VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/3 api 25-30
  • Ia riro na tatou ei hoa rave ohipa no Iehova o te tiaturi mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia riro na tatou ei hoa rave ohipa no Iehova o te tiaturi mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘E rave anaˈe na i te parau-tia’
  • ‘E ia hinaaro na tatou i te aroha’
  • Tei roto to tatou haapao maitai i te tamataraa
  • ‘E haere anaˈe na ma te haehaa i te aro o to tatou Atua’
  • E tano maitai te haehaa i te mau ui apî
  • E nehenehe oe e faaite noa i te aau faahaihai i mua i te tamataraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • No te aha mea faufaa te aau faahaihai?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Te haehaa—E huru maitai o te faatupu i te hau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • ‘Tei te feia haehaa te paari’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/3 api 25-30

Ia riro na tatou ei hoa rave ohipa no Iehova o te tiaturi mau

“Ua faaite mai oia ia oe, e te taata na, i te mea maitai; e eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?” — MIKA 6:8.

1. Eaha te niu bibilia e tauturu i te mau tavini atoa a Iehova i teie mahana ia parauhia e e mau “hoa ohipa”?

TEIE ta te aposetolo Ioane i papai: “A hiˈo na i te huru o to te Metua aroha ia tatou nei, o tatou i mairihia mai e, e tamarii na te Atua.” (Ioane 1, 3:1). Area te aposetolo Paulo ra teie ïa ta ˈna i parau no nia ia ˈna iho e to ˈna hoa ia Apolo: “E hoa rave ohipa hoi matou no te Atua.” (Korinetia 1, 3:9). No te mau pǐpǐ i faatavaihia hoi teie na faahitiraa parau e piti i faahitihia mai e te mau pǐpǐ i faatavaihia e te varua a Iesu Mesia ra. I roto i te hohonuraa mau, e tano ïa i te mau tavini mau atoa a te Atua. E nehenehe atura ïa tatou e parau mai teie te huru: ‘A hiˈo na i te huru aroha o te Metua ia tatou nei, ia riro tatou ei mau hoa ohipa no Iehova.’

2. No te aha te mau tavini a Iehova e nehenehe ai e riro ei mau hoa ohipa no ˈna?

2 Nafea te mau taata paruparu e te tia ore e nehenehe ai e riro ei hoa ohipa no te Poiete rahi ra, tei ia ˈna hoi te puai e aita ˈtu e te paari, tei tia roa i te parau-tia ra e oia hoi te huru mau o te aroha? E nehenehe ta ratou no te mea ua hamanihia to ratou na metua matamua ia au i te hohoˈa e te huru o te Poiete e o to ˈna hoa ohipa maoti ra te Parau aore ra te Logo (Genese 1:26, 27; Ioane 1:1). Oia mau, ua noaa ia Adamu raua o Eva i te paari, te parau-tia, te puai e te aroha. No reira Iehova, na roto i te arai o ta ˈna peropheta, i nehenehe ai e parau i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei e: “Ua faaite mai oia ia oe, e te taata na, i te mea maitai; e eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?” — Mika 6:8.

3. Eaha ta te Mika 6:8 e titau maira, e eaha te tia ia rave hou e nehenehe atu ai e riro ei hoa ohipa no Iehova?

3 “E eaha ta Iehova e hinaaro ia oe ra maori râ...?” Mai te huru ra ïa e te faataa poto mai nei teie mau parau i te mau hopoia a te “taata” i mua ia Iehova e i mua atoa i te tahi atu mau taata. Na te tuatapaparaa tatou i teie tumu parau e faaite mai e e nafea ra. Parau mau, e nehenehe te mau huru taata atoa e haere e o Iehova; ua faataahia râ taua haamaitairaa nei na te feia, mai te peu e e tia ia parauhia, o te ‘faaau i te parau’. (Amosa 3:3.) Nafea ïa te reira? Mai ta te tumu parau na mua ˈtu e faaite maira, ia pûpû mau ïa ratou ia ratou iho No ˈna e ia faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa. No reira, eaha ïa te auraa o te Mika 6:8 no taua mau taata ra?

