VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/10 api 21-26
  • E faatitiaifaro anaˈe i te mau mea i rotopu i te Atua e o tatou nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faatitiaifaro anaˈe i te mau mea i rotopu i te Atua e o tatou nei
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Peropheta no te hoê nunaa rave hara
  • Nafea e nehenehe ai e noaa mai ia tatou i ta ˈna haamaitairaa?
  • E parau anei outou e: “Inaha, teie au, o vau ta oe e tono”?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Manaˈo faufaa o te buka a Isaia—I
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Buka Bibilia numera 23—Isaia
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/10 api 21-26

E faatitiaifaro anaˈe i te mau mea i rotopu i te Atua e o tatou nei

“Ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona.” — ISAIA 1:18.

1, 2. a) Eaha ïa to outou manaˈo ia parau mai te hoê taata ia outou e: ‘Haere mai, e faaafaro i ta tâua hapa’? b) No te aha tatou e ore ai e tia ia tiaturi e e nehenehe ta tatou e tuatapapa i te parau e te Atua?

E RIRO paha e aita outou e atuatu ra i te mau auraa maitai e te hoê taata no te tahi fifi i tupu; e nafea râ hoi outou ia parau noa mai taua taata ra e: ‘Haere mai, e faaafaro tâua.’ E riro paha ïa e te titau maira oia ia paraparauhia, ma te ineine hoi i te faaite mai i to ˈna mau manaˈo. E nehenehe paha te taata tataitahi e faaite mai i to ˈna manaˈo hohonu e e farii e e hopoia ta raua tataitahi i roto i te hape i ravehia aore ra te fifi i tupu.

2 Teie râ, ia manaˈo outou, e nehenehe anei ta te Poiete e parau mai e: ‘Haere mai, e faaafaro i ta tâua hapa’, ia au i ta vetahi mau Bibilia e huri ra i te Isaia 1:18? Eita roa ˈtu ïa. Eita roa ta te hoê noa ˈˈe o tatou e nehenehe e tiaturi e ‘faaafaro’ tatou e o Iehova, mai te huru ra ïa e e tia i te Atua ia farii e ua hape o ˈna aore ra e nehenehe ta ˈna e faaafaro mai. No reira, eaha ˈtura ïa te tia ia tatou ia rave, ia au i te Isaia 1:18, mai te peu e e hinaaro tatou e vai hau e te Atua?

3. Eaha te auraa matamua o te parau hebera ra i hurihia i te tahi taime na roto i te parau ra ‘faaafaro’ o te Isaia 1:18?

3 Te parau hebera ra i hurihia na roto i te parau ra ‘faatitiaifaro’ te auraa ra “opua ïa, haava, haapapu”. E auraa to ˈna i te pae no te haavaraa i te hoê mea e mea puai roa ˈtu hoi to ˈna auraa i te hoê noa faaafaroraa i rotopu e piti na taata. E titau hoi te reira ia ravehia te hoê opuaraaa (Genese 31:37, 42; Ioba 9:33; Salamo 50:21; Isaia 2:4). Teie te faataaraa ta te mau Tuatapaparaa no nia i te parau o te Faufaa Tahito (beretane) a Wilson e faaau mai nei: “Te riroraa ei taata parau-tia; te haaferuriraa, te faaiteraa i te mea tia e te mea mau.” I te parau mau, teie hoi ta te Atua faaueraa e horoa ra: “E tena na [e haere mai e faatitiaifaro tatou i te mau mea].”

4-6. O vai mau na hoi o Isaia, ua riro oia ei peropheta i tei hea anotau?

4 Ua faaohipa te Atua ra o Iehova i te peropheta Isaia no te faaite i taua poroi puai mau ra. O vai mau na hoi o Isaia, e no te aha ta ˈna poroi e tano maitai ai no to ˈna tau? Hau atu, nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te reira?

5 E riro paha te parau ra “peropheta” i teie mahana i roto i te feruriraa o vetahi pae, o te hoê ïa taata e haavi mai ia ˈna no te rave i te tahi mau ohipa o te riro hoi te poroi i te horoa mai i te hoê hohoˈa hape no nia i te mea mau. E manaˈo paha ïa vetahi pae e o te hoê ïa taata aifaito maitai e te ite i ta ˈna ohipa e rave ra, ta te Atua ra o Iehova i faaohipa no te papai i te buka o te Bibilia e itehia to ˈna iˈoa i roto.

6 I ora na o “Isaia a Amosa” i Uda, e hau atu hoi i te 40 matahiti to ˈna taviniraa ma te itoito ia Iehova “i te anotau ia Uzia, ia Iotama, ia Ahaza, e ia Hezekia, i te hui arii no Iuda ra”. Ua faaite oia i te hoê huru haehaa na roto i te oreraa e horoa mai e rave rahi mau parau no nia ia ˈna iho. Te titau ra hoi te peu tumu e ia ati atu oia i te fetii hui arii ra no Iuda. Ua papu maitai ia tatou e taata faaipoipo o ˈna e e piti ta ˈna tamarii. I muri iho, e riro paha e ua pohe ta ˈna vahine, e ua faaipoipo faahou o ˈna e ua noaa faahou mai ta ˈna hoê tamarii tamaroa, tei mairihia i te iˈoa tohu ra o Imanuela (Emanuela). — Isaia 1:1; 7:3, 14; 8:3, 18.

7. No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapao i te mau parau tohu a Isaia?

7 E rave rahi mau huru e tuea ˈi to tatou nei anotau i te anotau o Isaia. E nehenehe ta te taata taitahi e ite i te reira, te ora nei tatou i roto i te hoê ao hepohepo rahi mau. I te mau vahi atoa hoi e itehia ˈi te tamaˈi aore ra te haamǎtaˈuraa. Ua riro vetahi mau tia politita aore ra faaroo, e faahua parau ra e te pûpû ra ratou i te hoê haamoriraa no te Atua, ei hiˈoraa, te faaite tamau mai nei râ te mau vea i te mau fifi i te pae morare e i te pae no te moni tei roto atoa hoi ratou. Eaha ta te Atua e manaˈo ra i taua mau taata ra, i te mau taata iho â râ o te amuiraa faaroo kerisetiano? Eaha hoi te tiai maira ia ratou, ratou e te feia e apee ra ia ratou? E itehia i roto i te buka Isaia i te mau manaˈo o te Atua e tano maitai i taua mau uiraa nei. Te feia atoa i rotopu ia tatou e faaitoito nei i te tavini i te Atua, e nehenehe atoa ratou e huti mai i te tahi haapiiraa i te reira.

Peropheta no te hoê nunaa rave hara

8. Eaha to roto i te buka a Isaia, e mai te aha te huru te papairaa?

8 Te faaite mai nei o Isaia i te hape o Iuda e o Ierusalema, te horoa maira hoi i te tahi mau parau i tupu no nia i te haruraahia ratou e te enemi e te faaite maira i te vai-ano-raa te mau nunaa e haaati ra; e ite-atoa-hia i roto te tahi mau parau tohu itoito mau no nia i te haamau-faahou-raahia e te faaoraraahia o Iseraela. Ua papaihia taua buka nei i roto i te hoê huru papairaa e itehia e rave rahi mau faahohoˈaraa e te anaanatae atoa hoi. Teie ta I. Slotki e faaite ra no nia i taua tumu parau nei: “Te faahanahana mau nei hoi te feia tuatapapa bibilia i te feruriraa faahiahia mau o Isaia, i ta ˈna mau faataaraa faahiahia mau o te huti i te manaˈo, no nia i to ˈna aravihi ia faataa mai i te mau faaauraa parau ta ˈna e hinaaro ra e ia matara maitai, no te mau leta parau e te tanotano-maitai-raa i te hoê parau i roto i to ˈna taˈiraa, e tae noa ˈtu hoi i te huru aifaito nehenehe mau e te au-maite-raa o ta ˈna pereota.” E hiˈopoa anaˈe na ei hiˈoraa, i te pene 1 o te buka Isaia.

9. Eaha ta tatou i ite no nia i te tau te pene 1 o te Isaia i papaihia ˈi e no nia i te huru tupuraa e itehia ra i reira?

9 Aita te peropheta e faaite papu maira i te taime o ˈna i papai ai i taua pene nei, ua ite râ tatou e no te matahiti i reira te arii ra o Uzia i te poheraa, te Isaia 6:1-13 i te papairaahia. No reira, mai te peu e ua papai o Isaia i te mau pene na mua noa ˈtu i te hoê tau na mua ˈtu, e nehenehe ïa e manaˈohia e e tuatapaparaa hohonu teie no te huru oraraa i itehia i raro aˈe i te faatereraa a Uzia. I roto i to ˈna oraraa “ua rave [Uzia (829-777 hou to tatou nei tau)] i te parau tia i te aro o Iehova”; no reira atura te Atua i haamaitai mai ai i ta ˈna faatereraa. Teie râ, ua ite tatou e e ere atoa te mau ohipa i te mea maitai roa, inaha hou aˈe te Atua e tairi mai ai ia Uzia, aore ra o Azaria, i te lepera no to ˈna faahuaraa ia ˈna na roto i te pûpûraa ˈtu i te mea noˈanoˈa i te hiero, “te hopoi noa ra te taata i te tusia, e te tutui noa ra i te mea noˈanoˈa i nia i te mau vahi teitei”. (Paraleipomeno 2, 26:1-5, 16-23; Te mau arii 2, 15:1-5.) Eita e ore e te ino e vai na ma te moe hoi i te tau o Uzia o tei aratai ïa i te ino rahi i ravehia e ta ˈna mootua, te arii ra o Ahaza (762-745 hou to tatou nei tau); e e riro atoa paha e o ta Isaia ïa i faataa mai. Teie râ, te mea faahiahia roa ˈtu i te taio mahana papu maitai i reira taua Isa pene 1 ra i te papairaahia o te tumu ïa i turai i te Atua ia parau e: “E faatiatia na tatou i te parau.”

10. Eaha hoi te huru tupuraa i Iuda, i rotopu iho â râ i te feia rarahi, i te tau o te arii ra o Ahaza?

10 Te faaite tahaa maira o Isaia i te parau i te na ôraa e: “Auê ïa nunaa hara e! e feia teiaha i te parau piˈo! e ui rave parau ino! e tamarii taiva! Ua faarue ratou ia Iehova; ua vahavaha ratou i Tei Moˈa i Iseraela nei; ua taiva faafiu ratou ia ˈna. (...) Ua maˈihia te upoo atoa ra, e te aau atoa ra tei ati i te pohe: mai te tapuae avae e tae noa ˈtu i te upoo ra, aita roa e vahi maˈi ore.” (Isaia 1:4-6). Na matahiti 16 o te faatereraa a Ahaza, ua tapaohia ïa e te ohipa haamori idolo ino mau. Ua “tutui [aˈera hoi o Ahaza] i ta ˈna mau tamarii [ei tusia] i te auahi, i te parau faufau hoi o te mau fenua (...). E ua (...) hopoi hoi oia i te tusia, e ua tutui i te mea noˈanoˈa i nia i te mau vahi teitei, e i nia i te mouˈa, e i raro aˈe i te mau raau marumaru atoa ra”. (Paraleipomeno 2, 28:1-4; Te mau arii 2, 16:3, 4.) E mau peu matauhia na te feia hui arii i te rave i te ohipa parau-tia ore, te ohipa viivii e te tae noa ˈtu i te ohipa faufau i te pae no te taatiraa, e tei nia mau hoi ratou i to ratou parahiraa ahiri ratou e ora na i Sodoma tahito (Isaia 1:10, 21-23; Genese 18:20, 21). Eita roa ˈtu hoi ta te Atua e nehenehe e farii i ta ratou ohipa i rave, noa ˈtu e eaha. Eaha pai ïa te huru o te nunaa ia faaterehia e teie mau huru taata hui arii?

11. Nafea tatou ia faataa i te Isaia 1:29, 30?

11 Ua faataa mai te peropheta ra o Isaia i te huru peapea mau o te nunaa ma te faahiti mai i te parau no te tahi mau tumu raau e mau aua moˈa i reira te mau ati Iseraela e pûpû atu i ta ratou mau tusia idolo e e tutui atu ai i te mea noˈanoˈa ra ei faahanahanaraa i te mau atua etene. Ia tae i te hoê mahana, e riro mai taua mau “uru raau” ra ei haamaraa na ratou (Isaia 1:29; 65:3). Ma te faaohipa i te hohoˈa o te tumu raau i te mau haamori idolo iho, teie ta Isaia i papai: “Ia riro outou mai te raau oriorio te rau ra; e mai te ô pape ore ra.” (Isaia 1:30). Oia mau, te feia e faarue ia Iehova ‘e mou ïa’. E riro mai ratou mai te tamau ra, e ta ratou mau idolo mai te hoê mea e morohi noa — e ama ïa ratou paatoa. — Isaia 1:28, 31.

12, 13. Eaha te mau huru tupuraa e itehia na i te tau o Isaia e i to tatou nei tau?

12 E faaau anaˈe na râ tatou i taua mau ohipa nei i te mau mea e itehia ra e teie nei ao i teie mahana. Teie hoi ta te feia papai vea i faaite mai i roto noa i te area o te hoê avae, i te mau Etats-Unis: ua iriti mai te hoê taata tei horo no te tiaraa peretiteni, tiaraa teitei hoi, ia ˈna, i muri aˈe i te ohipa i tupu a itea ˈi e e vahine faaturi ta ˈna; ua erehia te hoê taata poro tuiroo i to ˈna toroa a itehia ˈi e ua faaturi oia e e mahu oia, e tauiui noa ta ˈna vahine e ua eiâ i te moni no te haamamû i te hoê vahine i raro aˈe i ta ˈna mau rave-ino-raa. (Ia au i te vea ra Time, o te 11 no me 1987, “ua eiâ o ˈna, mai te matahiti 1984 maira, i te tino moni rahi ra e 4,6 milioni dala marite ei haamauruururaa ia ˈna iho”.) I te fenua Auteteria, i te matahiti i mairi aˈenei, ua ‘tatarahia te toroa o te perepitero no Rein e ua parihia e ua haamauˈa oia e 6 milioni dala marite inaha, ua hoo mai oia i te hoê fare no te ohipa auau animala e no te tahi mau oroa ta ˈna e faatupu na no te mau melo o te fetii hui arii tahito e tae noa ˈtu hoi no te tahi mau vahine e ere roa ˈtu i te tiaraa nehenehe’. E nehenehe paha ïa ta outou e horoa mai i te tahi atu mau hiˈoraa hairiiri mau i ravehia e te tahi mau taata tiaraa teitei. Eaha ïa, i to outou manaˈoraa, te manaˈo o te Atua i taua mau taata ra?

13 No nia i te mau taata iho, te amahamaha rahi roa ˈtura te haapaoraa i roto e piti tuhaa taa maitai. Te faarue nei hoi vetahi i te haapaoraa no te mea ua faufau roa ratou e ua fiu atoa; ei hiˈoraa, e toru anaˈe i nia i te hanere o te huiraatira beretane teie e haere nei i te pureraa e faatupuhia e te Ekalesia anglicane. I te tahi aˈe pae, ua rahi roa ïa i te faahua paieti i te pae no te haapaoraa. E itehia taua huru nei i roto i te mau Ekalesia charismatiques, o te titau ra e ia horuhoru te aau o te taata ma te tǎpǔ mai i te “ora”, na roto i te parauraa e rave rahi reo aore ra na roto i te faatupuraa i te tahi mau “faaoraraa maˈi”. Te haere rahi nei hoi te mau taata i te mau vahi moˈa ma te tiaturi e e tupu mai te hoê semeio. E faaite vetahi pae i te tahi mau ohipa “faaroo” ma te pûpû atu i te mau tusia, mai te feia e na nia i to ratou turi avae o te î roa i te toto no te haere e hiˈo i te Paretenia no Guadalupe, i Mexico. Ua nehenehe hoi e taiohia i roto i te hoê vea e: “Noa ˈtu â ïa e e riro to ˈna vairaa mai e te haamori-rahi-hia nei oia, mai te mea ra ïa, e ua anoi noa te kerisetianoraa e te peu a te etene, e nehenehe e parau e ua riro te Paretenia ei ohipa faufaa roa ˈˈe no te haapaoraa katolika i Mexico.

Nafea e nehenehe ai e noaa mai ia tatou i ta ˈna haamaitairaa?

14. Nafea, na roto i te arai o Isaia, to Iehova faaite-papu-raa mai e eita o ˈna e farii i te feia atoa e parau ra e te haamori ra ratou ia ˈna?

14 Eita roa ˈtu e itehia i te manaˈo feaa i roto i te Atua ra o Iehova no nia i ta ˈna huru hiˈoraa mai i te feia e parau ra e te haamori ra ratou ia ˈna, e o te ore râ hoi e ‘haamori nei i te Metua ma te varua e te parau mau’. (Ioane 4:23.) Mai te peu eita te hoê nunaa, te hoê haapaoraa aore ra te hoê taata e rave ia au maite i te mau faaueraa tumu a te Atua, e faufaa ore ïa ta ˈna mau ohipa faaroo e rave. Ei hiˈoraa, ua riro te mau oroa e te mau tusia ei tuhaa no te haamoriraa mau e titauhia ia Iseraela tahito (Levitiko, pene 1-7, 23). Teie râ, te horoa mai nei o Isaia i te manaˈo o te Atua no nia i taua tumu parau ra: aita roa ˈtu te mau ati Iuda taiva i ore i haapao na i taua mau faaueraa ra, i riro ei feia au mau i mua i to ˈna aro. Teie hoi ta te Atua e parau ra: “Ia hohora mai i to outou rima, e purou vau i tau mata ia outou; e ia pinepine noa ta outou pure, e ore au e faaroo atu.” (Isaia 1:11-15). Mai te reira atoa hoi i teie mahana. Maori i te faatupu i te tahi mau oroa aore ra i te faahiti i te tahi mau parau e tamau-aau-hia, e titau mai te Atua i te mau pure e te mau ohipa tia, no roto roa mai i te mafatu.

15. Eaha te tiaturiraa ta te Isaia 1:18 e horoa mai nei, e eaha te auraa te faaueraa ra “[e haere mai, ia faatitiaifaro tatou i te mau mea]?

15 Te horoa mai nei te ite i taua faaueraa tumu ra no te taata i te tiaturiraa e e nehenehe e noaa mai ia ratou i te haamaitairaa a te Atua. Nafea hoi te reira? E faaroo anaˈe na i te aˈoraa a Isaia e na ô ra e: “E horoi ia outou, e ia mâ outou; e faataa ê outou i te ino ta outou e rave ra i mua i to ˈu nei mata; atira na i te rave i te ino; e haapii ra i te parau maitai; e imi i te mea tia.” I taua taime mau ra hoi to Isaia horoaraa mai i te faaueraa a te Atua, oia hoi: “E tena na, [e haere mai e faatitiaifaro tatou i te mau mea i rotopu ia tatou].” No reira aita ˈtura ïa Iehova e titau maira i te tahi aparauraa i rotopu i te mau taata hoê â faito i reira te taata taitahi e tamata ˈi i te faaau mai i tera aore ra tera huru manaˈo. Ua ite te Atua eaha te mea tia, aore ra eaha te mea nahonaho maitai. Teie hoi te haavaraa ta ˈna i horoa mai: na te mau taata e faatupu i te mau tauiraa e e tia hoi ia ratou ia faaau ia ratou i ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia. Mai te reira atoa hoi te huru i teie nei mahana. E nehenehe tatou e taui e e nehenehe atoa hoi e noaa mai ia tatou i te haamaitairaa a te Atua. E nehenehe atoa te haerea ino roa o te taata e taui. Teie ta Isaia i papai: “Ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona.” — Isaia 1:16-18.

16. Eaha te faahopearaa ta vetahi mau aˈoraa bibilia no nia i te ino i faatupu i nia i te mau kerisetiano?

16 Te haapao nei hoi vetahi i teie mau aˈoraa, tera râ e riro na ratou i te parau e e tano te reira no te te tahi pae. Mai te huru ra ïa e, o ta e rave rahi mau ati Iuda o te tau o Isaia ïa i rave. Te mea mau râ, e tia i te taata tataitahi ia hiˈopoa ia ˈna iho. Ia rave noa ˈtu te hoê kerisetiano i te hoê hara ino, ia haavare oia, aore ra ia topa oia i roto i te faaturi aore ra ia rave oia i te tahi atu hara, mea faufaa roa ia tatarahapa o ˈna e ia faatupu oia i te mau ohipa e au i te tatarahapa (Ohipa 26:20). E nehenehe te feia ‘i faatitiaifaro i te mau mea i rotopu ia ratou e o Iehova’ e haapopouhia. Te faaite ra hoi Te Pare Tiairaa o te 15 no eperera 1985 e nafea tatou ia arai i taua mau hapa ra o te nehenehe hoi e moe i mua i te aro o te feia e haaati ra ia tatou, e o te ore râ e moe i mua i te aro o te Atua (Mataio 6:6; Philipi 4:13). Te tuu ra oia i te tapao i nia e toru tuhaa taa maitai: te pâmuraa toto ta tatou e nehenehe e farii ma te huna, te faanavenaveraa i to ˈna iho melo taatiraa e te inu-hua-raa i te ava. I muri aˈe i to ratou tuatapaparaa i taua tumu parau nei, ua papai maira e rave rahi mau taata taio no te haamauruuru ia matou. Ua farii hoi ratou e e rave na ratou i taua mau peu ino nei i mutaa ihora; teie râ, ua turai te mea ta ratou i taio ia ratou ia tatarahapa e ia taui.

17. Noa ˈtu â ïa eita tatou e rave i te tahi mau hara ino roa, nafea te Isaia 1:18 e nehenehe ai e tano no tatou e e nehenehe ai e tauturu ia tatou?

17 Parau mau, aita te rahiraa o te mau kerisetiano i hiˈopoa ia ratou iho i ino rahi roa i te pae no to ratou haerea; tera râ, e tia te poroi a Isaia ia faaitoito ia tatou paatoa ia heheu tatou i to tatou mafatu. Te vai ra anei vetahi mau mea ta tatou e tia ia faatitiaifaro e te Atua? Te huti ra te hoê o te mau tuhaa faufaa roa o te aˈoraa a Isaia i te manaˈo, i nia i te mau manaˈo maitai o te mafatu. No reira, e nehenehe tatou e aniani e: ‘No roto roa mai anei ta ˈu pure i to ˈu mafatu? Te faaitoito ra anei vau ia au maite iho â ta ˈu mau ohipa e rave i ta ˈu mau pure?’ Ua ite aˈera hoi vetahi pae tei uiui na i taua mau uiraa nei i te tahi mau vahi apî ta ratou i nehenehe e rave. Oia mau, e pure na ratou ia noaa mai ia ratou i te hoê ite rahi atu â no nia i te hinaaro o te Atua, e iti roa râ hoi ta ratou taime e horoa no te haapii i te Bibilia e te mau vea aore ra buka kerisetiano. E pure vetahi ia nehenehe ratou ia haere rahi atu â i roto i te taviniraa, e ora râ hoi ratou i te hoê huru oraraa o te ore e faatia ia ratou ia faaiti mai i ta ratou mau haamauˈaraa e, oia hoi, te taime ta ratou e horoa ra no te rave i te ohipa. Te pure ra anei outou i te Atua ia nehenehe oia ia tauturu mai ia outou ia faariro outou i te mau taata ei pǐpǐ? No reira, te faaitoito nei outou i te riro mai ei taata haapii aravihi aˈe i roto i teihea faito? Te haamau ra anei outou ma te papu maitai i te mau hoˈi-faahou-raa ta outou e rave e ua ineine anei outou i te rave i te taime no te aratai tamau i te haapiiraa bibilia? Ia faaitoito outou i te faaau i to outou oraraa i ta outou mau pure e faahiti nei, te faaite ra ïa outou i to outou hinaaro mau e ia faaroo mai te Atua ia outou.

18. No te aha e tia ˈi ia tatou ia ara i te faatitiaifaro i te mau mea i rotopu ia tatou e te Atua?

18 E mea faufaa mau â ia rave tatou tataitahi i te mau tutavaraa no te ‘faatitiaifaro i te mau mea’ e te Atua, oia hoi te Poiete, i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa nei. No te reira ra, te haaferuri maira ïa o Isaia ia tatou i te na ôraa e: “Te ite nei te puaatoro i to ˈna fatu, e te asini i ta te fatu ra vairaa maa. Aita râ Iseraela e ite ia ˈu, aore hoi to ˈu ra mau taata e haamanaˈo.” (Isaia 1:3). Eita roa ˈtu hoê noa ˈˈe o tatou e hinaaro ia parauhia e mea iti roa to tatou ite aore ra mauruuru mai te hoê puaatoro aore ra te hoê asini. O te tia mau â hoi ïa ia parauhia mai te peu e e parau tatou e aita e faufaa ia rave i te tahi mau tutavaraa no te ite e o vai mau na to tatou Poiete e eaha mau na ta ˈna mau faaueraa, e no te ora ia au maite i te mau mea ta tatou e haapii nei.

19. Eaha te tiaturiraa ta Isaia e horoa mai na te feia e faatitiaifaro i te mau mea e te Atua, e eaha hoi te faufaaraa o taua poroi nei no tatou?

19 Ua horoa mai o Isaia na te mau ati Iseraela i te mau tumu ratou e nehenehe ai e tiaturi, i te na ôraa ˈtu e e nehenehe ratou e tauihia e e riro ei feia viivii ore i mua ia Iehova, mai te hoê ahu uraura e uouo mai te vavai ra aore ra te hiona i nia i te tapuae mouˈa o Heremona (Isaia 1:18; Salamo 51:7; Daniela 7:9; Apokalupo 19:8). Noa ˈtu â ïa e aita te rahiraa o te mau ati Iuda i pahono i taua piiraa ra, e haruhia to ratou nunaa e e hopoi-tîtî-hia, ua nehenehe te hoê toea haapao maitai e hoˈi mai. E nehenehe atoa e noaa ia tatou iho i te haamaitairaa a Iehova, na roto paha i te tauturu a te mau tiaau haapao maitai e vai ra i roto i te amuiraa o te mau ‘haava e te mau aˈo’ here mau (Isaia 1:20, 24-27; Petero 1, 5:2-4; Galatia 6:1, 2). Ia ore na outou e haapeapea, e nehenehe ta outou e faatitiaifaro i te mau mea i rotopu ia outou e te Poiete. Aore ra mai te peu e te fanaˈo ra outou i te haamaitairaa a te Atua i teie nei iho â, e nehenehe ta outou e faafatata roa ˈtu â i te mau auraa e tahoê ra ia outou ia ˈna. Eita te mau tutavaraa atoa ta outou e rave i roto i taua tuhaa ra e faufaa ore.

[Nota i raro i te api]

a Te faataa ra o E. Plumptre e te faaau mai nei “te [tatararaa a te Version du roi Jacques] i te manaˈo no te hoê aparauraa i rotopu i na taata aifaito noa te huru, area te parau hebera te faataa maira ïa i te parau no te hoê opuaraa hopea i horoahia mai ma te mana, mai te hoê haava ia parau atu i te hoê taata tei tapeahia”.

Ei haapoto-noa-raa

◻ Eaha te auraa te parau ra e ‘haere mai e faatitiaifaro i te mau mea’ e te Atua?

◻ E au te tau o Isaia i to tatou nei tau i roto i tei hea tuhaa?

◻ Ia au i te taata ra ia Isaia, nafea e nehenehe ai e noaa mai ia tatou te haamaitairaa a te Atua?

◻ Taa ê atu i te mau hara ino roa, e riro tatou i te hinaaro e faatitiaifaro i te mau mea i rotopu ia tatou e te Atua i roto i tei hea mau tuhaa?

[Hohoˈa i te api 21]

Te mau tapuae o Heremona tei î i te hiona, i te pae apatoa-tooa o te râ i reira e itehia ˈi, na ô atu i te peho teitei ra o Ioridana, te mau mouˈa rii o Galilea.

[Hohoˈa i te api 24]

Ua parau o Isaia e ‘ua ite te asini i ta te fatu ra vairaa maa’. Eaha ïa te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i taua parau ra?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono