Te mau faaoraraa semeio — no ǒ mai anei i te Atua ra?
A 38 MATAHITI atura ïa to te hoê taata i te maˈi-noa-raahia. Inaha, ua ani maira Iesu ia ˈna e “te hinaaro ra oe i te ora?”. Ahiri e o outou aˈe taua taata ra, eita anei ïa outou e pahono oioi atu e e hinaaro vau? Teie hoi ta Iesu i parau atu ia ˈna: “A tia, a rave i to roi a haere.” Eaha ihora te faahopearaa o ta ˈna mau parau? “Ora aˈera taua taata i reira ra, rave ihora i tana roi, haere atura.” — Ioane 5:5-9.
Taua faaoraraa no ǒ mai i te Atua ra, o te hoê noa ïa o te mau semeio e rave rahi i faatupuhia e Iesu i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei (Mataio 11:4, 5). I teie nei mahana, te parau nei te feia faaora e te faatupu nei â te Atua i te mau faaoraraa maˈi mai ta ratou, e inaha, te turuhia nei hoi ratou na te mau tausani taata e parau nei e ua ora ratou maoti ta ratou faaohiparaa.
Te tahi mau taa-ê-raa faufaa mau
Ia tuatapapa tatou i te Bibilia, e rave rahi ïa mau taa-ê-raa faufaa mau te itehia i rotopu i te mau faaoraraa i faahitihia i roto i te aamu bibilia e ta te mau taata faaora o to tatou nei tau. Ei hiˈoraa, aita aˈenei o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i faaaufau aˈenei ia ratou. Ua haapii maira hoi Iesu e: “I horoa-noa-hia mai ta outou, e horoa noa hoi outou.” (Mataio 10:8). Te pee ra hoi ratou i te hiˈoraa o Elisaia, tei patoi atu i te taoˈa horoa a Naamana, te hoê taata ta ˈna i faaora ˈtu i te maˈi lepera (Mau Arii 2, 5:1, 14-16). No reira, ia faaaufau ratou i ta ratou ohipa faaoraraa, aita roa ˈtu ïa te feia faaora e faatura ra i teie ohipa i tupu ta te Bibilia e faataa maira.
Ia tapao atoa na tatou e i te mau tau bibilia, e ite-oioi-hia te mau faaoraraa i reira iho aore ra i roto i te hoê tau poto roa. A ite atu ai o Petero i te hoê taata, ua parau atura oia e: “A tia oe i nia, a haere i te iˈoa o Iesu i Nazareta ra.” Teie hoi te taiohia i muri iho: “Etaeta ˈtura [te] avae [o te taata pirioi] e te momoa atoa i reira ra. Ua tia taue noa aˈera oia i nia, tia ihora, e hahaere noa ihora.” (Ohipa 3:1-8). E ite â outou i te tahi atu mau hiˈoraa i roto i te Ohipa 5:15, 16 e 14:8-10.
I teie nei râ mahana, e pinepine te mau faaoraraa i te rave e hia rahiraa mahana, hebedoma, e oia hoi e hia rahiraa avae e itea ˈtu ai te faahopearaa! Te tahi atu â mea faufaa roa, e riro te feia faaora i te taotia i te mau maˈi ta ratou e faaora mai te matapo, te paruparu aore ra te tariˈa turi — huru maˈi e faatupuhia i te tahi taime na te feruriraa. Teie ta te taata tâpû ra o Paul Brand i parau: “Ia ino roa te hoê melo o te tino — te hoê paha avae e tâpûhia, te ereraahia i te hoê mata aore ra te inoraa te mea e tupu ai te huruhuru — e varavara roa i te itehia i te semeio.” Area o Iesu ra, ua faaora oia “i te mau maˈi e te mau pohe atoa o te taata”, e tae noa ˈtu i te mau melo tei ore hoi i au i te natura, mai te hoê rima mǎrǒ. — Mataio 9:35; Mareko 3:3-5.
‘Aita e faaroo!’
Mea peapea mau â ia ite e rave rahi mau taata maˈi rarahi ia haere i te mau ‘vahi i reira te semeio e faatupuhia ˈi’ no te hoˈi mai i ǒ ratou e aita hoi ratou i ite mai i te vahi apî. Te faataa ra te feia faaora i taua mau manuïa-ore-raa na ratou ra ma te parau e: ‘Aita to ratou e faaroo!’ O te manaˈo haavare râ hoi to muri mai, mai ta teie parau a te taote ra o William Nolen e haapapu maira i te na ôraa e: “Taa ê atu i te taote i matauhia, aita te taata faaora i amo aˈenei e aita oia i manuïa. E tia hoi ia ˈu ia faataa ˈtu e te hinaaro atoa nei au ia noaa ia ˈu i te ravea no te tapuni i muri mai i taua huru hororaa nei ia ore au e ite i te tahi ravea i mua i te hoê maˈi.”
Aita aˈenei te mau peropheta a te Atua, aita atoa hoi o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i faahiti aˈenei i te parau no te ereraahia te hoê taata huma i te faaroo ta ratou i ore e nehenehe e faaora. Parau mau, e nehenehe te ereraahia i te faaroo e faataa mai i te numera i taotiahia o te feia i haere mai e ani e ia faaorahia ratou. Ia haere mai ratou, e ora maitai ratou! — Mareko 6:5, 6.
I te tahi aˈe pae, ua ora atoa hoi te mau taata i erehia i te faaroo. Ei hiˈoraa, aita te raatira o te nuu no suria i tiaturi mau e e ore roa to ˈna lepera na roto i te ravea i horoahia e te peropheta ra o Elisaia. I muri noa iho, i to ˈna ora-maitai-raa to ˈna fariiraa e: “Inaha, ua ite atura vau e aore roa e Atua i te ao atoa nei, maori râ i Iseraela nei.” (Mau Arii 2, 5:11-13, 15). Eita ˈtura ïa te parau a te feia faaora maˈi e tano.
Te ǒ o te faaoraraa: ua moe i to tatou nei mau mahana
Area râ, e ere anei e e pinepine i te itehia te semeio i roto i te mau kerisetiano matamua (Korinetia 1, 12:9)? E te reira mau, te vai ra râ te tahi mau tumu faahiahia roa e tupu mau ai te tahi mau semeio. Ahuru ma pae senekele te maororaa, ua riro te nunaa o Iseraela i te tino nei ei nunaa maitihia na te Atua; teie râ, i te senekele I o to tatou nei tau, ua faaruehia oia i te mea hoi e ua erehia oia i te faaroo e ua monohia na te hoê amuiraa kerisetiano apî. Mea hinaaro mau â hoi na taua mau kerisetiano matamua ra i te hoê tauturu faahiahia mau no te faaetaeta i to ratou faaroo e no te horoa i te haapapuraa i te ao i rapaeau mai e te turu-mau-hia ra ratou e te Atua ra o Iehova.
No reira, ua noaa i te amuiraa kerisetiano apî i te tahi mau o semeio, e oia atoa hoi te ǒ no te faaora i te maˈi. Ua riro taua mau ǒ nei ei “tapao” no te feia e tiaturi e ei ravea atoa no te atuatu i te faaroo o te feia e tiaturi (Korinetia 1, 14:22). Teie râ, fatata e piti ahuru senekele i muri iho, ua maoro iho â ïa te kerisetianoraa e e ere hoi mai te omuaraa ra (hiˈo Korinetia 1, 13:9-13). Mea maoro atura te Bibilia i te otiraa i te papaihia e ua haapararehia e hia rahiraa milioni. No reira e nehenehe atura hoi te mau kerisetiano mau e ohie noa i te tatara maitai i te mau mea ta ratou e haapii ra, e a haafariu atu ai i te feia e faaroo maira ia ratou e aita hoi e tiaturi ra, i nia i te mau api o te Bibilia. Aita ˈtura e faufaa faahou no ratou i te tahi mau tupuraa semeio.
Ua haapapu atoa mai o Paulo e e “mou” te mau o tei hau ê i te natura taata nei (Korinetia 1, 13:8). E tupu hoi taua mau o ra na roto mai i te mau aposetolo a Iesu Mesia aore ra mai te peu e tei reira ratou (Ohipa 8:18-20; 10:44-46; 19:6). I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, ua mou aˈera hoi te mau ohipa maere e tupu maoti te mau semeio.
Ia au i te Encyclopédie de littérature biblique, théologique et ecclésiastique (beretane) a McClintock raua o Strong (tuhaa VI, api 320), “ma te papu maitai aita e parau i rahi, aore ra aita roa ˈtu hoi, i roto i te hanere matahiti i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, no nia i te mau semeio i faatupuhia e te mau kerisetiano matamua”.
Te tahi mau tumu e tia ˈi ia tatou ia haapao maitai
Ua faaite atea maira Iesu Mesia e e tae i te tau i reira e rave rahi e parau mai ai ia ˈna e: “E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mataio 7:22, 23). Mai te peu e e ere i te varua o te Atua, o vai ïa to muri mai i te manuïaraa a te feia faaora maˈi no te faatupu i te “mau semeio e rave rahi”?
I te tahi taime, mai te huru ra ïa e e ohipa haavare iho te reira. Ei hiˈoraa, ua faahiti te hoê vea no Zimbabwe, te Herald, i te parau no e toru na taata ta te hoê taata faaora tei tui hoi te roo, i teoteo na e na ˈna i faaora, e ua faaite aˈera oia i te ohipa haavare i te na ôraa e: “Aitâ te hoê tamarii matamua i ite e aitâ i parau atura; te piti aitâ i turi aˈenei te tariˈa e aitâ i parau aˈenei; e te hoê vahine, tariˈa turi noa hoi to ˈna, aitâ atoa i faaroo atura.”
I te tahi taime, i te taime faaoraraa, mai te huru ra ïa e e piti huru te itehia i nia i te taata maˈi; aore râ, mai te peu e e area taime te mairi hou aˈe e itea mai ai te maitai, mai te huru ra ïa e o te mau ravea parururaa i te tino a te natura, te itehia mai. I roto i ta ˈna buka Te ite aravihi e te mau mea maere tei hau ê i te mau mea matauhia (beretane), te parau ra te taote ra o William Nolen e fatata “80 % o te mau taata maˈi teie e haere nei e farerei i te hoê [taote matauhia] e mau maˈi to ratou te vai ra te ravea — oia hoi te tahi mau maˈi e nehenehe e ora mǎrû atu”. I roto i te roaraa o te tau, e nehenehe ta te hoê taata faaora maˈi e parau e o ˈna te tumu e ora ˈi.
I te pae hopea, te faataa ra te Bibilia e “eita hoi e maerehia; o Satani hoi tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama”, no te haavare i te taata (Korinetia 2, 11:14). I roto i te Tesalonia 2, 2:9, 10, te horoa mairâ o Paulo i teie faataara: “O taua taata e au to ˈna haerea mai i te ravea puai a Satani ra, ma te mana [“te mau huru semeio atoa”, Crampon 1905], e te tapao, e te semeio haavare ra, e ma te mau parau-tia ore haavare atoa ra, i rotopu i te feia e pohe ra, no te mea aore ratou i farii i te parau mau ma te hinaaro, ia ora ratou.” E tia atura ïa ia tatou ia haapao maitai: e pinepine te mau faaoraraa semeio e na te mau puai demoni e faatupu! “Aore hoi au i hinaaro, ta Paulo ïa e parau ra, e ia amui atoa outou i te haamori demoni ra. E tia ia outou ia inu i te auˈa a te Fatu ra, e te auˈa a te mau demoni.” — Korinetia 1, 10:20, 21.
Ia maˈihia te hoê kerisetiano
Parau mau, e nehenehe te hoê faaoraraa semeio e riro ei ravea e riro i te titauhia no te hoê taata maˈi. Ia tapao na râ tatou e ua maˈihia o Epapherodito, te hoa rave ohipa o Paulo, e fatata roa hoi i te roohia i te pohe (Philipi 2:25-27). E “pohe-pinepine-hia” na hoi o Timoteo, te hoa piri roa o Paulo, i te maˈi (Timoteo 1, 5:23). Teie râ hoi, aita o Paulo i faaora semeio ia raua. Hau atu â, a hinaaro ai oia e ia rapaauhia oia, eita e ore e ua titau oia ia Luka, “rapaau maˈi herehia”, e tere atoa na na muri ia ˈna. — Kolosa 4:14.
I teie atoa mahana, e nehenehe te hoê kerisetiano i pohehia i te maˈi e imi i te tauturu a te hoê taote aravihi, ma te faaatea ê i te mau ravea atoa no o mai i te mau demoni ra aore ra a te feia haavare, tei parare roa hoi i roto e rave rahi mau fenua. E nehenehe atoa ta ˈna e pure, eiaha noa ia noaa mai te hoê faaoraraa semeio, ia noaa atoa mai râ te paari e tauturu ia ˈna ia faaruru i to ˈna maˈi (Iakobo 1:5). E nehenehe hoi ta ˈna, i te pae hopea e taˈu i te Atua ia ‘faaetaeta mai ia ˈna i to ˈna roi maˈi ra’. — Salamo 41:3.
Parau mau, eita roa ˈtu e riro ei faaitoitoraa no tatou ia ite tatou e aita ta te taote e ravea no te rapaau. Teie râ, noa ˈtu â ïa e e maˈi to tatou, e tia i te kerisetiano ia aro no te ‘au atu hoi i te mau mea i hau i te maitai ra’, e ia ore te mau fifi i te pae tino ia faaore roa i ta ˈna mau tapitapiraa i te pae varua (Philipi 1:10). E nehenehe ta ˈna e huti mai i te tamahanahanaraa i roto i te tiaturiraa ta ˈna e atuatu nei no te ora i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia a te Atua “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi”. — Isaia 33:24; 65:17-19.
Ma te papu maitai, mea faufaa aˈe taua tiaturiraa no nia i te hoê ao apî e te parau-tia i te mau parau tǎpǔ aita e haapaoraa ta te feia faaora maˈi. Mai ta Peter, te hoê taata matapo no Akumadan (Ghana) e faaite ra. E 26 matahiti te maororaa, ua riro oia ei melo no te tahi Ekalesia taa ê te tahi i te tahi ma te tiaturi e e ora oia i to ˈna matapo. Aita râ hoê noa ˈˈe taata faaora maˈi i faaaraara i to ˈna mata; i muri iho, a riro noa ˈi oia ei melo no te hoê pupu faaroo e faaora na i te maˈi, ua farerei aˈera te mau Ite no Iehova ia ˈna.
Ma te faaohipa i te Bibilia, ua faataa ˈtura ratou ia Peter e e faaora te Basileia o te Atua i te mau huru maˈi atoa. Na tera i faaaraara i to ˈna mata, ei faaauraa parau. No to ˈna mauruuru rahi i te mau parau bibilia faahiahia mau, ua riro maira oia ei tavini no te Basileia o te Atua ma te taime taatoa, a toru matahiti atura i teie nei. Te tiai nei oia i teie nei ma te ru i te taime, ‘te mata o te mau matapo e araara ˈi, e te tariˈa o te mau turi e faaroo ai’. — Isaia 35:5, 6.
Ma te tauturuhia e te Parau a te Atua, e rave rahi tausani taata mai ia ˈna atoa ra, tei tiamâ mai i te tiaturiraa ta ratou i tuu na ma te hape hoi i roto i te feia faaora maˈi.
[Hohoˈa i te api 5]
E varavara roa te feia faaora maˈi i te faaora i te maˈi mai te matapo.
[Hohoˈa i te api 7]
Te kerisetiano i tupuhia i te maˈi e pure ïa oia i te Atua ia noaa mai ia ˈna i te puai no te faaoromai i to ˈna maˈi. E tiai atoa oia ma te ru i te ao apî, “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi”.