‘E rave anaˈe na i te parau-tia’

4. Eaha mau na te auraa te parau ra “rave i te parau-tia”?

4 Na mua ˈˈe, te titauhia ra e “[ia] rave i te parau-tia”. No te riro ei hoa ohipa no te Atua ra o Iehova, e tia ia tatou ia tapea i te hoê haava manaˈo viivii ore. “[E] rave i te parau-tia”, te auraa ra, te raveraa ïa i te mea tia, ta te Atua e titau mai nei ia tatou; oia hoi, e tia ia tatou ia rave faahope roa i ta tatou mau hopoia, e te hopoia matamua, te ati-maite-raa ˈtu ïa ia Iehova (Nahuma 1:2). Eita roa ˈtu Iehova e farii i te manaˈo feii. Eita, eita hoi tatou e nehenehe e tavini e piti na fatu. — Korinetia 1, 10:22; Mataio 6:24.

5. Mea nafea to Iesu Mesia faaiteraa e mea here mau â na ˈna i te parau-tia e mea riri na ˈna i te ino?

5 Hau atu â, no te “rave i te parau-tia”, e tia ia tatou, mai ia Iesu, ‘ia here i te parau-tia e ia riri i te ino ra’. I te mea hoi e mea au na ˈna te parau-tia, ua faaea “maitai noa ïa [o Iesu], e te rave ore i te ino, e te viivii ore e te taata ê hoi i te feia rave hara ra” (Salamo 45:7; Hebera 7:26); e, i te mea hoi e, mea riri na ˈna te ino, ua turai aˈera ïa te hoê huru inoino tano mau hoi ia ˈna ia faautua mai i te mau upoo faatere haapaoraa haavare e te nounou taoˈa hoi o to ˈna ra tau. — Mataio 23:13-36; Ioane 8:44.

6. No te aha e tia ˈi ia tatou ia farii hau atu â i te manaˈo ra oia hoi, e tia ia tatou ia haapae mai i te mea e opanihia no te mea e e ohipa ino?

6 Mai ta te hiˈoraa o Iesu e faaite maira, aita e navai te au-noa-raa i te parau-tia, e tia atoa ia tatou ia riri i te ino — oia mau, ia ore roa ˈtu e au, ia faufau roa i te ino. I te mea hoi e mea ino to tatou manaˈo mai to tatou apîraa mai â e mea ino atoa hoi to tatou mafatu, e tia ˈtura ïa ia tatou ia haa rahi atu â maoti hoi i te farii-noa-raa i te manaˈo ra oia hoi, e opani-roa-hia ia rave i te ino (Genese 8:21; Ieremia 17:9). Mai te peu e eita tatou e aro atu i to tatou huru taata hara e tae noa ˈtu te mau faahemaraa e farereihia e tatou, e riro ïa tatou i te topa ˈtu i roto i taua marei ra. Ia riri mau â tatou i te ino mai ta Phinehasa i faaite, ia ˈna i patia ˈtu i ta ˈna mahae i nia i na taata toopiti tei taati ia raua i roto i te haamoriraa tia ore a Baala no Peora. — Numera 25:5-8.

7. Eaha te faaiteraa e haapapu maira e eita Iehova e maiti i to ˈna mau hoa ohipa i roto i te feia paieti ore?

7 Eita o Iehova e hinaaro i te feia iino i rotopu i to ˈna mau hoa ohipa; ua faaite maramarama mai hoi oia i te reira i roto i te Salamo 50:16-18, i te na ôraa mai e: “Area te paieti ore ra, te na ô maira te Atua, Te au ra anei ia oe ia parau i ta ˈu nei parau? e ia faahiti hoi to vaha na i ta ˈu nei parau faaau? Aita hoi oe i hinaaro ia haapiihia, e ua faarue oe i tau parau i muri ia oe. Ia hiˈo oe i te eiâ ra, ua faatia ˈtu oe, e ua amui atoa i te feia faaturi ra.”

