraa i ta ratou mau tamaroa e te mau tamahine i te auahi”. Eaha ïa te faautuaraa e roohia mai no to ratou au-ore-raa i te haamoriraa mau? — Ieremia 7:30, 31.
Te faautuaraa i roohia i nia ia Iuda
15. Eaha te parau peapea mau tei tia ia Ieremia ia faaite ia Iuda?
15 I te matahiti 632 hou to tatou nei tau, ua pau o Asura i te mau Kaladaio e i to Medai, area o Aiphiti ra, i te pae apatoa no Iuda, ua faahaehaa-roa-hia ïa. E na te pae apatoerau mai te ati e roohia i nia ia Iuda; e na reira mai te mau enemi. E parau peapea atura ïa ta Ieremia e faaite mai i te mau ati Iuda: “Inaha! e pǔpǔ taata te haere mai mai te pae i apatoerau ra (...); e aroha ore to ratou, e ore roa e faaherehere; (...) ua faananai-anaˈe-hia, mai te feia i ineine ia aro ra: e aro mai ratou ia oe, e te tamahine a Ziona.” Te puai rahi e maraa maira i taua tau ra o Babulonia ïa; o ˈna ta te Atua e faaohipa no te tairi i te basileia taiva o Iuda. — Ieremia 6:22, 23; 25:8, 9.
16. No te aha aita e faufaa e ia tia mai o Ieremia no to ˈna nunaa?
16 Mea faufaa anei e ia tamata o Ieremia i te tia no to ˈna nunaa? E nehenehe anei ta te Atua e faahuru ê i te haamoriraa mau, aore ra e paetahi no tera e tera huru haamoriraa e e faaore i te hara a to ˈna nunaa? I roto i taua tuhaa ra, mea papu maitai ïa te tiaraa o Iehova; no reira oia i horoa mai ai i teie nei faaueraa ia Ieremia e toru taime: “Eiaha oe e pure i teie nei feia; (...) e ore au e faaroo atu ia oe.” Aita roa ˈtu e maitai aˈe i roto i taua faaararaa nei no te amuiraa faaroo kerisetiano. — Ieremia 7:16; 11:14; 14:11.
17, 18. Mea nafea te haavaraa a te Atua i te faatupuraahia i nia ia Iuda?
17 Eaha ihora ïa te mau faahopearaa o te mau mea no Iuda? Mai ta Iehova iho â ïa i tǎpǔ mai na roto i te arai o Ieremia. I roto i te roaraa o te faatereraa a Iehoiakima, ua riro maira te basileia o Iuda ei tîtî no te hau no Babulonia. E toru matahiti i muri iho, ua orure hau aˈera o Iehoiakima. Na roto i taua ohipa maamaa ra, ua faahaehaa-roa-hia ˈtu â o Iuda, inaha ua haru aˈera hoi to Babulonia ia Ierusalema. I taua tau ra, ua pohe o Iehoiakima, e ua monohia maira oia e ta ˈna tamaiti na Iehoiakina. Ua aratai aˈera te haruraahia o Ierusalema na to Babulonia, ia Iuda ia riro ei tîtî; e ua hopoi-tîtî-hia ˈˈera o Iehoiakina e te taatoaraa o te fetii hui arii e tae noa ˈtu te mau taata tiaraa teitei o te totaiete ati iuda, i Babulonia. — Te mau arii 2, 24:5-17.
18 Eaha ˈtura ïa tei roohia i nia i te hiero moˈa e ta ˈna mau taoˈa faaunauna atoa? Aita roa ˈtu te reira i faaora mai ia Iuda. Oia mau, “ua hopoi ê atura [Nebukanesa] i te mau taoˈa o te fare o Iehova, e te taoˈa atoa o te fare o te arii, e ua tapûpûhia te mau farii auro, i hamanihia e te arii o Iseraela e Solomona i roto i te hiero o Iehova”. (Te mau arii 2, 24:13.) I muri iho, ua aro atoa maira o Zedekia, ta to Babulonia i faaarii i to ratou faarevaraa, i nia i te toea o Ierusalema, i to nia aˈe ia ˈna. Ua rahi roa ïa no Nebukanesa: ua haru faahou aˈera oia ia Ierusalema, ta Nebudara-dana i haru mai i te matahiti 607 hou to tatou nei tau e tei haamou-roa-hia. — Ieremia 34:1, 21, 22; 52:5-11.
19, 20. Eaha te taa-ê-raa e itehia ra i rotopu i te huru feruriraa o Iuda e to Ieremia i mua i te ati i faaite-atea-hia mai, e eaha ihora ïa te faahopearaa?
19 Eaha ïa ati no te ‘nunaa maitihia’ e! Area te mau haavaraa i faaitehia e Ieremia ra, ua tupu mau â ïa. A tiaturi noa ˈi te mau ati Iuda e eita roa ˈtu ratou e roohia i te tahi noa ˈˈe fifi, ua riro noa ïa o Ieremia, taua “peropheta no te ati” ra eiaha ei taata e moemoeâ noa e pau, ei taata manaˈo papu râ (Ieremia 38:4; ia tapao na tatou e te parau ra “ati”, e itehia ïa e 64 taime i roto i te buka a Ieremia). Ua tano maitai te haavaraa a Iehova: “E teie nei, e na ô atu oe ia ratou: O te fenua teie aore i faaroo i te reo o to ratou Atua o Iehova, aore hoi ratou i farii i te aˈo; ua ore te parau mau, ua faataa-ê-hia i to ratou vaha. E faaore atu hoi au i te mau oire o Iuda, e te mau aroâ i Ierusalema, i te reo oaoa, e te reo arearea, (...) e riro hoi te fenua i te ano.” — Ieremia 7:28, 34.
20 I roto i taua taime ati ra, ua tia aˈera i te mau ati Iuda teoteo ia farii e te taˈuraa i te Atua e te fanaˈoraa i te mau auraa faahiahia mau e o ˈna, aita roa ˈtu ïa te reira i faaora noa ˈˈe ia ratou i te ati. Ia au i ta te parau tohu e faaite ra, “ua hiˈo hoi tatou i te hau, e aore roa e maitai; ua tiai hoi i te ora, e inaha, o te horuhoru. Ua ore aˈenei te auhune, ua unu te tau; aita râ tatou i ora.” (Ieremia 8:15, 20). No Iuda, o te taime ïa te reira no te faaite atu eaha ta ˈna i rave. Area te peropheta itoito mau ra o Ieremia, ua paruruhia mai hoi oia i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa e ua nehenehe aˈera ia ˈna e faaoti roa i ta ˈna ohipa. Ua hope to ˈna pue mahana ei tîtî; eiaha i Babulonia i pihai iho i te hoê nunaa tei faahaehaahia, i Aiphiti râ. Hau atu i te 65 matahiti te maororaa, ua faaite oia ma te itoito e ma te haapao maitai i te mau haavaraa a te Atua.
21. E tia ia tatou ia pahono i teihea uiraa i teie nei?
21 I teie nei, mea faufaa mau ia ite tatou e nafea te oraraa e te taviniraa a Ieremia e tano ai no to tatou nei tau. O vai, i teie senekele e 20, te faahohoˈahia i te peropheta? Ua faahohoˈahia o Iuda e o Ierusalema i te aha? Eaha te ati e na te pae apatoerau mai? Na te mau tumu parau i mua nei e pahono mai i taua mau uiraa nei.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Mea nafea to Ieremia fariiraa i te ohipa i horoahia mai ia ˈna ra, e eaha ta Iehova i parau mai ia ˈna?
◻ No te aha tatou e anaanatae atoa ˈi te mau ohipa i tupu i te tau o Ieremia?
◻ Eaha te huru i te pae faaroo ta Ieremia i faaite roa ˈtu, e e tuu na te mau ati Iuda i to ratou tiaturiraa i nia ia vai?
◻ Eaha ihora ïa tei roohia i nia ia Ierusalema e o Iuda?
[Parau iti faaôhia i te api 5]
Ua faaite aˈera o Ieremia ma te itoito i te mau haavaraa a te Atua i te mau ati Iuda e i to ratou mau raatira.
[Hohoˈa i te api 6]
E faaineine na te mau vahine i te mau faraoa ei pane na te “arii vahine no te raˈi ra”.