To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra
3 o te tuhaa: 1942-1513 hou to tatou nei tau—Te fenua Aiphiti—Tahua aroraa no te mau atua
“I Aiphiti, o te haapaoraa te niu o te mau mea atoa, e e faatere na hoi oia i nia i te mau mea atoa.”—Will Durant, taata tuatapapa aamu e e papai buka o te senekele XX.
NO roto mai te mau taata matamua i faaea i Aiphiti ia Hama, te tamaiti a Noa, e eita e ore e mea na roto mai ia Mizeraima, te tamaiti a Hama e te metua fetii o Nimeroda (Genese 10:6-8). I muri aˈe i te faaarepurepuraahia te mau reo i Babela, ua purara ê aˈera te feia patu i inoino roa hoi, no te rave i te hoê oraraa apî, ma te aratai na muri ia ratou i ta ratou haapaoraa babulonia. Ua faaea vetahi o ratou i roto i te fenua i riro mai ei fenua Aiphiti i muri iho.
I roto i ta ˈna Tuatapaparaa no nia i te totaiete taata, te faahiti ra o Will Durant i te parau no “te raveraa mai te nunaa taata aiphiti i te tahi mau ohipa no Sumere mai e no Babulonia mai”. No reira, ua tapao hohonu mau â te haapaoraa babulonia i te fenua Aiphiti, i reira te haapaoraa i te riroraa mai ei pu faufaa roa ˈˈe. Te parau ra te Buka parau paari beretane apî e: “No te rahi o te mau manaˈo faaroo i roto i te oraraa i te pae no te ite e i te pae no te totiale e ore roa ˈi e nehenehe e taa i te auraa o te nunaa taata aiphiti ma te ore hoi e taa i te parau no te haapaoraa i Aiphiti, e na reira hoi no te tahi e te tahi.”
Te tuati-ore-raa
Mea rahi te mau atua a te haapaoraa aiphiti e ua hau atu i te 500 atua i roto i ta ˈna hiero, aore ra ua tausani mau atua. “I Aiphiti taatoa, e mau atua torutahi te rahiraa o te mau pǔpǔ atua i reira”, ta te taata ra o E. Wallis Budge ïa, taata tuatapapa teie i te parau no nia i te ohipa i tupu i Aiphiti, e faahiti ra. I roto i te roaraa o te tau, ua itea-aˈera-hia i te mau atua torutahi ra o Osiris (te metua), o Isis (te metua vahine) e o Horus (ta raua tamaiti), e e fetii moˈa hoi ratou tootoru atoa ra.
I roto i taua haamoriraa e rave rahi atua, mea rahi te atua e aro na no te rave mai i te tiaraa ‘atua otahi’. Mai te huru ra ïa e aita roa ˈtu te mau tahuˈa e tae noa ˈtu hoi te mau taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua e patoi ra i te tiaturiraa i te hoê anaˈe ra atua a manaˈo noa ˈi e te vai ra oia i raro aˈe e rave rahi mau huru. No te taata ra o B. Mertz, “e hiˈoraa apî hoi teie no te tuati-ore-raa papu roa o te haapaoraa no Aiphiti”.
E pinepine to Aiphiti i te faahohoˈa mai i te mau ateributi o te mau atua, mai te peu e e ere te mau atua iho, i raro aˈe i te huru o te mau animala. Te haapapu ra râ te taata papai buka farani ra o Fernand Hazan e e haamorihia na taua mau animala ra, maoti hoi i te riro noa ei mau taipe, “no te mea ua riro ratou ei pu no te farereiraa o te mau atua, te mau atua maitai aore ra te mau atua ino”. Aita ˈtura ïa e maerehia ia taparahihia te hoê taata no Roma ma te ore e haavahia no te mea ua haapohe oia i te hoê piifare aore ra mimi, e te iteraahia i roto e rave rahi mau hunaraa maˈi i Aiphiti te tahi mau tino urî, piifare, moo pape, manu e puaatoro, i faahereherehia na roto i te tahi mau ravea aravihi.
Te mau oroa faaroo, te mau peu hiˈohiˈo e te tahutahu, te reira te mau mea faufaa roa a te haapaoraa aiphiti. Mai te faaohiparaa i te mau hohoˈa e te mau taipe faaroo, mai te satauro e tapea to ˈna e faahohoˈa ra i te ora. Ia au i te Buka parau paari beretane apî, i te mea hoi e e haafaufaa-rahi-hia na taua mau taipe ra, “te faaroo tataitahi (oia hoi te paieti o te taata tataitahi) i ore roa ˈi i riro ei mea faufaa roa”. Te na ô râ taua buka nei e, i roto i te mau hohoˈa atoa, “to Isis e tapea ra i ta ˈna tamaiti ia Horus i nia i to ˈna turi avae — eita e ore e no reira mai te hohoˈa o te Paretenia e te Tamarii — te hohoˈa faahiahia roa ˈˈe”.
E tiaturi na hoi to Aiphiti i te oraraa i muri aˈe i te pohe. E faaherehere na ratou i ta ratou mau taata pohe na roto i te tahi mau ravea aravihi e e tuu na hoi i te tino o te mau pharao i pohe i roto i te mau paturaa rarahi no Aiphiti i reira te mau pharao e hunahia ˈi. Ia au i te hoê vea, i roto i te mau hunaraa tahito, ua itehia “te tahi mau taoˈa rii e ere paha i te mea faufaa roa, teie râ, o te faaite mai i te tahi mau parau mai te mau afata ueue no te faanehenehe i te mata, te mau poe e te tahi mau farii eita e ore e i mutaa ihora e tuuhia na i te maa e te inu i roto”.
Ahuru ati no te faaite mai e fatata roa te haamouraa
Tei itehia i te matahiti 1728 hou to tatou nei tau, ua faatupu mai ïa i te mau faahopearaa riaria mau i nia i te fenua Aiphiti e i nia i ta ˈna haapaoraa. Fatata e piti senekele i muri aˈe to Aberahama parahiraa ˈtu i Aiphiti, ua faaea aˈera to ˈna huaai i reira ia ore ratou ia roohia i te hoê oˈe rahi (Genese 12:10; 46:6, 7). Ma te matauhia i raro aˈe i te iˈoa o te mau tamarii Iseraela, ua parahi aˈera ratou i roto i taua fenua ra e 215 matahiti te maororaa. I reira hoi e tupu ai te aroraa o te mau atua, i rotopu e rave rahi mau atua no Aiphiti e o Iehova, te Atua otahi o te mau ati Iseraela. A ani atu ai ratou i te parau faatia no te faarue i te fenua Aiphiti ia haere ratou e haamori i to ratou Atua, ua fifi roa ˈˈera hoi te huru tupuraa.
Aita te arii no Aiphiti, mairihia i te iˈoa ra pharaoa (no roto mai hoi i te parau aiphiti ra oia hoi te auraa “fare rahi”), i farii noa ˈˈe i ta ratou aniraa. Ua faaite maira Iehova e e faaohipa mai oia i to ˈna mana no te faaora i to ˈna nunaa na roto i te tahi mau semeio (Exodo 7:1-6; 9:13-16). A tuu mai ai oia hoê ahuru ati i nia i te fenua Aiphiti, ua aro maira oia i te mau atua aiphiti. — Exodo 12:12.
Ua taui te ati matamua i te pape o te Nile ei toto, te pu iho hoi te reira no te faaamu i to Aiphiti, e inaha, ua pohe aˈera te mau iˈa e ua faahepo aˈera hoi te reira i to Aiphiti ia ǒ i te tahi apoo e itea mai ia ratou i te tahi pape inu na ratou (Exodo 7:19-24). Auê ïa pau no Hâpi e, te atua o te Nile!
E faarirohia na te rana ei taipe no te hotu. Te faataa ra te buka ra Te mau atua no Aiphiti (beretane) e “e tiaraa faufaa roa to te atua-rana e to te ruahine-rana i roto i te poieteraahia te ao nei”. No reira, ua faahaehaa roa ˈˈera te ati o te mau rana, eiaha noa i te mau atua o te hotu — mai ia Osiris, Ptah e Sebek — i te mau atua poiete atoa râ. — Exodo 8:1-6.
Aita te mau tahuˈa tahutahu i nehenehe e faatupu faahou mai i te toru o te ati, ta ratou hoi i na reira no na ati matamua e piti (Exodo 8:16-18). Ua erehia i te atua ra o Thot, te raatira o te mau tahutahu, i to ˈna mana tahutahu. Area o Geb ra, te atua o te fenua, aita ïa ta ˈna i nehenehe e tapea i “te repo puehu o te fenua nei” ia riro mai ei naonao.
Na roto i te maha o te ati, ua haamauhia aˈera te otia i rotopu i te fenua no Gosena, te tuhaa fenua no Aiphiti i raro, i reira te nunaa iseraela e faaea ˈi, e te toea o te fenua. Aita te ati o te mau popoti i faaino ia Gosena, ua faaino rahi râ oia i te tahi atu mau tuhaa fenua o Aiphiti (Exodo 8:20-24). Mai te huru ra ïa e aita o Bouto, te hoê ruahine e paruru i te fenua e tae noa ˈtu hoi te atua ra o Horus i nehenehe e haavî i te ohipa e tupu ra i Aiphiti i raro, inaha na raua e hoi e paruru i taua fenua ra.
E upoo puaatoro ufa to Hathor, te hoê ruahine e ua faahohoˈa-atoa-hia o Nout, te ruahine o te raˈi, i te hoê puaatoro. Ua faahaehaahia raua toopiti atoa ra a tuu mai ai te pae o te ati i te hoê maˈi pohe i nia “i te mau puaa atoa”. — Exodo 9:6.
Te parauhia ra e ua ite o Thot “i te mau huru ravea tahutahu atoa e hinaarohia no te faaora i te feia maˈi”. Area o Amon-Rê, ia au i te tuhaa 70 o te hoê pehepehe i papaihia no ˈna, e taote ïa oia “te faaore roa i te mau maˈi atoa”. Aita râ hoi na atua toopiti nei i manaˈohia hoi e te vai ra to raua mana no te faaora e nehenehe e arai i te ono o te ati, oia hoi, i te “fefe i nia i te taata, e i nia atoa i te puaa”, e i nia atoa “i te feia tahutahu”. — Exodo 9:10, 11.
E parau-atoa-hia na e e mana to te mau atua Shou, Reshpou et Tefnet no te haavî i te mau puai o te natura nei. Teie râ, mai te feia e haapao i te pu mitoraa meteo i teie mahana, aita roa ˈˈe ratou i nehenehe e haavî i te mau patiri, i te ûa paari i tairi i te taata, te animala e tae noa ˈtu hoi te raau, e tei “[haapohe i] te mau raau rii atoa o te fenua” a tupu ai te hitu o te ati (Exodo 9:25). Te mea i toe mai i muri aˈe i teie ûa paari, ua tairihia ïa e te mau akaride [vivi] i roto i te vau o te ati (Exodo 10:12-15). Ua tairi-atoa-hia o Min, te atua o te auhune, oia hoi ma te tapea i te patiri i roto i te rima atau, i manaˈohia e e nehenehe ta ˈna e haavî i te patiri e te mau anapanaparaa uira. I roto i taua ati e piti nei, aita roa ˈtu oia i nehenehe e haavî i taua mau mana atoa no ˈna ra.
I roto i te iva o te ati, “o te poiri ihora e ati noa ˈˈe te fenua ra o Aiphiti, e rui toru aˈera”. (Exodo 10:21, 22.) Ua ite aˈera hoi o Rê, te atua-mahana, o Sekhmet, te ruahine te vai ra te hoê hohoˈa no te mahana i nia i to ˈna upoo, e o Thot, te atua o te avae, i to ratou maramarama i te mohimohi-roa-raa.
E auê hoi te peapea e a pohe taue ai te mau matahiapo! “Aore roa hoi e fare e ore aˈe te taata pohe”, e tae noa ˈtu hoi “te fare rahi” ra a Pharao (Exodo 12:29, 30). I te mea hoi e e faahanahana na o Pharao ia ˈna i te riroraa oia ei tamaiti na te atua-mahana ra o Rê, mai te huru ra ïa e te pohe-taue-raa ta ˈna tamaiti matahiapo, o te hoê ïa atua tei pohe. Auê ïa pau rahi no Bès, te atua e paruru i te aorai o te arii, e no Bouto, e paruru na hoi i te arii i to ˈna mau enemi!
Ma te faahaehaa-roa-hia — eiaha noa hoê taime, hoê ahuru râ taime — e ma te hinaaro uˈana e tahoo, ua horo aˈera o Pharao, i mua roa i to ˈna mau nuu, mai te maamaa ra te huru e auau i te mau ati Iseraela e faarue ra i te fenua (Exodo 12:37, 41, 51; 14:8). Ma te papaihia i mutaa ihora no te faahanahana ia Ni-maât-Rê, te hoê pharao tei ore i tui te roo, te faahanahana ra te hoê rohipehe ia ˈna: “A aro no to ˈna iˈoa. (...) Aita e hunaraa to te taata patoi e aro mai i te arii, e taorahia to ˈna tino pohe i roto i te pape.” No nia râ ia pharao tei ora i te mau taime hopea e fatata mai ai te haamouraa, o to ˈna iho hoi tino pohe tei taorahia i roto i te pape. Oia hoi ta te hoê buka faahororaa e faataa maira mai te “hohoˈa o te atua Horus i nia i te fenua nei, te fatu o te faatereraa huiarii a Atoum, te tamaiti a te atua-mahana ra o Rê”, ua pohe ïa i roto i te miti Uteute na roto i te rima o te Atua o te mau ati Iseraela ta ˈna i aro atu. — Exodo 14:19-28; Salamo 136:15.
Ua tupu mau anei taua mau ohipa ra?
Noa ˈtu â ïa e te parau ra oia e te aamu no nia i te Exodo e “aai ïa i roto i te tahi mau tuhaa”, te farii ra te Buka parau paari beretane apî e “te tiaturi nei te feia tuatapapa bibilia o teie nei tau e, i muri mai i te aai, te vai ra te mau ohipa i tupu mau â”. Ma te faahiti i te parau no nia i te fifi ia haamau i te taio mahana o te mau faatereraa huiarii aiphiti mai te mau tabula a te mau arii, teie ta ˈna e parau ra: “Eita taua mau tabula ra e nehenehe e riro ei faaiteraa papu e nehenehe e tiaturihia, no te mea te faahiti-noa-hia ra te mau iˈoa o te mau arii te tia mau ia faahanahanahia; area e rave rahi mau arii huru haehaa e te tahi atu tei au-ore-hia ra, aita ïa i tâuˈahia — ua faaore-roa-hia hoi to ratou iˈoa i nia i te mau tabula.”
Ia au i taua parau papu ore ra no nia i te aamu e taua huru faaohiparaa i te mau ohipa i tupu ra, e maere anei tatou ia ‘faaore-roa-hia’ te parau no te pau rahi o Aiphiti e o ta ˈna mau atua haavare? Aita roa ˈtu ïa, ia haamanaˈo iho â râ tatou e e papai na te mau papai parau i te mau buka i raro aˈe i te araitairaa a te mau tahuˈa, e oia hoi ta ratou e titau na mua ra, te tapea-maite-raa ïa i to ratou tiaraa e te parururaa i te hanahana o to ratou mau atua.
Aita roa ˈtu taua mau ohipa i tupu i Tahito ra e faaite maira i te tahi mea maitai no te taata e turu i te tuhaa e faahohoˈa ra i te haapaoraa aiphiti i teie nei tau. O te feia anaˈe i faaohipa i te haapaoraa mau — oia hoi, te mau ati iseraela e te tahi mau Aiphiti i apee mai ia ratou — tei ora mai mai roto mai i te aroraa a te mau atua. E oraraa oaoa mau te matara ra i mua ia ratou, tei riro ei “nunaa i faataa-ê-hia, tei taa ê roa i te tahi atu mau nunaa”. O te upoo parau ïa o te maha o te tuhaa no nia i te tumu parau “To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra”.
[Nota i raro i te api]
a Eita e nehenehe e faataa papu mai e o vai râ te pharao e faatere na i taua tau ra. Te manaˈo ra te feia tuatapapa i te aamu o te fenua Aiphiti, e peneiaˈe paha o Thoutmosis III, o Amenhotep II aore ra o Ramsès II.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
Eaha ta outou e pahono mai?
I te tau i parahi mai ai te mau ati Iseraela i te fenua Aiphiti, o ratou anaˈe anei te feia e faaohipa ra i te haapaoraa mau?
Aita, inaha, te parahi ra te hoê “taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino” i te fenua ra o Uza, tei parauhia i teie nei te fenua Arabia. O Ioba te iˈoa o taua taata ra, e ua tamatahia aˈera to ˈna haapao maitai. Eita e ore e ua ora oia i te tau mai te poheraa mai o Iosepha, i tupu i te matahiti 1657 hou to tatou nei tau, e tae atu i te taime o Mose i tia mai ai ei tavini taiva ore a Iehova. — Ioba 1:8.
[Hohoˈa i te api 27]
E faarirohia na te pharao ei faahohoˈaraa no te mau atua.
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te parau faatia a te Fare vairaa tauihaa tahito Egizio
[Hohoˈa i te api 28]
Ua riro te tahi mau paturaa rarahi no Aiphiti ei mau hunaraa maˈi taa ê mau no te mau pharao.