8. Eaha te ohipa e faaite maira e e nehenehe tatou e faaino i te iˈoa o Iehova mai te peu e e rave tatou i te ino?

8 E riro paha e te ohipa puai nei tatou i roto i te taviniraa a Iehova na roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, mai te peu râ e eita tatou e haapao maitai e eita tatou e faaohipa i te hitahita ore, e riro ïa to tatou mau huru paruparu i te pae tino i te aratai ia tatou ia ofati i te ture a Iehova e ia faaino roa i to ˈna iˈoa. Mea na reira, tau matahiti i teie nei, to te hoê matahiapo raveraa i te ohipa faaturi e te hoê o to ˈna mau tuahine i roto i te faaroo ra, e ere hoi te tane i te kerisetiano. I te po a faaitehia ˈtu ai e ua tiavaruhia taua matahiapo nei, ua haere maira te tane a taua tuahine ra i roto i te Piha o te Basileia, ma te hoê pupuhi i roto i te rima, e ua pupuhi maira i nia i na taata toopiti tei rave i te hara. Aita hoê aˈe o raua i pohe, ia poipoi aˈe râ, tei te api matamua ïa o te hoê vea tuiroo no te mau Etats-Unis te faaiteraahia taua ohipa ra i tupu. E nehenehe mau â e parau e, e faaino te mau ohipa iino a te mau tavini o Iehova e rave, ia ˈna. — Maseli 6:32.

9. Ia au i te Maseli 4:23, eaha te tia ia tatou ia faaora mai, e no te aha?

9 No reira ïa te aˈoraa i muri nei e tano maitai ai: “E faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.” (Maseli 4:23). Oia mau, e tia ia tatou ia aˈo maite ia tatou iho e ia haapao maitai i te mea i reira tatou e haamau ai i te mau manaˈo o to tatou mafatu taipe. Te rahi noa ˈtura hoi te afata teata, te mau vea e te tae noa ˈtu te tahi atu mau ravea haapurororaa, i te faaite mai i te mau huru ohipa viivii atoa, na roto iho â râ i te ravea o te mau hohoˈa faufau. No reira, e tia ia tatou ia maiti maite i te mea ta tatou e mataitai, ta tatou e faaroo e ta tatou e taio. Mea faufaa roa ia haavî tatou i to tatou mau manaˈo. Ei hiˈoraa, mea ohie roa hoi ia faaoaoa ia tatou ia tuu tatou i roto i to tatou feruriraa i te tahi mau manaˈo no nia i te mau ohipa i te pae taatiraa o te tino, eita roa ˈtu hoi tatou e hinaaro e rave taua mau mea (Mataio 5:28). Teie râ, e pinepine i te itehia e e aratai tia teie mau huru manaˈo e ia ravehia i te tahi mau ohipa ino mau. Maoti hoi i te haamau i to tatou feruriraa i nia i taua mau mea nei, ia faahotu na tatou i te hotu o te varua moˈa, oia hoi, te hitahita ore e ia haamau na tatou i to tatou feruriraa i nia i te mau manaˈo e faahitihia ra i roto i te Philipi 4:8. — Galatia 5:22, 23.

‘E ia hinaaro na tatou i te aroha’

10, 11. a) Eaha te manaˈo o te parau hebera ra i hurihia na roto i te parau ra haapao maitai aore ra te oreraa e taiva, e horoa mai nei? b) No te aha tatou e nehenehe ai e parau e aita te Tamaiti a te Atua i taiva?

10 Te piti o te huru e faahitihia ra i roto i te Mika 6:8, te “[hinaaroraa ïa] i te aroha [maitai]”. Te huri ra te Bible Osty i teie parau na roto i te parau ra “te hinaaroraa i te haapao maitai”. Te faaite ra te hoê parau o te Tatararaa a te ao apî, neneiraa beretane e te mau faahororaa o te matahiti 1984, e e nehenehe atoa hoi te parau hebera ra ḥèsèdh, i hurihia na roto i te parau ra “maitai”, e hurihia na roto i te parau ra “maitai o te mafatu” aore ra “here o te ore e taiva”. Ia au i te tahi mau taata tuatapapa i te parau, te auraa no te parau ra “ore e taiva”, te horoa ra ïa i te manaˈo no nia i te oreraa e fati i mua i te hoê faahemaraa. Te taata e tapea i to ˈna haapao maitai e ore roa ˈtu ïa oia e fati. Te tapearaa i to ˈna haapao maitai, te ineineraa ïa i te aro no te hoê taata ta tatou iho i maiti aore ra no te hoê tumu ta tatou i faariro no tatou iho, e te reira, noa ˈtu â ïa e e rave rahi mau fifi to mua ia tatou. E tapao atoa tatou e te parau ra “haapao maitai”, ia tatara oia i te parau ra na roto i te parau ra ḥèsèdh, eita roa ˈtu ïa e faaohipahia i nia i te mau mea pohe. I roto i ta tatou tatararaa, parau mau, e farereihia te parau ra “haapao maitai” e tapirihia ˈtu i te tahi mau iˈoa no te faataa mai i te mau mea no te ao materia. No reira, no te avae, e parauhia ïa e e “ite haavare ore [haapao maitai] i nia i te raˈi ra”. (Salamo 89:37.) Teie râ, i ǒ nei, te parau ra “haapao maitai [haavare ore]”, te huri ra ïa i te tahi atu parau hebera. E parau-atoa-hia te mau parau a te Atua, e e mau parau haapao maitai, oia hoi, papu maitai, e nehenehe e tiaturihia (Apokalupo 21:5; 22:6)a. Teie râ, te huru o te haapao maitai, ia hurihia taua parau nei na roto i te parau ra ḥèsèdh, e tano noa ïa no te Atua e no te mau tavini o ta ˈna e farii. No reira hoi tatou e taio ai no nia ia Iehova e: “E te feia parau-tia ra [haapao maitai], e parau-tia [haapao maitai] atoa ta oe.” — Samuela 2, 22:26.

11 I nia i te raˈi, ua faaite te Tamaiti a te Atua i to ˈna haapao maitai ia Iehova. I nia i te fenua nei, a riro mai ai oia ei taata ra o Iesu Mesia, ua farerei aˈera oia i te tahi mau tamataraa e ua haapapu aˈera oia na roto i to ˈna auraro e e taata haapao maitai oia, o te ore e taiva; ta te Hebera 5:7-9 ïa e parau ra: “Ua pûpû hoi oia i te pure i tana oraraa ra, i te aniraa ˈtu ia ˈna ma te oto rahi e te roimata, i tei tia ia faaora ia ˈna mai te pohe maira, ei faaroohia oia i ta ˈna i mǎtaˈu ra: e tamaiti noâ iho hoi oia, i ite oia i te auraro i to ˈna ra mau pohe. E no te mea ua haamoˈa-roa-hia oia, riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia ˈna ra.”

Tei roto to tatou haapao maitai i te tamataraa

12. No te aha hoi to tatou haapao maitai e nehenehehia ˈi e haafifihia, e eaha te huru o vetahi pae i mua i taua mau fifi ra?

12 No te tapea i to tatou haapao maitai i mua i te Atua ra o Iehova, e tia atoa ia tatou ia ore e taiva i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei, oia hoi, i to tatou mau hoa kerisetiano. Te faahaamanaˈo maira te aposetolo Ioane ia tatou i te reira ma te maramarama maitai i te na ôraa mai e: “O tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra?” (Ioane 1, 4:20). E riro paha e te mau huru tia ore o vetahi ê i te haafifi i to tatou haapao maitai. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to tatou faainoraahia, e huru paruparu ïa to vetahi mau kerisetiano, oia hoi: eita ratou e tapea i to ratou haapao maitai i te faanahonahoraa a Iehova e e faaea hoi ratou i te haere mai i te mau putuputuraa a te amuiraa. E nehenehe atoa te oreraa tatou e taiva i to tatou mau taeae e haafifihia ia hape te manaˈo o te feia ta Iehova i tuu mai ei faatere ia tatou. E ite-atoa-hia e e rave mai na vetahi i taua mau hape ra e a faaohipa ˈtu ai ei hororaa na ratou no te tatara mai ia ratou mai roto mai i te faanahonahoraa itehia a Iehova. Mea tano mau anei taua huru no ratou ra? Eita roa ˈtu ïa.

13. No te aha te mau taata e faarue nei i te faanahonahoraa a Iehova, e hape ai ia na reira ratou, e tei raro aˈe atura ïa ratou i te mana o vai mai te peu e e taiva ratou?

13 No te aha hoi mea hape mau â ia faarue mai taua mau taata ra i te faanahonahoraa a Iehova? No te mea te horoa maira te Bibilia i teie nei haapapuraa: “E hau rahi to te feia i hinaaro i [te] ture [a Iehova]; aore o ratou e turoriraa.” (Salamo 119:165). Teie atoa te tahi faaueraa: “O te aroha, ia uˈana maite ïa ia outou outou iho: e moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha.” (Petero 1, 4:8; Maseli 10:12). E ia manaˈo na tatou i teie nei e, te faaatea ê ra te hoê taata ia ˈna i te nunaa o Iehova. E haere ïa o ˈna i hea? E ere anei ïa hoê â to ˈna huru tupuraa e te mau aposetolo a Iesu ia ˈna i ani atu ia ratou e mai te peu e te hinaaro atoa ra ratou e faarue mai ia ˈna? I taua taime ra, ua pahono atura o Petero ma te tia mau e: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra.” (Ioane 6:68). Te hoê taata e faaatea ê mai ia ˈna i te faanahonahoraa itehia a Iehova, aita ˈtu ïa vahi ta ˈna e nehenehe e haere maoti râ: i roto ia “Babulonia rahi”, te faatereraa i roto i te ao taatoa nei o te haapaoraa hape, aore ra i roto i te mau maiuu o te “puaa [tahae]” politita e o Satani hoi te fatu (Apokalupo 13:1; 18:1-5). No te rahiraa o te taata, te feia e ore e tapea i to ratou haapao maitai, te apiti atura ïa ratou ia “Babulonia rahi”, te ore hoi e faahanahana nei i te Atua.

‘E haere anaˈe na ma te haehaa i te aro o to tatou Atua’

14, 15. a) Eaha te mau auraa taa ê o te parau ra “haehaa”? b) Eaha te auraa o te parau ra “haehaa” ta tatou e tapea mai i ǒ nei, e no te aha? c) No te aha te mau kerisetiano ‘e tia ia faatupu i te au-maite-raa, te oreraa e faatiatia ia ratou e to ratou mau huru’?

14 E rave rahi mau auraa to te parau ra “haehaa”: e nehenehe hoi oia e haapapu mai i te huru o te mea “e ere i te mea faufaa roa”; oia atoa te auraa: “te huru ieie ore” (Timoteo 1, 2:9); e oia hoi, e te vahi ïa ta tatou e tapea mai, te horoa maira o ˈna i te auraa no “te au-maite-raa, te oreraa e faatiatia ia tatou, e to tatou mau huru”, e e tano atoa i te hoê taata tei ite maitai i to ˈna mau otia. Eita roa ˈtu hoi tatou e nehenehe e riro ei hoa ohipa no Iehova mai te peu e e faatiatia tatou ia tatou iho, e mai te peu e e huti tatou i te manaˈo i nia ia tatou eiaha râ i nia i te Atua ra o Iehova.

15 ‘Te oreraa tatou e faatiatia ia tatou iho e i to tatou mau huru’, tera te auraa te tia ia tatou ia faatuati i te parau hebera ra i hurihia na roto i te parau ra “ma te haehaa” i roto i te Mika 6:8. E papu-maitai-hia taua auraa nei i roto i te huru faaohiparaa taua parau ra i roto i te Maseli 11:2, e i roto i te mau Papai, i taua anaˈe atu â vahi e farereihia ˈi; inaha, te patoi mau ra oia, eiaha i te huru tia ore i te pae no te taatiraa o te tino, i te teoteo râ, e e riro hoi te feia e faatiatia ia ratou i te topa i roto i taua marei ra. No reira e nehenehehia ˈi e taio e: “Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia haehaa râ te paari.” E afaro maitai te haehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, tei tuatihia hoi i te paari (Salamo 111:10). E mǎtaˈu te hoê taata haehaa ia Iehova no te mea ua papu maitai ia ˈna te taa-ê-raa rahi e vai ra i rotopu ia te Atua e o ˈna; i rotopu i te parau-tia, te puai o Iehova, e to ˈna huru taata tia ore, e to ˈna iho paruparu. Te tumu hoi te reira te taata haehaa e haa ˈi no to ˈna ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina. — Philipi 2:12.

16. A faahiti mai na te tahi mau irava o te mau Papai e faaite mai e no te aha te mau kerisetiano e faaea haehaa noa ˈi.

16 E rave rahi mau tumu te mau hoa ohipa o Iehova e haere ai ma te haehaa e to ratou Atua, eita roa ˈtura hoi e tumu no te faateitei, e noa ˈtu eaha te aanoraa o to ratou paari, to ratou puai i te pae tino aore o ta ratou mau taoˈa materia (Ieremia 9:23). Te faaite maira te faaueraa tumu i papaihia i roto i te Korinetia 1, 4:7, e no te aha râ: “Na vai hoi oe i faahuru ê i hau ai i te tahi? e eaha ta oe, e ere i te mea noaa ia vetahi e? e i noaa ta oe ia vetahi ê ra, eaha hoi oe i faaahaaha ˈi, mai te mea e, e ere ta oe i te mea noaa mai na vetahi ê?” Oia atoa hoi, eita e tia ia tatou ia faaahaaha no te ohipa paha i itehia e tatou i roto i ta tatou taviniraa, e te reira, ia au maite i te mau parau i papaihia i roto i te Korinetia 1, 3:6, 7 e na ô ra e: “Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faarahi i te pape, na te Atua râ i faatupu. I teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra.” E tia atoa te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Luka 17:10, ia tauturu mai ia tatou ia faaea haehaa noa: “Oia atoa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia ˈtu ia outou na, e na ô outou, Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.”

17. No te aha te haehaa e riro mau ai ei eˈa no te paari?

17 Ua riro mau â te haehaa ei haerea no te paari; e tauturu mai te reira ia tatou ia oaoa roa, noa ˈtu eaha te hopoia i horoahia mai ia tatou ra. Mai te peu e e feia haehaa tatou, eita ïa tatou e tamata i te faateitei, no te mea e hinaaro tatou e e tatou aˈe to nia, e oaoa râ tatou i te riro mai te ‘mau tamarii rii ra’. (Luka 9:48.) Hoê â ïa to tatou huru feruriraa e to te papai salamo o tei parau e: “E maitai rahi to te mahana hoê i roto i te mau hezere no oe ra, i te mahana atoa e tausani noa ˈtu i te tahi vahi ê. E hinaaro rahi to ˈu i te tiai i te uputa i te fare o tau Atua, i te parahi i te mau tiahapa o te paieti ore ra.” (Salamo 84:10). Hau atu â, mai te peu e e feia haehaa tatou, e noaa ïa ia tatou te here e faaitoito ia tatou i te horoa i te hiˈoraa na roto i te faahanahanaraa ia vetahi ê. — Roma 12:10.

E tano maitai te haehaa i te mau ui apî

18. a) No te aha e riro ai ei mea faufaa mau ia faaohipa te mau ui apî i te haehaa? b) Eaha te huru tupuraa e haapapu maira e e tia mau â i te mau ui apî ia faaea haehaa noa?

18 Mea faufaa mau â ia faaohipa te mau kerisetiano apî i te haehaa; e auê ïa hiˈoraa nehenehe mau no ratou te haerea o Elihu! Noa ˈtu â ïa e e parau tia ta ˈna, ua tiai oia ma te tura e ia parau mai te feia paari aˈe (Ioba 32:6, 7). E pinepine te mau ui apî i te faaite e ua papu maitai ia ratou te mau mea atoa aore ra i te ore hoi e ite i to ratou otia. E riro atoa e haafaufaa ore ratou i to ratou mau matahiapo no to ratou puai i te pae tino e no te tahi mau ite i noaa mai ia ratou. Teie râ, te parau ra ite, e ere roa ˈtu ïa te auraa ra paari, oia hoi te ite i faaohipahia. E nehenehe ta tatou e faahapa i te haerea ino mau o te ui apî marite. Oia mau, i te mau Etats-Unis, 63 % o te mau taata i tapeahia no te hara ino roa, aita hoi i naeahia i te 24 matahiti, e e 30 % i raro mai i te 18 matahiti. Te faaite-atoa-hia maira e “o te inu-hua-raa i te ava e te raau taero, te mau tumu matamua e pohe ai te mau Marite 15 e tae atu i te 24 matahiti a faahoro ai ratou i te pereoo”. I te mau Etats-Unis noâ, “te rahi noa ˈtura te mau faaipoiporaa i rotopu i te mau taurearea teie e faaoti nei na roto i te hoê faataaraa”, e inaha, te parauhia ra hoi, “e rahi aˈe te mau faaipoiporaa i te maoro atu â mai te peu e ua noaa ia ratou te tahi tau matahiti hau atu â i te pae no te paari”.

19. Eaha te aˈoraa bibilia ta te mau ui apî e tia ia haapao?

19 Mea paari mau â te mau aˈoraa e vai ra i roto i te Parau a te Atua. No reira hoi te reira e haapii mai ai i te mau ui apî, ia faatura i to ratou metua tane e to ratou metua vahine e ia auraro ia ratou i roto i te mau mea atoa (Ephesia 6:1-3; Kolosa 3:20). E tia mau â i te mau ui apî ia haapao i teie nei aˈoraa paari e na ô ra e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” — Maseli 3:5, 6.

20. Eaha te haamauruururaa ta te mau taata tei pûpû ia ratou iho no Iehova e tei bapetizohia, e nehenehe e tiaturi e e noaa mai ia ratou ia faaohipa ratou i te Mika 6:8?

20 Eaha ïa te haamaitairaa ta tatou paatoa e nehenehe e tiaturi e e noaa mai ia tatou, i muri aˈe i to tatou faaiteraa e te tiaturi mau ra tatou ia Iehova na roto i te pûpûraa tatou iho no ˈna e na roto i te bapetizoraa, ‘ia rave tatou i te parau-tia, e hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to tatou Atua’? A tahi, e te mea faufaa roa ˈˈe ïa, e fanaˈo roa tatou i te haamaitairaa a Iehova, no te mea e auraro tatou i ta ˈna mau faaueraa, e e faaoaoa tatou i to ˈna mafatu na roto i te apitiraa ˈtu i roto i te faaraaraa i to ˈna iˈoa rahi e te riaria mau ra (Maseli 27:11). I muri iho, e ite ïa tatou i roto i to tatou oraraa i te parau mau o te faaueraa tumu oia hoi, “area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu”. — Timoteo 1, 4:8.

[Nota i raro i te api]

a I te pae tooa o te râ o te mau Etats-Unis, e itehia te hoê geyser tuiroo roa no te mea e tamau noa hoi oia i te pihaa: e hoê pihaaraa o ˈna i te mau 65 minuti atoa a hia ˈtura matahiti i teie nei. E tano mau iho â o ˈna ia parauhia e Ruau o te ore e Taui.

Eaha ïa ta outou e pahono mai?

◻ Ia au i te Mika 6:8, eaha te tia ia rave no te “rave i te parau-tia”?

◻ Eaha te auraa e vai ra i rotopu i to tatou haapao maitai ia Iehova e to tatou mau auraa e to tatou mau hoa kerisetiano?

◻ No te aha tatou e ‘haere ai ma te haehaa i mua i te aro o to tatou Atua’?

◻ No te aha te haehaa e riro ai ei mea faufaa mau no te mau ui apî kerisetiano?

[Hohoˈa i te api 27]

Te faaora ra anei outou i to outou mafatu na roto i te maiti-maite-raa i te mea ta outou e mataitai ra, e faaroo ra e e taio ra?

[Hohoˈa i te api 28]

Ua ite o Petero e eita ta ˈna e nehenehe e haere i te tahi atu vahi no te mea, tei ia Iesu ra te mau “parau o te ora mure ore” ra. Ua ineine atoa anei outou i te ore e taiva i te faanahonahoraa a Iehova?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono